Page 71 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 71
7 • SÎMBÀTÀ, 21 NOIEMBRIE 1&31 Pag. 3
Admirăm pretutindeni pe ca, Maria Sas, Florea Cu- n-au mai existat nici va Obiective politico-educative
ZIUNE cei ce pun in munca lor luş, Ion Stănilă, Oană Ivanti canţe mari, nici vacanţe mici,
scinteia sacră a pasiunii şi şi muili, mulţi alţii". ci o meritorie preocupare Pină cind ?
dăruirii, lăsind celor ce vin Despre faptele de muncă de a mobiliza forţele satu concrete, strîns legate de viaţă
progra- un edificiu mic şi neînsem ale rişcanilor a vorbit cu lui la construcţia frumosului Aşa cum arată staţia
nat poate, firesc incorpo dragoste şi primarul comu cămin cultural.
la cotelo (Urmare din pag. 1) de autobuz de pe buie-
rat in cotidianul preocupă nei, Aron Medrea, felicitin- Şi acum, la inaugurarea nor „seri de calcul“ a u- vardul Traian (lingă în
rilor noastre, dar remarca du-i şi urindu-le să folo căminului, ca şi in nume nor „întrebări şi răspun treprinderea de tricota
3 : „Rug şi bil prin efortul comun ca- sească acest lăcaş de cul roase confruntări artistice secţiile de mobilă, um suri" (Dumitru Lăzăreanu). je tip lină) din Hune
re-i leagă pe oameni in tură şi bucurii implinite pen anterioare, satul Rişca adu brele, la cooperativa „Mo „Casa de cultură trebuie să doara, parcă s-ar fi a-
marele lor ţel. Aşa gindeau tru ei şi urmaşii lor. cea pe scenă ceva inedit: ţul“, Desigur — precizea devină centru al educaţiei
;icalc ale locuitorii satului Rişca, din In clipa cind s-a tras formaţii artistice ale mame ză Bianca Leucean, directo revoluţionare, al activităţii bătut asupra ei un ura
şti comuna Baia de Criş, in spirituale, prin . complexi gan. Copertina este dis
de săptă- duminica cind, cu mic cu cortina pentru prima dată lor elevilor, toate foste ele rul casei de cultură — pro tatea manifestărilor, prin trusă, consolele sînt în
elastic,
ve ale vrednicei învăţătoa
este
gramul
cadru
mare, s-au adunat la noul ada.pt în du-se la cerinţele caracterul lor concret, ca doite. Cauza acestei în
politică re, după care au urmat bri
ştiinţă şl cămin cultural pe care l-au gada artistică a tineretului, stringente ale vieţii. Re re să răspundă cerinţelor făţişări a constituit-o un
inaugurat in prezenţa celor formaţii de dansuri popu cent, la I.M. Barza, dialo tuturor categoriilor de oa autovehicul agabaritic,
ce 'au pus un vrednic umăr Oamenii lare, emoţionante recitări de gul juridic a găsit mai ac meni ai muncii. Şi acţiu
la înălţarea acestui edificiu poezie patriotică, soliştii vo tuală tema referitoare la nile politico-educative tre cu mai multe săptămîni
ccnţei de lumină pentru cei 400 fapteCat cali, printre care şi fiicele întărirea autoconducerii şi buie să atragă, aşa cum a-
etlia de locuitori ai satului de pe învăţătoarei. Şi aceasta, in autoaprovizionării terito trag trecerile în revistă ale
c: „Haidu- malul Crişului Alb. riale, decît cea planificată formaţiilor artistice pe ge
ţie a Stu- şi ţapteie tr-un sat cu 400 de locui nuri care şi în această
îmatografic. In sala arhiplină, o fe tori doar. iniţial, dialogul dovedin-
meie firavă, ai cărei ochi La sărbătoarea rişcanilor du-şi utilitatea“. „Este şi toamnă s-au desfăşurat în în urmă. De atunci, pe
Sport. răspindeau căldură şi lu au fost prezenţi şi vecinii cazul dezbaterilor organi prezenţa unui public nu ste această staţie s-a
V. Melodii mină, vorbea cu vocea în aammilm lor din satul Rişculiţa, cu zate de noi la E.G.C.L., la meros. Gama largă a ac mai abătut şi altceva :
cărcată de emoţie despre un montaj literar muzical secţia de mobilă — com ţiunilor permite căutări,
nu
Dacă
uitarea.
cei doi ani de muncă asi viu ancorat în marea pro pletează bibliotecara Dori mă gîndesc, de exemplu, în centrul oraşului, este
la
duă a celor prezenţi în sală, na Nistora — pe ideea au la „brigăzile civice“ care,
care, prin contribuţie in in acest lăcaş, după faldu blematică a lumii contem toconducerii, autogestiunii bine organizate, benefi extremitatea lui edilii
porane : PACEA. Manifesta
bani şi-n muncă, au înăl rile ei, ochii seînteietori ai economico-iinanciare, a au- ciind de participarea unor nu o văd ? Pînă cînd ?
: G,00 Ra- ţat frumosul edificiu. „Nu învăţătoarei Elisabeta Her- rea cultural-artistică a spo togospodăririi, în consens cadre competente ar inte Pînă se va produce un
îineţii; 7,00 ştiu cui să mulţumesc intii bei lăcrimau de bucurie vă- rit considerabil şi prin pre .cu politica economică a resa, iar legătura cu par
,00 Revista zindu-şi un vis împlinit. Şi, ticipanţii ar fi firească şi alt eveniment rutier ?
erul melo- şi pe cine să evidenţiez ? zenţa tarafului din satul de partidului nostru, dezbateri Acele console, îndoite
in de ştiri; Cred că e mai bine să derulind pelicula cu frămin- centru şi a altor forţe cul- susţinute şi de prezentarea mai ales utilă“ — propu
adio; 10,00 mulţumesc satului întreg, tările şi strădania celor doi unor lucrări pe temele res ne prof. Marin Stan, rec mult spre carosabil, pre
; 10,05 Re- ani de muncă, îşi amintea tural-artistice ale comunei. torul universităţii cultural- zintă în permanenţă un
dio; 11,00 comitetului comunal de Priveam feţele luminate pective". „Cursurile uni
11.05 Atlas partid, deputatului Gheorghe cum, in una din sesiunile ale oamenilor şi vedeam in versităţii cultural-ştiinţifice, ştiinţil'ice. pericol pentru circulaţia
Avanpre- Bulz, secretarei de partid consiliului popular comunal, brigăzile ştiinţifice, răs Cunoaşterea aprofundată maşinilor, a autobuze
12,00 Bu- un cooperator din Rişca s-a ochii lor flacăra clocotitoa a politicii interne şi ex
2.05 Publi- Ileana Faur şi neobosiţilor ridicat şi a spus simplu, dat re a faptelor, scinteie ce se pund aceloraşi cerinţe, via lor în special şi mai a-
n comoara colaboratori: Viorel Vasiu, ţa impunîndu-ne o conti terne a partidului şi sta les pe timp de noapte.
t; 12,45 Me- pensionar miner, care a de hotărit: „Vrem să construim transmite ca mugurii primă nuă racordare la nevoile tului nostru, mobilizarea
13,00 De la şi noi in Rişca un cămin verii din generaţie in gene oamenilor la înfăptuirea Prin acest loc traficul
idia.n-club; venit zidar betonist, dulgher cultural. Cu mlinile noastre ei“ (Mirce>a Crepcea — in rutier este destul de ma
; 16,15 Sub şi tot ce a fost nevoie la raţie ca să dăinuie in lumi structor). „Racordare, dar sarcinilor eeonomico-socia-
in cin-* ii vom ridica“. învăţătoarea nă viaţa. şi găsirea unor forme a- lc, educarea lor în spirit re, fiind singura cale de
i interpreţi construcţia acelui local. S-a a întărit cu entuziasmu-i ce tractive de a dialoga cu militant, revoluţionar — acces a maşinilor de
ilară; 17,00 incorporat aici hărnicia o caracterizează, propune MĂRIOARA LUPULESCU
17,05 Spre oamenii — cum ne-am pro iată esenţa muncii aşeză- mare capacitate în Hu
n muzical» demnă de laudă a tovară rea, iar comunista Elisabeta membră in Biroul executiv pus, spre exemplu, la mîntului de cultură pentru
3 pretutin- şilor Ion Toma, Ion Tudor, Herbei a devenit „dirigintă al Consiliului popular nedoara. Poate ia cine
serii; 18,15 Ileana Pricohie, Dorica lavş- cursurile agrozootehnice şi a se manifesta ca autentic va aminte...
e şi pace de şantier“ şi pentru ea Baia de Cris do legumicultura de la centru al spiritualităţii lo
Uucită ini- V______________________ _______ ' J C.A.P., prin organizarea u- calităţii.
lui Nicolae
mâniei so-
„Ilanul cu
Azi, in FESTIVALUL
ladiorecoiv spectacol artistic dedicat a-
idiojurnal ; CONCURS I>E MUZICĂ tit veteranilor, cît şi celor
ans; 0,05— ACTOAUTr an care duc mai departe tradi
uzical noc- UŞOARA ţia in prepararea cărbunilor
din partea estică a bazinu
• Astăzi, ora 18, la Casa lui carbonifer al Petroşani
„LUCEFERI <le cultură a se sindicatelor lor. • în cadrul „Lunii unităţile
pre
culinare“
deschide paratelor
Petroşani
din
„Salonul de toamnă al umo dc alimentaţie publică din
şasea,
ediţia
DE METAL“ rului“, participă a carieaturlştl la ca localităţile Văii Jiului au or
expoziţii
re
din ganizat
numeroase
area (Pa- toată ţara. Toma lucrărilor cu vîuzarc. După cum ne-au
iu răspun- Ieri a început la clu — „La picior arm’“, o temă asigurat organizatorii, lucră
IEDOARA : bul ,,Siderurgistul“ din Hu deosebit de generoasă în ac torii din acest domeniu au
cvent (Fla- tualul context al luptei îm depus toate eforturile şi pri
Siderurgis- nedoara cea de-a Vl-a e- potriva înarmărilor. In ca ceperea pentru a oferi tot
şi extra- diţie a Festivalului con drul acţiunilor cultural-edu ce poate fi mai bun şi cău
Burebista curs de muzică uşoară cative prilejuite de acest e- tat de cumpărători, îndeo
Constructo- „Luceferi de metal“. Or venimont cultural, tot astăzi sebi de gospodine. Este, cum
I : Sînt ti- la ora 10 va avea loc o în- s-ar spune, şi o invitaţie la
atez (Uni- ganizat de Comitetul U- tilnire a cavicaturiştilor cu vizitarea respectivelor expo
(7 Noiem- niunii sindicatelor din ra minerii de la I.M. Livezcnl. ziţii. • Ca urmare a nume
nu haidu- mura metalurgiei şi con 1§ÉÍ In acest cadru caricaturiştii roaselor solicitări ale locui
LUPENI: vor participa la un concurs torilor oraşului . Lupeni,
estru (Cul- strucţiilor de maşini, con laiiiii fulger pe o temă dată de cooperativa meşteşugărească
>rima oară siliile judeţean şi munici mineri. La ora 15, la casa „Straja“ din localitate a
icitoresc), ; de cultură are loc masa ro deschis o unitate profilată
.ii din Car- pal Hunedoara ale sindi tundă cu tema „Kotul gaze pe reparaţii de stilouri, pre
; LO’* T EA : catelor, comitetele sindi telor umoristice din între cum şi pentru repararea şi
(Minerul); Noul club al minerilor din Cîholari este locul de desfăşurare a numeroase manifes prinderile miniere în mobi încărcarea brichetelor cu
ircuit în- catului şi al U.T.C. din tări cultural-artistice. Foto: V1RG1L ONOIU lizarea oamenilor la realiza gaz. Unitatea funcţionează
esc) ; U- C.S.H., festivalul a adus rea sarcinilor de plan“, iar în locul fostului chioşc dc
îentul Con- la rampa celei de-a Vl-a la ora 1G,30 vernisajul salo difuzare a presei, de lingă
I) ; BRAD: nului de toamnă, cînd vor Palatul cultural (în centrul
40 de hoţi ediţii 28 de interpreţi din oraşului), o Tot pentru lo
Steaua ro- judeţele Alba, Brăila, Bra fi acordate şi premiile pen cuitorii Lupcniului anunţăm
: Super- tru cele mai bune caricaturi noua adresă a centrului de
[I (Patria); şov, Dîmboviţa, Dolj, Ga antirăzboinice. Ziua de inli distribuire a buteliilor de
seriile I-II laţi, Hunedoara, laşi, Ma în consecinţă, vă asigu ne este dedicată unei vizite aragaz, care pînă nu demult
VGIU-BAl : ramureş, Olt, Vîlcea şi răm că unitatea de la de documentare in localităţi a funcţionat în Bărbăteni.
lidere (Ca- Deva, cu sprijinul direct le Văii Jiului. Salonul este Acum a fost mutat pe stra
HAŢEG:: municipiul Bucureşti. Spec da „Tudor Vladimircscu“, în
(Dacia) ; tacolul concurs inceput al Centralei cimentului, deschis în perioada 21—30 no dreptul staţiei de autobuz
casetofo- va depune toate efortu iembrie a.c. © Tot astăzi, Ia „Braia“. o Miine, fotbal în
Stcle de ieri, continuă astă-seară ® Pe marginea artico rile pentru înlăturarea preparaţia Petrila, are loc
cultură) ; de la orele 18. Miine, du mul de grajd“ — n,r.), festivitatea dedicată împlini două oraşe ale Văii Jiului.
>lul 420 — lului „Ce exprimă şi ce vă comunicăm că meca lipsurilor şi deficientelor rii a 50 de ani de ia pune La Petroşani, Jiul întilneşte
şui); ILIA: minică, are loc gala lau ar trebui să exprime cî- nicii de întreţinere au şi realizarea exemplară a rea iu funcţiune a prepara- formaţia din Scorniceşti, iar
naşă (Lu- reaţilor, prilej cu care pu teva gazete de perete şi fost repartizaţi în două sarcinilor de export, cît ţiei. După festivitate, clubul la Lupeni, „Minerul“ pri
blicul se va întilni şi cu de stradă din Călan“. schimburi, între orele şi a planului de livrări Ia sindicatelor din localitate meşte replica ech'pei U.M.
Timişoara.
invitaţii festivalului — in Comitetul orăşenesc de 5—13 şi 13—21. în acest beneficiarii interni“. este la dispoziţia preparato C. IOVÂNESCU
rilor. Aici va avea loc un
terpreţii de muzică uşoa partid răspunde : „Ana- mod se asigură întreţi * Pe marginea notei
ră Mihaela Runceanu, Au- lizîncl problemele ridica nerea instalaţiilor şi efec „Cine preia laptele
te în articol, Biroul Co tuarea curăţeniei în graj
relian Andreescu şi hune- care critica nepreluarea 9 M miurnr r «un # ¿mor # «m * am r amu
agcrii din mitetului orăşenesc de duri în tot cursul zilei,
1 : doreanca Sanda Rovinaru, partid, Consiliul de edu conform programului de laptelui din satul Văea, * Vasile, din Bucureşti, în |
, 1, 79, 72, laureată a ultimelor două caţie politică şi cultură grajd“. comuna Gurasada, între I trecere de... chivernisea- *
ediţii ale Festivalului naţio socialistă au luat o se prinderea de industriali lă pe la Deva. Căci, aşa J
64, 63, 27, ® Ca urmare a publi zarea laptelui Simeria
, 36. nal „Cintarea României". rie de măsuri menite să cării articolului „Nici o I cum s-a dovedit ulterior, I
ri : 1 216 886 îmbunătăţească activita piedică în drumul cimen răspunde: „Din cauza tot el este autorul unui *
I
tea gazetelor de perete, tului spre beneficiari drumului impracticabil nu % ® Pedeapsă meritată. furt din hotelul „Sarmis“. j
atît a celor care au fost s-a putut intra în loca Nu voia să mai plece... -
¡SKSSSSES Centrala cimentului Bucu litatea respectivă. S-a in La Haţeg s-a judecat, în lefter din Deva, dar tot ţ
MllNE, MECIURILE citate în articol cît şi, în reşti ne-a trimis un am tervenit la I.T.S.A.I.A., I cadrul unui proces cu
a=h * aşa a rămas.
Cităm
ESEÜE322 DIN DIVIZIILE B Şl C general, a tuturor gaze plu răspuns. „Aşa cum se din autobaza 4 Simeria, pen publicitate lărgită, cauza
cuprins:
bil pentru — DE LA ORELE II telor“. Dintre acestea, ştie, cimentul este unul tru a introduce o cister I * privind pe Costică Cazan, o Speculă. Om bătrîn. I
care a comis o crimă de
ibric 1881 : am reţinut: completarea nă cu dublă tracţiune pe pensionar, care putea J
1 caldă cu Ineepînd de mîine, colectivelor de redacţie din materialele de bază această rută, însă din I omor cu tîlhărie. Acuza să-şi găsească loc într-o f
. Vor că- cu cadre corespunzătoare, în industria construcţiilor cauza lipsei de piese nu »1 tul a fost condamnat la altă rubrică a ziarului, »
slabe izó meciurile din diviziile şi este solicitat în canti 22 de ani închisoare.
le burniţă B şi C se vor desfăşura activizarea acestora, aten s-a putut rezolva această ! Teodor Florea, din Brad, I
va suila cu începere de Ia orele ţionarea celor cu neajun tăţi sporite atît pe piaţa problemă decît după cî- iată. ajunge la ..Rellec- '
Tempera- internă cît şi pe cea ex teva zile. Menţionăm că o în turneu de chiver tor“ pentru practicarea t
nsă noap- 11. Aşadar, meciurile suri. I niseală. Din poşeta unei
is 2 şi 3 Aurul Brad — Strungul o Cităm clin răspunsul ternă. Ca la orice pro s-a intervenit pe lîngă % ospătare de la Cafe-bar speculei. Adică dădea |
între 4 şi Arad. şi Minerul Lupeni dus, eforturile pentru pro Consiliul popular al co bani împrumut cu dobînzi \
t se va Asociaţiei economice in- ducerea lui se reflectă în munei Gurasada pentru î „Ada-Kaleh“ Deva au dis speculative, urmărind cîş- Ş
mineata şi — U.M. Timişoara, în tercooperatiste p e n t r u *. părut 4 200 lei. Banii nu
„B“, E>plprmin Deva — activitatea de desfacere, a sprijini repararea dru tiguri în plus. Nu era '
ne închisă Minerul Ştiinţa Vulcan, creşterea vacilor de lapte fată de ce, atît condu mului din satul Vica pî ! s-au evaporat, ci după mai bine să se scrie de- I
.ilt acope- Ilia-Bacea: „Urmare a de V cum au stabîbt cercetările
insori sla- Minerul Cerţej — Au- cerea unităţii cît şi cea a nă la intersecţia drumu spre el la „Pagina bunii- ,
ezenta in- tpmpcanţca Alba şi Vic ficienţelor semnalate în centralei sînt permanent lui comunal Gurasada— I au fost furaţi de le'Vr lui gospodar?!“. f
î 80 km/h toria Călău — Minerul ziarul nr. 7453 (în raidul
-vestic, preocupate de îmbunătă Runcşor, însă nu s-a luat Fub-tcă realizată cu sprijinul
serviciu t Gheţari, în „C‘‘, vor în „Ziua bună se cunoaşte ţirea continuă a activită nici o măsură pînă a-
cepe la ora 11. de dimineaţă, la progra ţii la atelierul expediţii. cum“. In-, zin -n'ulvi judeţean de interne