Page 75 - Drumul_socialismului_1981_11

8 © DUMINICA, 22 NOIEMBRIE 1981 Pag. 3

jne
3 substanţiale Sn detrimentul femeilor as i gurai©
Din istoria presei hunedorene (X) în cadrul lor. Femeile însărcinate, înscrise
IE firma de asigurări medicale „Blue Cross — Blufl
Shield“, de exemplu, primesc un cec în VUr­
lu ¡xr a de 100 dolari, dacă părăsesc maternitate^
Stăruind asupra publicaţiilor din ai treilea
deceniu al secolului nostru, remarcăm multi­ la numai 24 de ore după naştere, şi nu Ia pa­
tudinea şi diversitatea lor. Iată eltcva : tru zile, aşa cum se obişnuieşte. Pentru firma
itru co- respectivă, „mica“ scamatorie cu cecul se do­
O „GAZETA JIULUI“ (1922—1928), organ săp- vedeşte a fi o afacere de aur, la propriu vor­
tăminal de cultură şi informaţiuni. A pus ac­
atea bind. Şi cum nu ar fi aşa, cînd „Blue Cross —
cent pe problemele economice ale Văii Jiului,
regiune-care in acea vreme, acoperea aproape Blue Shield“ reuşeşte să „economisească“, In
'ii acest fel, cite 700 dc dolari la fiecare pacientă
3/4 din necesităţile consumului de combustibil „dusă cu cecul“ 7 !
r din ţară. A luat atitudine împotriva concurenţei
•al
cărbunelui
importat,
industriei
filmul Personalitatea Oraşului (Y) noastre carbonifere. A in apărut detrimentul Petroşani,
la
nt.ru ccî e „GAZETA INIDOAREI“ (1922—1932), organ
Scriam săptămina trecu­ dată, este că publicul ideal, Dintre mai multe motive săptâmînal A independent, să cultural, social la şi de Cît de valoroase sînt... cioburile ?
Încercat
informaţii.
contribuie
consoli­
mei. tă că se intimplă ca mani­ acela care e capabil să posibile, unul sigur este darea vieţii publice prin răspîndirea cuvîntului
irita festări culturale de ¡naltă contribuie la definirea per­ precaritatea publicităţii, fn- bun, prin încurajarea muncii pe tărîm eco­ Este îndeobşte cunoscută indiferenta fa­
; : „Un tr-o vreme, socoteam cu in- nomic, social şi cultural. Deşi s-a declarat „in­
/ară“. O ţinută, realizate cu forţele sonalităţii oraşului, se află dependent de frămintările politice“, nu a pu­ ţă de sticlele sparte şi faţă de cioburi. O
udioului locale, cu entuziasm şi dă­ întotdeauna, ca şl adevărul, crincenare că publicitatea tut rămine in afara lor. A apărut la Deva. neglijenţă aparent nevinovată, intîlnWS
„Bucii- ruire, cu competenţă şi ta­ undeva la mijloc. El este este o preocupare frivolă. • „RENAŞTEREA“ (1923), organ social-cduca- pretutindeni. Dacă, însă, s-ar şti cit «fe
lent, să nu aibă parte de inteligent, generos şi exi­ De ciţiva ani buni, ne-am tiv, apărut la Deva. Arbora lozinca: „Renaşte­ valoroase sînt aceste cioburi care se s*-
>rt. rea“ este gazeta apărării intereselor noastre“ —
audienţa pe care ar meri­ gent şi trebuie să-i răspun- convins insă că e un lucru dar paginile ei n-au prea dovedit acest lucru. runcă; poate nu s-ar mai proceda aşa,
UBRIE ta-o. Să existe oare o in­ serios şi necesar, dar încă O „STUPARITUL“ (1923—1925), publicaţie lu­ Cîteva cifre sînt edificatoare : • O tona
diferenţă a publicului faţă n-am învăţat s-o facem. nară de apicultură, ce aduce „instrucţiuni folo­ de cioburi de sticlă, colectate şi duse
limba de realizările locale ? Une­ Consemnări Textele noastre publicitare sitoare pentru tot omul“. A contribuit la „răs- retopit, determină o economie de 020 kg
ori da, şi mă tem că la seamănă cu savuroasele pindirea şi propagarea cunoştinţelor stupăritu- nisip, 120 kg calcar, 180 kg sodă calcinata
lui, ca el să devie un izvor de cfştig şi exis­
mijloc e şi o teacă de sno­ „reclame“ comerciale de tenţă, iar în locurile prielnice un izvor de şi 40 kg feldspat; • Aceeaşi tonă dc cio­
teiiţei bism : cei pe care-i întil- dern numai cu inteligenţă, genul „cumpăraţi pantofi de adevărată fericire şi bogăţie“. A fost redactată buri poate constitui materia primă pentru
şi gră- generozitate şi exigenţă. la magazinele de încălţă­ la Vaidei (plasa Orăştie) şi tipărită la Alba
oastră neşti zilnic pe stradă, ori- Iulia. 2 000 sticle dc 0,5 litri, pentru 3 500 bor­
rx : „Vîn- cît de talentaţi, par mai Cind simte formalismul şi minte“, iar grafica afişelor LUCIA LICIU cane sau pentru 350 cărămizi presaie.
Ultimul puţin „interesanţi“ decit cei fuşereala, se îndepărtează e de cele mai multe ori Suficiente argumente pentru a nu vnsfi
ce vin de aiurea, purtind şi bine face. Nenorocirea e soră bună cu grafica deci­ ignora cioburile, care se .pot astfel trans­
ieşti de
— muzi- pe umeri pulberea fasci­ Insă că e foarte greu apoi ziilor administrative. N-am în­ forma în produse noi, utile, (D.C.)
nantă a depărtărilor. Ar fi să-l mal readuci. Important ţeles niciodată de ce afişele
o-ştiinţi- deci o explicaţie, dar nu mi se pare că, in Deva, a- frumoase, atractive, cu o
îor mele singura, intrucit fenomenul cest public există. L-am grafică puţin enigmatică, dar Argumentul şarpelui
muzical e mult mal complex, depen­ simţit de nenumărate ori, cu o informaţie exactă, şo­
dent de o multitudine de dar ceea ce mă surprinde cante in sensul bun al cv-
factori, dintre care unii, e- este fluctuaţia sa. De ce la vintului, ele insele opere „Jonrtal do Brasil“ relata recent că ser­
vident, ¡mi scapă. în primul unele ediţii ale „Amfiteatru­ de artă, pot fi văzute doar viciile poliţiei judiciare din statul Rio de
rind, nu putem vorbi de pu­ lui artelor“ lumea stă şi in in expoziţii. Abia cind ne Janeiro se folosesc de un colaborator ne­
blic la modul general. Unul picioare, neclintită, timp de vom decide să umplem cu obişnuit — un şarpe de doi metri lungi­
e publicul care preferă co­ peste două ore, iar la al­ ele străzile, locurile publi­ me. Puşi faţă în faţă cu reptila, inculpa­
7.00 Ac- ţii fac imediat mărturisiri complete. Argu­
minute; rul „Madrigal“, altul e cel tele, cu nimic mai prejos ce, întregul Oraş, vom pu­
il sate- al concertelor cu „Irina şi calitativ, sala e doar pe ju­ tea spera că vom avea pu­ mentul şarpelui este extrem de „convin­
d umin i- Benone“. Chestiune de pre­ mătate plină ? De ce la ver­ gător“. Se pare că un căpitan de poliţia
actuali- ferinţe, care depinde de nisajul expoziţiei pictorului blicul aşteptat. Căci şi sti­ a avut ideea să dreseze un şarpe pentra
¡,00 Dc lul publicităţii are, la urma a-1 lua drept „asistent“ la interogatorii!!©
13.00 Ua- pregătire, care, la rindul el... Mircea Bitcă, de pildă, a-
ertisment Şi astfel ajungem la un nou fluxul de public a făcut să­ urmelor, un cuvînt nebănuit sale. Nu toată lumeia i-a admirat ingenio­
izică u- lanţ de determinări căruia lile nelncăpătoare, iar verni­ de greu In conturarea per­ zitatea, mai ales cei care erau supuşi in­
l veselă; terogatoriilor cu pricina. Şi, astfel ./meto­
»rtativ — numai sociologia îi poate sajul expoziţiei judeţene de sonalităţii Oraşului.
3in Sure- da de capăt. Ceea ce mi plastică a fost practic ratat da“ căpitanului a fost declarată ilegală
Tunase ; se pare insă sigur, deocam­ din lipsă de public ? RADU CiOBANU de un tribunal. Iar şarpele _ a fost nevoit
>r ; 16,00 sâ se mute în altă casă, cu argumente
16.05 Al-
\ Tinerc- cu tot.
program
ru scurt:
ie“; 17,3»
; 18,00 MOI m MAI VREM RĂZBOI Poşta redacţiei Agricole
8,20 Cîn-
itec pcn- Ne-nvăluie cu răsuflarea lui Neiu Zeicu, Baru : Regretăm, dar
uzicoteca ORIZONTAL : 1) Plante ce urmează a fi
itadiojur- păinîntul primenit de noi prin pace, producţia’ dv intitulată „Dezarma­ -ansportate in sere sau pe cimp — 13 iei tk)
p o puia r fi din fiecare gînd un drum se face, rea“ nu întruneşte condiţiile artisti­ alată ! 2) Se pregăteşte din toamnă în vede-,
şu; 20,30 instaurînd viaţa de azi pe socluri noi ce necesare. Este o versificaţie, pe ea noilor recolte — Roşii pentru bulion; £0
r; 22,00 prijin pentru viţa de vie, dar şi pentru alte
Panora- simţim cu toată fiinţa şi inima ne-o cere alocuri plăcută auzului (Ascultaţi Jante agăţătoare (pi.) — ...de perle; 4) Brazde
Seară de să spunem răspicat popoare glasul/României socialiste/ Kg.) _ Trimis — In legume ! 5) Ajutoare lş
xiţa Cos­ NOI NU MAI VREM RĂZBOI ! Ce îndeamnă la tot pasul/La soluţii ndemîna gospodinelor — Delicios produs assţ
im; 23,00 -, i__3---4.; . r.\ On orvrnnip 1A E El A ! *—* LQu
3.05 Ring Prin vene de milenii istoria pulsează realiste), dar, să recunoaştem, nu e
ale tin de se-nalţă spieu-n holde şi verde ne e giia vorba de poezie. Peştera Dănileşti, din cătunul Ruseşti (comu­ vezi, glclVJlUT L-WU. , U/ > o x _
on stop na Bulzeştii de Sus). Iu prezent, membrii clu­ rdeiat — Rocada mare, la şah, 9) Sărut^
e-atit de bine liber şi demn in România Pastei Liv : Din ceea ee ne-aţi bului de speologie „Zarand“ din Brad — Tra- leleagurilor noastre — A străluci _ Prirn-raG
stau mărturie fapte — contururile noi, trimis reţinem generozitatea inten­ ian Bosdoc, Florin Toşca, Tiberiu Glava, Avram ame ' 10) Teren pregătit pentru insăminţat®
şl
Oprişa
ac­
la
noi am crescut cu ele şi vrem ca viitorul ţiilor pe care le susţineţi cu mijloa­ Cor, Cornel inventariere alţii — participă fenomene­ Iute li minie; 11) Plantă bogată in uiei
zonă
a
de
din
ţiunea
să fie realitate ce artistice în versuri ca acestea: lor carstice, acţiune coordonată de Institutul rădini permanente.
NOI NU MAI VREM RĂZBOI ! Nu-i locul sentinţelor oarbe, nu-s de speologie „Emil Racoviţă“. VERTICAL : 1) Produse vegetale (singj —
spaţii de false iviri/Eu pun întrebări e ocupă de aprovizionarea cu pîine; 2) Hajns»¡
Sudoarea nu pătează — e-n ea un dram
ea (Pa- de osîndă : de ee mor copiii în floa- í a producţiei materiale care se ocupă «18
. răspun- de rouă re/De ce mo a re-n faşă ideea şi vise Atura plantelor şi creşterea animr’elor; 9
DOARA : petalele de suflet sînt ca o boltă-albastră avorizează dezvoltarea normală a plántelo? «jţ
ent (Fla- mor fără-mpliniri/De ce-s Hiroschime ooperativa agricolă de producţie (abr.) S J4
derurgis- c-atîta soare pe planeta noastră pe Terra/şi-atîta-ntuneric sub soare ? „Capcana" egmente de cerc — Dispuse in linie ! —
şi extra- şi cind mai e tristeţe şi cînd mai c noroi ■unze de ţelină; 5) Construcţie gospodăreasca?
Burebista prin inimile noastre iubirea se întoarce Lujza Uandt: Reţinem pentru o Ciţiva onorabili gentlemeni care ocupă un entru buna păstrare a porumbului şi a aWssf
nstructo- eventuală publicare „Dacic îndemn“. anume rang în bătrînul oraş universitar Oxford, roduse; 6) 35 fire de leuştean ! — Legam©
: Sînt ti- in tot ce-nseanmă PACE, din Marea Britanie, au avut neplăcuta surpriză onservate pentru iarnă (sing); 7) Alt produs
cz (XJni- NOI NU MAI VREM RĂZBOI ! Celelalte — din ultima corespon­ de a-şi regăsi chipul pe fotografii ce-i înfăţişa H'icol consumat proaspăt sau sub fermă Sai
1 Noiem- MIRCEA ANDRAS denţă — rămîn încercări poetice. pătrunzind în sex-sliop-url sau delectindu-se cu ustrializată (pi.) — Apără boabele de fascJiî!
1 haidu- V nu tocmai onorabila „marfă“ expusă in atarl lazare etc. (pi.) ; 8) Numele unui cînteo pop®Ş
uUPENl : locuri, specializate in comercializarea pornogra­ tr —18 gogoşari i — Un oarecare ; 9) Caro»
tru (Cui* fiei. Fotografiile dătătoare de dureri dc cap grar — Cu multă însufleţire — 36 păstăi cío
erccnari- ¡azáre ! 10) Perioada de timp în aproviziona*
5 VUL- erau Însoţite de următorul comentariu : „Aten­
ţiune,
i Carpaţi tre Luscalov şi Ghcorghe 1 ză camera de luat vederi te supraveghea­ 5 pentru sezonul rece — Loc de valorific!«'©
fă fura- Naghi cunosc gradul de in­ produselor agricole şl de aprovizionare a
■LONEA : teres pe care tinerii îl au, Organizaţia „Femeile indignate din Oxford“, opulaţiei) ; 11) Alte plante bogate în substasţr
iinerul) ; cînd e vorba dc o palpi­ protestind împotriva pornografiei, şi-a asumat ; nutritive, păstrate pentru bucătăria de iarna»
imultuoşi tantă poveste de spionaj, fe­ responsabilitatea respectivelor fotografii. în ce-i Dicţionar : BIM, GRUI, OOO, 1MIS.
INOASA: ricit combinată cu pitorescul pliveşte, onorabilii gentlemeni imortalizaţi pe
(Muncilo- peisajului alpin. „Fiul mun­ peliculă, s-au declarat nemulţumiţi. Evident, nu PETRU DORNEANU
. Detaşa- ţilor“ se referă la un perso­ pentru că n-ar fi fotogenici... Cercul rebusist „Dacia"
(Reteza- NIKOUAUS BERWANGER wanger se implică in lumea naj ce cucereşte inimile co­
Baba şi contemporană, este aproape legilor de generaţie din sala H"nedr''-rn
iriile I-II de om, de truda şi năzuin­ de cinematograf.
JRABAR- „Trăiesc printre ţa lui. Majoritatea poemelor Atitudinea curajoasă a lui
\ (Mine- sînt compuse din versuri Matei (izbutind să neutrali­ Mai în glumă, mai în serios... 1 2 3 4 5 6 ? è 9j| 10 ti
î Super- scurte, aprigi şi tăioase, în­ zeze, alături de organele de
(Patria); rîndurl“ fipte unele în altele, accen­ securitate, planul' criminal al 2
eriile I-II tuate pină la concretizare. O unei agenturi de spionaj) re­ Mai în glumă, mai in serios, un grup dc s
ÎIU-BAI : Ziarist şi poet, redactor altă caracteristică ce stră­ flectă spiritul de responsabi­ studenţi de ia Universitatea din Berna a în­
dere (Ca- şef al cotidianului „Neue Ba- bate lirica lui Nikolaus Ber­ litate ce caracterizează pe ceput să cerceteze care ar putea fi influenţa 3
;*IAŢEG: : nater Zeitung", vicepreşedin­ wanger este luciditatea ce o copiii ţării noastre libere ; sărutului asupra stării sănătăţii oamenilor. Fo­
(Dacia) ; te al Consiliului oamenilor poartă ca o haină perfect oglindeşte izvorul curajului losind aparatură sofisticată, demnă de o cauză 4 V '/Ş
casetofo- muncii de naţionalitate ger­ mulată pe corp. Poetul este lor în confruntare cu perfi­ mai bună, ei au ajuns la unele concluzii sur­
¿Stele de manii din R.S.R., Nilcoiaus permanent in luptă cu com­ dia duşmanilor, acest izvor prinzătoare; deduse prin prelucrarea datelor cu 5
cultură) ; Berwanger este unul dintre promisurile lumii, şl ar fi fiind patriotismul, trăit în ajutorul unui computer. Astfel, ei au stabilit
şi 0
de pe literaţii de frunte în dialect dorit să aibă „zece inimi“ gama pură a vîrstei. oă, ţinind seama de consumul de energie, de
nie); SI- şvab din ţara noastră. In — după cum se exprimă in­ Elementul de spectaculozi­ creşterea bruscă a tensiunii arteriale, de alţi
420 — se- 1 mai bine de zece ani, Ni- tr-un poem de aleasă sen­ tate nu lipseşte din acest factori negativi datoraţi sistemului glandular 7
); ILIA : Kolaus Berwanger a tipărit sibilitate. Această culegere de film : dejucarca pericolelor, nervos, fiecare sărut reduce, în medie, viaţa
>ă (Lunii- poeme, iu traducerea lui Pe- urmăririle, emoţia stîrnită de celui care îl practică cu 3 minute (adică, la 20 d
1 numeroase volume de poe-
Colombo l zic şi de proză, a fost tra­ tre Stoica, ii reprezintă pe numeroase situaţii-limită, sînt de săruturi — o oră !...), ducînd la imbătrînire 8
torcse). grupate cu inteligenţă in ve­ prematură.
dus în mai multe limbi ; ro­ Nikolaus Berwanger nu derea unei atmosfere drama­ Dacă cercetătorii ar fi consecvenţi pină la 9
mână, maghiară, sîrbă, en­ „printre rinduri“ ci printre tice, de tensiune. capăt, ei ar fi trebuit să-şi pună insă întreba­ ă •} y
gleză. Este prezent intr-o poeţii de primă mărime ai Un rol important joacă o- rea: dacă ar fi să renunţăm la sărut dc dra­ 10
serie de emisiuni de radio ţării. peratorul Vivi Drăgan Vasile gul prelungirii vieţii, nu vom muri oare mai N
şi televiziune. Preferinţa sa MIRON ŢIC cu imaginea sa originală, repede de... plictiseală ?
rămine totuşi poezia, poezia surprinzînd personajele şi de­ L
de evocare, de expresie so­ ■ijsass 9
►ii pentru corul natural superb al Bu-
brie 1981: cială şi politică. Ultimul său Rol munţilor cegilor in ipostaze edifica­
ie în ge­ volum „Trăiesc printre rîn- „Fiul munţilor“ se adre­ toare. Distribuţia bine alea­ REZOLVAREA CAREULUI
rul varia­ duri“ este edificator în cre­ sează cu precădere contin­ să (Şt. Mihăilescu Brăila, Maşteri aducătoare de... bani
ta mode­ zul nostru de prezentare. gentului adolescentin care, Aurel Giurumia, Carmen Ma­ APĂRUT ÎN ZIARUL NR. 7472 :
rni peratu- Din flecare poem irumpe pu­ fără îndoială, va saluta a- rti Slrujac, Cornel Nicoară, Pină acum, toatîi lumea ştia că venirea pe
:i cuprin­ ternic timpul şi spaţiul ar­ ceaslă nouă producţie a Ca­ şl mai ales copilul Iulian lume a unui copil este aducătoare de bucurii. l) Blaga _ Soima; 2) Radovan — Cel; 3) A-
şi 4 gră­ dent al acestui secol, locul Băltăţesou) garantează şi ea Mai nou, asigurările medicale din statul Mas- jutor — Cere; 4) Tonic — Ta — Ix; 5) Osa ~
im c între sei de filme Unu, atît pentru pentru succesul filmului. sacliuselts (S.U.A.) au reuşit să demonstreze că Aşezată ; 6) Ratiu — Len ; 7) Odin — Eb ; 8)
•aţă frec- şi universul ce ne-nconjoa- dinamismul acţiunii sale, cit naşterea unui copil poate fi şi de... Vr — Im — Pc — Br ; 9) Eat — Odă — Sae j
ră. lirica lui Nikolaus Ber- şi pentru fondul de idei. Pe­ AL. COVACI
L j bani. Iată cum o societate de asigurări a inven­ 10) Agil — Bais: 11) Nottara — Vac; 12) Bsă
— Cuteanu.
tat un truc care ii permite să facă economii