Page 78 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 78
2 > DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
mina in ■ I
.
V
___ ,
, ,
sfm iii
Dorim cn ardoare pacea — feuntil
9,0(1 Teleşci
cel mai de preţ al omenirii 11.23 Film a
11.00 Tribun
în condiţiile extinderii, jelor terasiere sau auto sâ realizeze o gamă largă producţie — ne relatează oaselor
în acest an, a întregii ac basculantelor româneşti de de scule, dispozitive şi ve maistrul Ioan Greeu, de la Noi, cei care muncim pe unirea tuturor forţelor iubi\ 12.23 Origini
rial şt
tivităţi, în principal pe mare capacitate. Nu ne-a rificatoare, menite să aju sectorul uzinare — ne-am ogoare şi asigurăm plinea ¡oare de pace să facem să 15.35 Teleşct
seama asimilării şi introdu fost uşor, dar ne-am orga te în procesul muncii, să preocupat de lărgirea spa poporului dorim cu ardoare înceteze producerea şi acu 17,15 Clubul
cerii în fabricaţia de serie nizat riguros activitatea, faciliteze producerea su-b- ţiului de producţie, de pacea — bunul cel mai de mularea de noi mijloace de 18.00 Inima
lui —
a unor noi produse, co asigurînd asistenţă tehni ansamblelor în condiţii de dotarea atelierului cu uti preţ. al omenirii. distrugere în masă. Să trium 18.23 Consul
lectivului de oameni ai că pe fiecare schimb, con productivitate sporită, de laje moderne, de mare Partidul şl statul nostru, fe raţiunea, idealurile tuturor luvâţăn
ideolog
muncii de la atelierul trol tehnic, de calitate pe calitate superioară, a con randament şi precizie, dar toate organizaţiile de masă şi popoarelor de a trăi intr-o 18.30 1001 d.
„prelucrări mecanice“ al operaţii, faze de prelucra- dus la crearea unor dispo- şi de pregătirea oamenilor, obşteşti promovează In mod lume a păcii, progresului şi 19.00 Telejui
J.P.I.C.C.F. Deva i-au re de ridicarea continuă a ni consecvent politica păcii, a frăţiei! 19,25 Actuali
Practic
venit sarcini sporite în ş# txjci n~ velului lor profesional. Ac coexistenţei paşnice, priete Activitatea noastră este în 19.30 leşie
producţie, în realizarea ţionăm pe mai multe căi, niei .şi colaborării intre po chinată asigurării bunăstării 20.00 Teatru
planului şi angajamentelor. dintre care amintesc cu poare şi naţiuni, bazată pe omului, iar prin munca ce o de M
— Dacă pînă anul tre Rtauiart INTEGRAL prinderea tuturor la cursu stimă, încredere şi respect desfăşurăm facem să spo 21.30 Cuplam
cut — ne spunea inginera rile de perfecţionare, la reciproc. Noua şi profund u- ■ rească rodnicia pămintului. .lumii -
suri
;
Livia Felea, tehnolog în a- re şi final. Dar, mai intîi. zitlve noi, originale, care, alte forme specifice de manitara iniţiativă de pace a Producem şi livrăm la fondul 21.35 Pentru
telierul amintit — execu ne-am preocupat intens de puse în lucru, duc la uti pregătire ' teoretică şi prac secretarului general al parti de stat an de an cantităţi tot pace —
lucită
tam o gamă redusă de . pie realizarea prin autodotare lizarea superioară a mate tică, intensificarea muncii dului, tovarăşul Nicolae mai mari de produse agrico varăşui
se. majoritatea, subansiam- a s.d.v.-urilor necesare fa riilor prime, la importante politico-edueative etc. Ceauşescu, — primită cu sa le. Datorită strădaniilor şi e- Ceaiişc
ble necesare construcţiilor bricării acestor repere. A- economii, contribuie la rea Iată, cum un colectiv tî- tisfacţie şi deplină aprobare forţurilor depuse de coopera socialis
metalice realizate în ate mintesc că în cele zece lizarea ritmică a sarcinilor năr, în care muncitori ca de către toţi cei care mun tori, mecanizatori şi specia 21,55 Rapsod
22,05 Telcjnr
lierul 'vecin, în acest an luni care au trecut din a- de plan. Petru Rai, Radu Istrate, cim pe ogoarele C.A.P. Băcia lişti am produs şi livrat nu
am asimilat şi introdus în nul în curs,’ planul produc Maistrul Cornel Crişan, Teodor Ranu, Cornel Olea, — este o dovadă grăitoare mai in această toamnă pen
producţia de serie 80 de ţiei marfă a fost realizat şeful atelierului s.d.v.,' ne Elena Toda, Emil Popa, a politicii de pace promova tru buna aprovizionare a
repere noi, cele mai multe in proporţie de 104,3 la su prezintă cea mai nouă din Virgil Nan şi numeroşi al te de partidul şi statul nos populaţiei 235 tone cartofi,
dintre ele avînd un grad tă, al producţiei nete — în tre aceste realizări — ma ţii fac zilnic dovada ma tru, o expresie a năzuinţe 196 tone sfeclă de zahăr, ISO BuCuiteiŞ
mare de complexitate. E- procent de 110,5 la sută, triţa pentru injectare situ- turităţii lor profesionale, lor şi aspiraţiilor celor mai tone rădăcinoase, 63 tone dioprogratm
xecutăm astăzi toate tipu iar cheltuielile la 1000 lei ciur din masă plastică. Fo reuşeşte prin dăruirea tu fierbinţi ale poporului român, porumb boabe, însemnate Radiojurnal
rile de segmenţi, de ase producţie au fost reduse losirea modulilor din plas turor în muncă, prin bu împreună cu întregul popor, cantităţi de carne şi lapte, in presei.; 8,li)
diilor; 9,00 i
cu 140 lei. tic la agregatele din ca nă organizare şi perseve noi ne pronunţăm in mod ho- acest fel ne aducem contri
menea, roţi dinţate, arbori Asimilarea in producţia renţă să asimileze intr-o tărit împotriva continuării înar 9.05 llăspuii
planetari, pistoane, axe ca- atelierului a unui număr riere va duce la însemna perioadă scurtă de timp o mărilor, cerem cu toată ener buţia la creşterea avuţiei ţă rilor; 10,00 1
rii, la ■întărirea puterii ei e-
Altern
10.05
nelate, papuci de şenile, mare de piese noi a im te economii de metal, la gamă largă de noi produse, gia oprirea fabricării bombei conomice, la sprijinirea po 10,23 Hora
semicuzineţi şi alte piese pus colectivului de aici să reducerea şi costurilor de să le realizeze Iu un nivel cu neutroni şi a amplasării liticii de pace, prietenie şi te; 10,10 Mi.
de
producţie
la
şt
letin
creşterea
de schimb necesare utila gîndească, să conceapă şi productivităţii muncii. calitativ superior şi să-şi rachetelor nucleare cu rază colaborare intre popoare. pentru Ţerr
depăşească sarcinile de medie de acţiune pe conti GHEORGHE DANCfU premieră
•— Pentru a putea înde plan. nentul nostru. Cerem, tot şefa! secţiei de mecanizare, Buletin de
plini in cele mai bune Comoară fol
odată, începerea tratativelor secretarul 12,43 Fora
condiţii toate sarcinile de MiRCEA LEPĂDATU pentru a se pune capăt comitetului de partid judeţul Car:
INVESTIŢIILE cursei înarmărilor, iar prin de la C.A.P. Băcia De la i la
curioşilor;
nai; 18,15
Wc cat biruinţă; 1
economice ;
împreună cu întreaga ţară împlinirea )
¡Urmate din pag. 1} anotimp mai puţin priel tul medicul!
17
nic construcţiilor. Oa atare NU războiului ! de ştiri; femei
zinul
Pentru că Şantierul I.M.C. de pe acum trebuie să se mele eteri
Bîrcea deţine ponderea lu asigure condiţii şi front de {Urmare din pag. 1) tăţi enorme de arme sint in 18.00 Orele !
tru
crărilor la Lupeni este şi lucru pentru iarnă. Ce s-a Europa, de cite■ ori ar pu nonă dezarmr
Bti
şi
firesc să vedem oare este realizat din acest punct de grijorarea lui era alta, răz tea muri un om sau oraşele vă a tovar
situaţia la zi şi cauzele u- vedere ne spune şeful lo Ceauşescu,
cialiste;
nor nerealizări. De la şeful tului 1 montaj, Nicolae boiul, ceea ce aflase din planetei. Ştia. şi-l obseda. multului 20,C
de şantier, ing. Zsok Lu Moga : presă şi de la radio. Din această discuţie ne-am. Corul ansa
dovic, am aflat că numai — La toate blocurile „De ce să dispară 'viaţa trezit privindu-ne-n tăcere, Rapsodia
uşo:
în acest oraş (şantierul are unde se montează panouri şi să rămînă numai lucru tăcere de ură împotriva ce Muzică ştiri
de
tin
lucrări şi la Vulcan) au au fost create condiţii de rile ? La ce ar mai fi ele lor cu minţi negre, porniţi — peisaj im
fost montate panouri la 570 lucru. Am adus 6 400 mp necesare ? Fără viaţă, nu să distrugă omul, viaţa. poran; 21,20
de apartamente. Dintre a- de geamuri în scopul rea pol fi nici lucruri, nici plan Un om de o virstă cu a- iodii; 22,00 .
23,00—5,00 N
cestca 422 au fost predate lizării închiderilor şi am te, nici palate, nimic“. cest veac se alătură întregii nocturn.
pentru lucrările de fini început montarea lor. Tre Am încercat să schimb ţări şi spune NU războiu
saje. buie să precizez că am pri discuţia, dar tot aici am a- lui, DA păcii, DA binelui,
juns. Tata ştia ce canti
DA vieţii!
— La început, in luna mit un ajutor substanţial
martie (cînd şi-a început din partea organelor de
activitatea acest şantier) partid şi de stat locale,
DEVA : îl
— ne spune el — am în- prin dirijarea spre lucră realizate in principal pe ba briturilor (I
legume,
tîmpinat o serie de ne rile noastre a unor mun ..ilfflillliiHil ză de constituind multe din a- mort (Arta)
cestea
noutăţi
in
ajunsuri. Nu aveam forţă citori specializaţi în mese oare tinăra bucătăreasă Au Tridentul
(Flacăra)ţ
de muncă pregătită pentru riile de timplari, sudori, I. IVI. Orăştie, secţia maşini-unelte uzinare grea. Hie To- relia Haldca şi tovarăşele seriile I-Ii .
toată
sale
au
lucrările specifice de mon montori. toi lucrează Ia o freză portabilă. • In cadrul multiplelor ac şi fantezia. pus Dovada priceperea Omul munţ:
a
certă
taj. Ritmul livrării panou Asemenea pregătiri, cit şi ţiuni întreprinse pe tărîmul aprecierilor de care s-au ouţa floare
rilor era scăzut (distanţă fronturi de lucru pentru orientării şcolare şi profe bucurat asemenea preparate torul) PET
mare.între întreprindere şi anotimpul rece, am întîl- sionale a tinerilor, comitetul în rindul consumatorilor o reţea lai&lu
Clinele (7 1
U.T.C.,
şantier). Apoi, în perioada nit şi la lotul nr. 3 (pre A fost îndeplinit planul la municipal ou al organizaţia in de cola constituie faptul că în ziua tiţa şi caii
ti
borare
de vară am rămas cu e- gătire, asigurare, mecani neret de la liceul industrial expoziţiei au vînzările la cu aceste LUPENI: Pc
produse
peste
crescut
fectivele mult diminuate. zare) condus de ing,' Gus- nr. 3 şl cu conducerea a- 13 la sută. Asemenea expo vent (Culm
(Muucitores
a-
Pentru a ne înscrie în gra tav llfc, de la care am efectuarea arăturilor de toamnă cestuia, au organizat un „Cine ziţii au mai fost organizate Clinele (Lv
tractiv
gen
concurs
ficele de execuţie lucrăm aflat, printre altele, că în ştie, cîştigă“, sub genericul la unităţile „Bucegi“ şi „In NEA : Un :
Pionierii
•
la
in prezent în program pre prezent şantierul benefi (Urmare din pag. 1) toare, precum şi la efec „Hunedoara ieri, Hunedoara tim“. generală nr. de şi şcoa tru (Mineru
2
tumu!
copiii
Ani
la
azi“.
Printre
lungit şi încercăm să adu ciază de 14 mijloace de tuarea arăturilor pe toate muncă • patriotică acţiunile de de la cele două grădiniţe pa rese); ANII-
întreprinse
cem o serie de îmbunătă transport care asigură cu au acţionat în schimburi suprafeţele atribuite ea în această perioadă de ce tronate de această şcoală au cături la
ţiri în depozitul de pre operativitate aproviziona prelungite pentru a efec loturi în folosinţă persona tăţenii din satul Cinciş se organizat iii holul cinemato (Muncitores. prin
Pentru
o
fabricate — punct cheie rea punctelor de lucru, tua arăturile într-o peri lă membrilor cooperatori. înscriu şi lucrările de îm grafului „Flacăra“ desene, frumoa rită (Rele
expoziţie
să
rfe
gru
a
pentru lucrările de inves mărindu-se astfel şi capa oadă scurtă de timp, pu- De asemenea, formaţiile prejmuire şcolii. şi Este amenajare de pate sub genericul ..Copiii Zboară, |
vorba
curţii
(Steaua
tiţii —, montăm cea de a citatea de preluare din de n.înd totodată accentul pe specializate vor asigura plantarea stîlpilor de susţi lumii doresc pacea“, g Astă- Pumni in roş
orele
patra macara, sporind ast pozit. calitatea arăturilor. nere şi montarea unui gard seară, la găzduieşte 19, casa de Vizită la d.
cultură
spectaco
fel numărul punctelor de Desigur, se observă mul transportul în cîmp al în din elemente prefabricate pe lul folcloric ,,Mehedinţi, plai ra); GEOAi
încărcare. S-a îmbunătăţit te îmbunătăţiri în activita în continuare, eforturile grăşămintelor organice, asi o lungime de peste 100 m. g înflorit“, ce va fi prezentat Iovul Bethr
cultură);
H
aceste
zile,
I.C.S.A.P.
Hu
In
şi operaţia de sortare a tea şantierului. Este însă mecanizatorilor sînt con gurînd şi pe această cale nedoara organizează reuşite de orchestra de muzică popu prietenii
nevoie de o mobilizare sus centrate la desţelenirea de importante sporuri de re lară „Danubius“ din Drobeta BRAZI: Am
culinară
artă
pieselor pe tipodimensiuni. ţinută şi în continuare pen noi suprafeţe, cu potenţial expoziţii de sale unităţi. Ex la Turnu-Severin, sub conduce Pe urmele
principalele
Ritmurile de execuţie / au tru a intensifica ritmurile coltă, în vederea înfăptui poziţia cu vinzarc de la bra rea muzicală a lui Ionel Puia. de eulturăj
început să crească. productiv mai slab, care rii în practică a principii seria „Gambrimis“ a etalat, spatele uşii
de lucru la blocurile de urmează să fie luate în lor autoconducerii şi auto- SABIN IONESCU roşu!); TLI/i
No aflăm totuşi intr-un locuinţe din Lupeni. cultură în primăvara vii • aprovizionării teritoriale. spre exemplu, 48 preparate, mole (Lumi
O------«9 _ — « _
{Urmare din pag. 1) rezolvarea cărora conduce
Rezultatele
că se pot lua şi cu mici de n foaie unităţile - o servire promptă, civilizată rea cooperativei de consum claie din 22
fecţiuni" — ne spune M. le-ar putea fi de mare a- Extr. 1: 0
Strei an. jutor, iar pe de altă par Extr. a II-
Balaş, care ne spune : „Am făcea datoria, ne asigură : zonaci, cornuri, cuib de te, că lucrătorii comer Extr. a III
e Vizităm şi unitatea de dat comandă către E.G.C.L. „Furnizorii vin ia timp cu re, printre care Dorica ciali iau unele hotărîri de Extr. a IV-
legume-lTucte nr. 4 din pentru repararea conduc , marfa, respectă graficele viespi şi franzelă fără sare. Nasta, şefa unităţii, Rodica capul lor. Se impune, în Extr. a V-
cartierul Pricazului. Aici tei, dar n-u s-a făcut încă de livrare şi ne onorează Să nu fi. sosit şi plinea la Preda, Eugenia Mihăiescu consecinţă, o colaborare Extr. a VI
ne-.a surprins neplăcut as nimic“. Cînd au remarcat comenzile“. Că lucrurile ora aceea ? — ne-am în frămîntau, împleteau, aşe mai apropiată între facto 3, 8.
Extr. a V
pectul din spatele magazi-. prezenţa noastră aici, vîin- stau întocmai ne-o confir trebat. Am constatat mai zau covrigii în tăvi spre rii de ,răspundere şi cei 37, 40, 14.
nulul : asfalt cu totul de zutoarele Maria Cîmpeanu mă mulţumirea exprimată apoi că pîinea se afla. în a-5 introduce în cuptoare care lucrează direct în u- Fond de ci
gradat, mult noroi; apă ce şi Aurora Ştefan au scos magazie, dar Sofia Săn- în locul celor deja rume lei.
izvorăşte din părnîmt şi din magazie lăzile cu car de cei cîţlva cumpărători, descu hotărîse să mai a- niţi. Aflăm că posibilităţi nităţi, o coordonare şi în
bălteşte pe alocuri. Peste tofi, nepuşi în vînzare de subliniată eu cuvinte de mîne punerea ei în vîn le de a satisface prompt amănunt nu numai la ge
\ \ R B
toate acestea, resturi de dimineaţă, întrebîndu-ne apreciere despre activitatea zare. - toate cerinţele sînt limita neral a activităţii comer gSVwsSÎSTCl!
legume împrăştiate. în totodaţă cu vădită nepă colectivului de aici, 'con • Că la noua unitate de te din cauza spaţiului prea ciale din oraş. Acelaşi lu
magazin, la tejghea, o sin sare : „Şi, veţi scrie în ziar dus de către Violeta Rad. covrigărie produsele sînt mic. „Dar asta ne depă cru este valahii şi pentru Timpul p
ziua de 24 i
gură vînzătoare. Din ma rău despre noi?“. Cei care intraseră să se a- căutate şi apreciate ne-o şeşte, nu mai depinde de C.L.F. Unît&tea clin cartie Vremea se
gazie răzbateau voci gălă ® Alături, la centrul de provizioneze cu pîine la confirmă numărul mare de noi“ — ne spune respon rul Pricazului n-a fost de cu cerul var
gioase, vesele ; se pregă pîine, 5—6 cumpărători. în „Franzelăria“ din strada persoane aflate în aştep sabila covrigăriei. foarte mult timp contro sufla slab 1
tea probabil închiderea u- vînzare — trei sortimente „Aurel Vlaleu“ ieşeau mai ★ lată. Şi apoi, gospodărirea sectorul sud
ra minimă
nităţii. Nu lipseau nici,., de pîine şi patru de specia puţin mulţumiţi. Cauza : tarea covrigilor şi cornu- Raidul întreprins a re incintei nu este o treabă între 3 şi 8
musafirii. Stăm do vorbă lităţi. Vinzătoarea Minodo- in : vînzare nu se aflau la ri'lor calde. La tejghea levat, pe de o parte, că facultativă, care ţine doar maximă inti
insă. o pauză cam mare.
cu şefa unităţii, Eugenia ra Dobrilă, în timp ce-şi ora 12 decît batoane, co Cele şase tinere lucrătoa şefii de unităţi se confrun de unitatea de gospodări de. Diminea
pe văi.
re a oraşului.
tă eu unele probleme în