Page 76 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 76
r cj lj •* DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 478 @ DUMINICA, 22 NOIEMBRIE 1981
Şedinţa Comitetului Politic STAJIUNEA DE CERCETARE
Şl PRODUCŢIE POMICOLĂ GEOAGIU
Executiv al CC. ol P.C.R. Livrează de Ia pepiniera Orăştie material
săditor pomicol din toate soiurile şi speciile
(Urmare din pag. 1) populaţiei cu produse agri principii de bază asigura tiv a hotărit ca proiectele
cole, animale şi vegetale, rea unei bune aprovizio de plan şi programele la preţurile legale în vigoare.
Examinînd, în continua în perioada 1982—1985, nări a populaţiei în tot examinate să fie supuse
re, proiectele bugetului de precum şi Programul cu timpul anului, a unei ali dezbaterii Plenarei Comi
stat şi planului financiar privire la aprovizionarea mentaţii raţionale, echi tetului Central al Partidu
centralizat pe anul 1082, populaţiei cu produse a- librate a tuturor locuitori lui Comunist Român.
Comitetul Politic Executiv groalimentare şi bunuri in lor, atît din mediul urban, Comitetul Politic Execu
a evidenţiat că ele au Ia dustriale de consum pe tri cît şi cel rural, prin valo tiv a examinat concluziile
bază realizările obţinute în mestrul IV 1981, şi semes rificarea integrală, cu efi desprinse din controalele
primul an al actualului trul I 1982. cienţă maximă, a tuturor efectuate de organele de
cincinal în toate sectoarele Apreciind că măsurile a- resurselor materiale de ca partid şi de stat privind
de activitate — realizări doptate recent prin decrete re dispune fiecare judeţ, raportarea unor mari can
care ilustrează cu pregnan ale Consiliului de Stat au municipiu, oraş, comună, tităţi de cărbune nereali
ţă forţa şi trăinicia econo condus la o aprovizionare constituirea fondului de zate, depozitarea necores
miei româneşti. Proiectele bună şi stabilă a popu consum local şi a fondului punzătoare şi degradarea
sînt în concordanţă cu pre laţiei, în conformitate cu de stat centralizat de pro unor însemnate cantităţi
vederile planului naţional principiile eticii şi echităţii duse agroalimentare. de cărbune extras, precum
unic de dezvoltare econo- socialiste, Comitetul Politic Comitetul Politic Execu şi alte lipsuri existente în C E T Ă Ţ E N I !
mico-socială şi asigură re Executiv a subliniat că tiv a apreciat că înfăptui activitatea de producţie la
sursele financiare pentru programele pentru auto rea în bune condiţii a pre Combinatul minier Olte Contribuiţi la valorificarea unor însem
dezvoltarea planificată a conducerea şi autoaprovi vederilor, realizarea inte nia. S-a liotărît ca rezul
industriei şi agriculturii, a zionarea teritorială pe pe grală a producţiilor agri tatele acestor cercetări şi nate resurse economice prin predarea sti
tuturor ramurilor econo rioada 1982—1985, au la cole vegetale şi animale măsurile care se impun să clelor şi borcanelor din gospodăria dum
miei naţionale şi ridicarea bază obiectivele stabilite vor asigura o hună apro fie supuse dezbaterii Ple
nivelului de trai al popu de Congresul al Xll-lea al vizionare a populaţiei, un narei Comitetului Central neavoastră la schimb, contra marfă sau nu
laţiei. partidului de sporire a consum alimentar raţional, al partidului.
Comitetul Politic Execu producţiei agricole, de în potrivit cu cerinţele men ~^r merar la toate unităţile comerţului de stat
tiv a examinat şi aprobat, făptuire a programului de ţinerii şi dezvoltării capa Comitetul Politic Execu
in continuare, Programul aprovizionare a populaţiei. cităţii de muncă, îmbună tiv a rezolvat, de aseme care comercializează produse alimentare în
privind autoconducerea şi Programul privind auto tăţirii stării de sănătate a nea, probleme curente ale sticle şi borcane.
autoaprovizionarea terito conducerea şi autoaprovi întregului nostru popor. activităţii de partid şi de
rială pentru asigurarea zionarea teritorială are ca Comitetul Politic Execu stat.
La iniţiativa României a fost adoptată O.N.U. Dezbaterile asupra problemei Namibiei
rezoluţia privind îngheţarea şi reducerea
Intervenţia reprezentantului României
bugetelor militare
NAŢIUNILE UNITE 21 Luînd duvîntul, repre
NAŢIUNILE UNITE 21 supra păcii şi securităţii (Agerpres)). — în plenara zentantul permanent al ţă
(Agerpres). — O importan internaţionale. Adunării Generale au în rii noastre la Naţiunile U-
tă rezoluţie Iniţiată de Reafirmind idei şi prin ceput dezbaterile asupra nite, ambasadorul Teodor
România, privind îngheţa cipii de bază pe care problemei Namibiei, pe Marinescu, a prezentat pe
rea şi reducerea bugetelor România le promovează cu baza raportului Consiliului larg poziţia constantă a
militare, a fost adoptată, fermitate şi consecvenţă în O.N.U. pentru Namibia, or României în problema na-
prin consens,- de Comitetul eforturile sale de a contri ganism din care face par mibiană, a reafirmat soli
pentru problemele politice bui la declanşarea unui te şi ţara noastră. Dezbate
şi de securitate al Adună rea, pentru a treia oară în daritatea şi sprijinul activ
rii Generale al O.N.U. proces autentic de dezar al poporului român pentru
mare, această iniţiativă ex acest an, în forul suprem lupta justă de eliberare a
Unanimitatea statelor primă preocuparea perma al O.N.U. a problemei Na poporului namibian, sub
membre în adoptarea re mibiei exprimă preocupa conducerea SWAPO, pen
zoluţiei propuse de ţara nentă a partidului şi sta rea profundă a statelor tru înfăptuirea aspiraţiilor
noastră, căreia i s-au ală tului nostru, a preşedintelui membre faţă de refuzul re sale de a trăi într-o pa
turat, în calitate de coau Nicolae Ceausescu într-un gimului rasist sud-african trie liberă, unitară, suve
domeniu de cea mai mare INSTITUTUL DE SUBINGINERI
toare, alte 13 state din toa de a pune în aplicare Pla rană şi independentă.
te regiunile lumii — Aus importanţă pentru oprirea nul O.N.U. privind accesul România socialistă, po DIN HUNEDOARA
tria, Irlanda, Suedia, Nige ours'ei înarmărilor, sprijini poporului namibian Ia in porul român, aşa cum a
rea eforturilor de dezvol dependenţă. Interesul deo
ria, Senegal, Niger, Ruan declarat, nu o dată, cu cea anunţă începerea cursurilor de pregătire
da, Sudan, Indonezia, Ban tare ale tuturor statelor, sebit pe care această pro mai înaltă autoritate, pre
gladesh, Ecuador, Peru şi întărirea păcii şi securităţii blemă îl suscită este reflec şedintele Nicolae Ceauşescu. pentru admiterea în învăţămîntu] superior, cu
Uruguay —dă o puterni mondiale. tat în numărul mare de o- vor acorda în continuare data de 28 noiembrie 1981.
natori înscrişi la cuvin t şi
că expresie îngrijorării Prevederile rezoluţiei în cerinţele hotărîte expri tot sprijinul luptei juste a
profunde a popoarelor fa subliniază că reducerea bu mate în dezbateri în favoa poporului namibian pen Cursurile de pregătire se vor ţine în fie
ţă de cursa înarmărilor şi getelor militare ar permite rea realizării dreptului po tru înlăturarea dominaţiei care sîmbătă între orele 16,30 şi 19,30 în Cor
creşterea continuă, în pro realoearea unor uriaşe re porului namibia« la o pa străine, pentru înfăptuirea pul A, sala A 14.
porţii gigantice, a cheltuie surse, folosite în prezent trie liberă şi independen aspiraţiilor sale de liberta
lilor militare, care consti pentru înarmare, în scopul tă. La dezbateri participă te. independenţă şi pro
tuie o povară insuportabilă dezvoltării economice si o delegaţie SWAPO. con gres, avînd convingerea DIVERSE
pentru economiile tuturor sociale, în special în bene dusă de Peter Mueshihan- Urmă că lupta acestuia va « Cu prilejul împlinirii
naţiunilor şl au cele mar ficiul ţărilor în curs de ge, secretarul pentru rela cunoaşte, în- scurt timp, Vîrsteî de 50 ani şi ieşirii
dăunătoare consecinţe a- dezvoltare. ţii externe al SWAPO. izbind# deplină. sale ta pensie, tovarăşii do
e — e — e — — ®— e — • — • — e — o • — •» — •- a- «»—-<*■“ » — » — » — o — o — a - • muncă din cadrul între
prinderii miniere Hunedoa
vin/,Ari — ra, cei din fanfara Combi
Din presa străină CUI PRODEST ? CUMPĂRĂRI natului siderurgic precum
şi membrii cercului rebu-
© Vinci apartament trei
Hotărîrea Administraţiei teatruiu-i de război euro ză sub formă de neutroni chetelor de tipul „Lance“, camere parter, Alba-Iulia. sist ..Dacia" urează cole
Reagan de a produce bom pean. De aceea au izbuc de înaltă energie şi raze cu o rază de 130 km. A- Informaţii telefon 21914. gului Ier
ba cu neutroni reprezintă nit protestele şi opoziţia cu gam.ma, în vreme ce ener ceste rachete au şi fost Alba-Tuba. (1981) PETRU PARDAU
doar o măsură din planul care a fost întâmpinată în gia armelor de dezagregare amplasate în Europa. Tot • Vinci apartament trei multă sănătate, fericire in
consacrat întăririi forţei Europa această hotărîre a este de numai 5 la sută. odată, nu există nici o di camere, confort unu, Orăş viaţă si „La mulţi ani
militare a S.U.A., adoptat administraţiei Reagan. Noile' focoase se deosebesc ficultate tehnică în ce pri tie, strada PrieazuUii. bloc (1796)
sau aflat în curs de adop Se pune întrebarea — de prin faptul că eliberează veşte introducerea noilor 26, apartament 15. telefon o Czepan Maria mulţu
tare. Faptul că hotărîrea spre ce armă este vorba ? mai puţină energie pentru ■focoase în armamentul 41104. (1982) meşte pe această cale me
de producere a bombei cu Bomba cu neutroni este •lovire sau radiaţie termică, NATO din Europa. o Vînd apartament con dicului Rău Ioan. secţia
neutroni a fost luată fără, numită mai simplu focos într-un cuvînt. se reduc în concluzie. hotărîrea fort Unu, două camere, ga chirurgie, care în clipele
o consultare prealabilă a nuclear cu flux crescut de pagubele materiale din tea preşedintelui Reagan de ze, Deva, telefon 20952. grele a fost alături de ma
aliaţilor atestă că această radiaţii care, spre deosebi trul luptei. Altfel spus, ex producere a bombei cu (1973) ma mea, Purţa Rafila. De
armă ar fi folosită pe te re de tipurile actuale ale plozia unei bombe cu neu neutroni semnifică, fără în © Vînd Skoda 120 L, asemenea, mulţumeşte asis
ritoriul S.U.A. sau — aşa armelor nucleare tactice, troni de 1 kt. Ia înălţimea doială, creşterea în conti 25 000 km Ia bord. Sat Boş tentelor de la salonul 3.
cum a declarat recent mi acţionează pe , principiul de 1 km, nu prictauieşte pe nuare a spiralei cursei 41 C, Mois'ă Ro’rriolils. (1977) (2043)
nistrul american al apără dezagregării amestecului de pămînt pagube prea mari, înarmărilor, fapt ce măreş © Vînd Dacia 1300. In ANUNŢ DE FAMILIE
rii —, după o consultare deuteriu şi tritiu pe care dar omoară orice vietate te îngrijorarea opiniei pu formaţii — Autoservise
cu aliaţii, ea ar putea fi îl conţine. Cea mai impor pe un teritoriu de 3 kmp. blice' mondiale. Prin nume Pui. • Familia Kirseh mul
aruncată. în numai cîteva tantă caracteristică a bom PentrU atingerea aceluiaşi o Cumpăr presă orna ţumeşte rudelor, vecini
ore, în orice parte a lu bei cu neutroni constă în efect, o bombă nucleară roase manifestări şi mitin ment sicriu. Pante Andrei, lor, prietenilor care au
mii. Dar, întrucît arma este emiterea la explozie a unei clasică ar trebui să fie de guri, ea cete astăzi' înce fost alături de noi şi au
destinată în primul rînd ime«se cantităţi de neu 10—20 kt şi ea ar produce perea tratativelor privind Sebiş, strada Păcii 16, ju condus-o pe ultimul
distrugerii forţei umane troni de mare energie, in mari pagube materiale pe reducerea înarmărilor. Dez delui Arad, telefon 20880. drum pe cea oare a fost
(2042)
din tancuri şi ca mijloc special, dacă. comparăm e- un teritoriu de 5 kmp. De armarea, şi nu acumularea o bună fiică, soţie şi
-
de preîntâmpinare a unui fectele focoaselor cu radia aceea, este preferată bom de arme, duce Ia întărirea OFERTA DE SERVICIU marnă
atac cu tancurile, e puţi« ţii intense cu armele stan ba cu neutroni în planul securităţii şi păcii în Eu IIOLCZINGER
probabil ca noua armă să dard de dezagregare de distrugerii forţei umane, in ropa şi în întreaga lume, » Caut femeie pentru în (KIRSC1I) MARIA
fie folosită pe teritoriul 1(1 kt, constatăm că. la ex special din tancuri. grijit copil. Deva, B-dul îi vom păstra o vie a-
S.U.A. fiind mai probabil, plozia noii arme, 80 la su Noile focoase sînt des (După „Mod iunarodna Po- Decebal, bloc 15, scafă F, mintire.
destinată în primul rînd tă din energie se eliberea tinate, în primul rînd, ra Iitilia") apartament 24. (2039) (2041)
COlEGlUl 06 REDACŢIE • Sabin Cerbu ion Ciociei, fiberiu Ishafe (redactor sef), Lucie Eleno Licîu, Gheorghe Pdvel (redactor şef adjunct}, tfosite Pâţan, Nîcolde Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAU A Abonamentele se tatf la crfirttle poştele, factorii poştali si dîfu'zorfl Voluntari
3 700 Deva i str Dr Petru Grrza nr 35 Telefoane 11275 11585 1215? 20708 din întreprinderi şi Instituţii
TIPARUL < Tipografia Deva «tr 23* August' fir 25? Costul unul abonament i 24 lei (pe 5 lunii 48 fel (pe 0 ÎUfli). 96' lei (tu) ani