Page 80 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 80
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 479 O MARŢI, 24 NOIEMBRIE 1981
Plenara Consiliului Naţional al
Oamenilor Muncii
r (Urma.e din pag. 1) tică a indicaţiilor secreta talurgiee, Marta Rugină, dicatori de plan, propu-
rului .general al partidului, prim-vlcepreşedinte al con nînd soluţii şi măsuri con Vizita ministrului de externe al
animale şi vegetale pe pe preşedintele Consiliului Na- siliului oamenilor muncii crete, operative, pentru li
rioada 1982—1985. Progra • ţionai al Oamenilor Mun de la întreprinderea de chidarea neîntîrziată a ne 1 României în Franţa
mul privind aprovizionarea cii, t o v a r ă ş u l Nicolae detergenţi din Timişoara, ajunsurilor existente, pen
populaţiei pe trimestrul IV Ceauşescu, cuprinse în ex Petre Constantin, vicepre tru recuperarea rămîneri- PARIS 23 (A-gerpres). — lor de schimburi comer
1981 şi semestrul I 1982. punerea la cel de-al II-lea şedinte al consiliului oa lor în urmă, pentru situa Tovarăşul Ştefan Andrei, ciale şi cooperare econo
5. — Proiectul Legii ou Congres al consiliilor oa menilor muncii, maistru rea întregii activităţi la ministrul afacerilor exter mică dintre România şî
privire la organizarea şi menilor muncii, referitoare la întreprinderea minieră un nivel calitativ superior, ne al Republicii Socialiste Franţa şl reîntărind hotă-
conducerea unităţilor socia la creşterea rolului orga Lupeni, judeţul Hunedoa pentru soluţionarea tutu România, a început, la 23 rîrea celor două guverne
liste de stat, precum şi la nelor colective de condu ra, Marin Ni-ţă, maistru ror problemelor pe care le noiembrie, vizita oficială de a imprima un ritm mai
funcţionarea acestora pe cere la toate nivelurile şi principal la schela de ex ridică dezvoltarea econo în Franţa, la invitaţia mi susţinut dezvoltării aces
baza autocondueerii munci întărirea autocondueerii tracţie Cartojani, judeţul miei naţionale în perioada nistrului relaţiilor exter tor raporturi, s-a subliniat
toreşti şi autogesti.unii e- muncitoreşti a fost prezen Giurgiu. Î981—1985. Totodată, par ne, Claude Cheysson. necesitatea ca, la apropia
con omico-f inamciare. tat de tovarăşul Constantin După-amiază, lucrările ticipanţii la dezbateri au în cursul dimineţii, mi ta reuniune a Comisiei
6. — Proiectul Legii pri Dăscălescu, membru .al Co plenarei' s-au desfăşurat pe analizat activitatea orga nistrul de externe român mixte guvernamentale, por-
vind Congresul consiliilor mitetului Politic Executiv, secţiuni. nelor de conducere colec a avut o întîlnire cu Mi- nindu-se de la potenţialul
oamenilor muncii. Consi secretar al C.C. al P.C.R., în lumina orientărilor şi chel Jobert, ministru de
evidenţiind
liul Naţional al Oameni prîm-vicepreşedinte ăl -Con indicaţiilor date de tova tivă, îmbunătăţirii necesita stat, ministrul comerţului real al economiilor celor
tea
continue
lor Muncii, conferinţele siliului Naţional al Oame răşul Nicolae Ceauşescu, a stilului şi metodelor de exterior, preşedintele păr două ţări, cit şi de la ex
consiliilor oamenilor mun nilor Muncii. participanţii l-a dezbaterile muncă, astfel incit ele ţii franceze în Comisia perienţa acumulată, să se
cii şi consiliile ¡judeţene ale La dezbaterile generale în plen şi pe secţiuni au să-şi exercite, la toate ni mixtă guvernamentală de întreprindă noi măsuri de
oamenilor .muncii din in asupra problemelor înscri examinat cu deosebită exi velele, cu cea mai înaltă cooperare economică, ştiin natură să asigure, pe baze
dustrie, construcţii, trans se .pe ordinea de zi au luat genţă, cu înaltă responsa eficienţă însemnatele atri ţifică şi tehnică. • româno- stabile, echilibrate şi de
porturi, circulaţia mărfuri cuvin tul tovarăşii Cornel bilitate, în spirit critic şi buţii ce le revin. în nu franceză. lungă durată, dezvoltarea
lor şi finanţe. Booa, preşedintele .adunării autocritic, rezultatele obţi întrevederea a prilejuit o cooperării .economice, di
Plenara a stabilii oa lu generale a oamenilor mun nute pe linia îndeplinirii mele colectivelor pe care analiză aprofundată a sta versificarea schimburilor
crările să se desfăşoare cii, maistru la Uzina de a- planului pe acest prim an le reprezintă, cei care au diului şi perspectivelor dez comerciale şi a colaborării
atât în şedinţe plenare, cit glomerare furnale din al cincinalului, în Indus luat cuvântul s-au angajat voltării relaţiilor româno- industriale şl tehnico-ştiin-
ş! pe secţiuni de speciali Combinatul siderurgic Ga trie, construcţii, transpor ea, transpunând neabătut franceze în domeniul ţifice, amplificarea şi di
tate. laţi, Alexandru Neagu, turi şi în alte -domenii de în viaţă hotarîrile Congre schimburilor comerciale, ale namizarea relaţiilor tradi
Raportul Guvernului în membru în . Consiliul oa activitate. Dind o înaltă sului ăl Xll-lea, indicaţii extinderii şi adâncirii coo ţionale de prietenie şi co
faţa Consiliului Naţional menilor mUncii, maistru la apreciere realizărilor do- le şi orientările tovarăşu perării .economice bilate laborare româno-franceze.
ai Oamenilor Muncii -cu întreprinderea „1 Mai“ din bîndite, vorbitorii au sub lui Nicolae Ceauşescu, să rale. A avut loc, de asemenea,-
privire la realizarea Pla Ploieşti, -Constantin Leo- liniat că acestea nu sî-nt, acţioneze eu toată fermita Exprimând satisfacţia un schimb .de păi'eri asu
nului naţional unic de dez naa-d, prim-seeretar al Co totuşi, la nivelul condiţii tea pentru realizarea în pentru dinamica şi nivelul pra unor probleme actua
voltare economico-soeială a mitetului judeţean Iaşi al lor create, al posibilităţi cete mai bune condiţii a de dezvoltare a raporturi le ale vieţii internaţionale.
României pe anul 1981 a P.C.R., .Simion Săpunaru, lor. tehnice ;şi umane de sarcinilor economice pe a-
fost prezentat de tovară preşedintele Consiliului oa care dispun unităţile eco cest an, punînd astfel o BONN. Au începui convorbirile între
şul 11 ie Verdeţ, membru al menilor muncii de l-a -Cen nomice în care lucrează. bază trainică îndeplinirii
Comitetului Politic Execu ţi',ala industrială de auto Ei au -criticat aspru o se prevederilor de plan pe ieonid Brejnev şi Helmut Schnrdt
tiv al C.C. al P.C.R,, prîm- turisme Piteşti, Neculai rie de lipsuri manifestate 1982, pe întregul cincinal.
ministru al guvernului. Agachi, preşedintele Con în organizarea şi desfăşu Lucrările Plenarei Con-,
Raportul cu privire la siliului de conducere al rarea muncii, care au dus siliuiui Naţional al Oame BONN 23 (Agerpres). — dare constructivă la apro
modul de realizare în prac- Ministerului Industriei Me- la neîndeplinîrea unor in- nilor M.uncii continuă. ■ I.a Bonn au început luni piatele convorbiri, el şi-a
[ convorbirile dintre Leonid exprimat speranţa că a-
ceasta va fi întâmpinată cu
Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, . Brejnev, secretar general înţelegerea cuvenită, v.a fi
I al C.C. al P.C.U.S.. pre-
\ şedinţele Prezidiului Sovi-e- apreciată în mod corespun
Industriei Alimentare, Silviculturii şi | tutui Suprem al U.R.S.S., zător şi la Washington şi
la Bonn.
I şi Helnaut Schmidi, can.ce-
| lanul federal al R.F.G.. în Cancelarul federal al
Gospodăririi Apelor , -cursul -cărora — informea- R.F.G. a expus considera
l ză agenţia TASS — au
ţiile şi aprecierile sale pri
\ fost examinate probleme vind limitarea armamente
(Urmare din pag. 1) * 11 lor -supuse dezbaterii .ple l-ucrările s-au desfăşurat al partidului, cerinţele de i internaţionale de Interes lor nucleare în Europa. Ei
narei, au luat nuvîntul to î-n -cadrul a şase secţiuni ridicare pe un plan -cali I reciproc. a declarat -că, în problema
vind distanţele de plantat varăşii : Ion Teşu, minis de specialitate. tativ superior a întregii 1 în legătură cu convor- menţinerii păcii, R.F.G. ră
activităţi în agricultură, de i birile ce se vor deschide
mâne un partener al Uniu
•la viţa de vie. tru] agriculturii şi indus în cuvântul lor, vorbi - la .30 noiembrie între
triei alimentare, Tudor Dă torii au analizat în plen şi înfăptuire a noii revoluţii nii Sovietice. Cancelarul
7. Program privind dese ruie u, preşedintele Coopera în cadrul dezbaterilor din U.R.S.S. şi S.U.A., L. Brej federal s-a pronunţat în
cările, drenarea erovurilor, tivei agricole de produc secţiuni, într-un spirit de agrare în ţara noastră. în nev a expus o serie de favoarea continuării dia
irigaţiile şi combaterea e- ţie din comuna Cezieni, ju deplină responsabilitate, în lumina acestor sarcini spo ¡consideraţii concrete pri logului şi extinderii cola
rozîunii solului. rite, vorbitorii .s-au refe vind direcţiile posibile ale borării Est-Vest. subliniind
deţul Olt, Ion Dîaconu, şef deplinirea planului ia pro rit pe larg la măsurile
8. Norme tehnice -obliga de secţie la Staţiunea pen ducţia vegetală şi anima -tehnico-organizatorice şi e- ¡căutării unei soluţii reci că R.F.G. este gata să-şi
torii pentru unităţile de tru mecanizarea agricultu lieră pe anul în curs, -evi proc avantajoase. Subli aducă contribuţia la evo
producţie cu activitate le rii din comuna Gri viţa, ju denţiind progresele .obţinu conomico-financiare >ce se niind intenţia ţării sale luţia pozitivă a situaţiei
impun pentru realizarea în
gumicolă. deţul Ialomiţa. Ion Muşat, te în numeroase unităţi a- bune condiţii a planului în de a -da dovadă de o abor- internaţionale.
9. Raport cu privire la preşedintele Cooperativei gricole de stat şi .coope cel de-al doilea an al ac
îmbunătăţirea .activităţii agricole de producţie din ratiste. tualului cincinal, a pro EJisa.beta, eliberată de În
producerii de seminţe şi comuna Pecineaga, judeţul î-n acelaşi timp, a fost gram ului privind autocon- treprinderea de tricotaje
material săditor. Constanţa, Marian Pufan, relevat faptul că, datorită ducerea şi autoaprovizio- Hunedoara. O declar nulă.
10. Propunerile privind director general al Direcţiei nerespectării d e n s i t ă ţ i i narea. Ei au făcut, totoda (c. 35)
normele de consum a fu generale a agriculturii şi plantelor şi tehnologiilor tă, numeroase propuneri • Pierdut legitimaţie de
rajelor şi măsuri pentru industriei alimentare a ju de -cultură, -a ritmului şi pentru îmbunătăţirea acti serviciu nr. 7927, pe nume
creşterea producţiei şl uti deţului Mehedinţi Lidia perioadelor optime de e- vităţii în agricultură, cri- V I N Z À K 1 le Piisdk Pavcl, eliberată
lizării Taţionale a acestora. -Dictu, .şefă de fermă în Coo feeiuare a lucrărilor, pre ticînd ¡neajunsuri ale .stilu de C.S. Hunedoara. O de
perativa -agricolă d-e pro cum şi unor deficienţe J • Vind apartament patru
11. Măsuri .organizatorice. lui şi metodelor de muncă clar nulă. (c. 34)
ducţie din comuna Vinţu în organizarea producţiei ale unor organe agricole » camere, hol central. Deva, o Pierdut notă comandă
Tovarăşul Emil 'Bobu, de Jos. judeţul Alba. Ale şi naun-cii, în unele jude | Gojdu. telefon 1464(1. (2029)
membru al Comitetului xandra Gheorghe, tehni ţe nu s-au realizat integral centrale şi teritoriale. nr. 18679, din 24 septem
• Vind Dacia 1300. ra-
Politic Executiv, secretar cian veterinar la între sarcinile de plan. Plenara a aprobat o se » diocasetofon, televizor 12 brie .1981. pentru unii hai
I
al C.C, al P.C.R., preşedin prinderea agricolă de stat Dezbaterile pe marginea rie de modificări în .com , V. Hunedoara. telefon nă blană, pe numele Bai-
tele Consiliului Naţional al Crevedia, judeţul Dîmbo proiectului planului pe 1982 ponenţa Consiliului Naţio I 12186. (1985) ciuc Mihai,. eliberată de
Agriculturii, Industriei Ali viţa. Alexandru Zudor, au demonstrat că prevede nal al Agriculturii, Indus „Vidra“ Oră ştie. O declar
mentare, Silviculturii şi - preşedintele Cooperativei rile sale, elaborate sub di triei Alimentare, Silvicul J • Vind Trabant 600 cu nulă. (c: 13)
•
Pierdut legitimaţie de
motor nou. stare bună.
Gospodăririi Apelor, a pre agricole de producţie din recta îndrumare a secre turii şi ' Gospodăririi Ape I Informaţii Hunedoara, te- serviciu nr. 1696, pe nu
zentat raportul înscris la satul Jeledinţi, comuna tarului general al partidu lor, Biroului Executiv şi * leton 15910. între orele mele Simon Io an, eliberată
primul punot pe ordinea Mărtineşti, judeţul Hune lui, t o v a r ă ş u l Nicolae Secretariatului. | 16—20. .(c. 19) de Întreprinderea minieră
de zi. doara. Ceauşescu, reflectă hotărâ Lucrările plenarei con Hunedoara. O declar nulă.
1
Pe marginea documente- în cursul după-amiezii, rile 'Congresului al Xll-lea tinuă. P I E R D E R I (c. 30)
-------I
o Pierdut legitimaţie de
o Pierdut legitimaţie de
pot fi scoase din ţară.
tele Republicii Socialiste H CONAKRY. - Pre Astfel, se interzice scoate ii serviciu pe numele Incău serviciu nr. 4182. pe nu
mele Goie Emilia, elibera-,
România, au fost transmise şedintele Republicii Popu Terezia, eliberată de Spi lă de întreprinderea mi
BiEfeSB ,mai bune urări premierului neea, Ahmed Sekou loure, rea sau expedierea, ca da talul Brad. O declar nulă. nieră Hunedoara. O' declar
lare şi Revoluţionare Gui
un salut prietenesc şi cele
ruri, a oricăror produse a-
(2045)
limentare, băuturi alcoolice,
Consiliului de Stat, tovară l-a primit pe Petru Despot, cafea, ceai, ţigări şi len Í! • Pierdut legitimaţie de nulă. (c. 31)
Pierdut legitimaţie de
•
şul Zhao Ziyang. Mulţu care şi-a prezentat scriso
■ BEIJING. — Tovarăşul mind, premierul Consiliului rile de acreditare în calita jerie de corp. Persoanele serviciu pe numele Doţ serviciu -pe numele Grigo-
Zhao Ziyang, premierul de Stat, a rugat să se trans te de ambasador extraor care pleacă în străinătate Aurelia, eliberată de Cen raş Gheorghe. eliberată de
Consiliului de Stat al R.P. mită tovarăşului Nicolae dinar şi plenipotenţiar al pot lua cu ele numai pro trala minereurilor Deva. O Exploatarea minieră • Ghe
Chineze, l-a primit la 23 Ceauşescu, din partea Con Republicii Socialiste Româ declar nulă. (2047) lari. O declar nulă. (c. 32)
duse alimentare de folosin I! •
noiembrie, pe tovarăşul Ion siliului de Stat al R.P. Chi nia în această ţară. ţă personală, în valoare Pierdut legitimaţie, de
Dincâ, primviceprim-minis- neze şi a sa personal, un Cu acest prilej, a avut de 100 forinţi, 200 de ţi serviciu pe numele Pricop D I V E R S E
tru al guvernului, preşedin salut cordi-al şl calde urări loc un schimb de mesaje ii Gheorghe, eliberată de I.M.
•
tele părţii române în Co de sănătate, fericire şi noi de prietenie între tovarăşul gări, doi litri de vin şi un Hunedoara. O declar nulă. ţumiri Din suflet alese mul
doctorului
Mihai
misia guvernamentală ro- succese în activitate. Nicolae Ceauşescu şi tova litru de băuturi spirtoase, (c. 34)
mâno-chineză de colabora Cu acest prilej, au fost răşul Ahmed Sekou Toure. de persoană. • Pierdut legitimaţie de Nicolae şi asistentei Bocşe,
serviciu nr. 7958, pe nu
re economică şi tehnică. examinate problemele ac mele Mikacza Adalbert, e- pentru abnegaţia manifes
tată î-n alinarea suferinţe
Di-n partea tava-răşu-lu-i tuale şl de viitor ale dez ■ BUDAPESTA. - După -I! libemtă de Exploatarea lor bolnavilor. Printre ei
Nicolae Ceauşescu, secre voltării colaborării econo cum anunţă agenţia MTI, minieră Ghelari. O declar mă aflu şi eu, de trei ani
tar general al Partidului mice dintre România şi autorităţile ungare au sta nulă. (c. 4) la secţia medicală unu a
Comunist Român, preşedin- China. bilit noi produse care nu
» I • Pierdut legitimaţie de Spitalului Hunedoara. Cins
serviciu pe numele Torok tea Mihail, (c. 33)
COLEGIUL DE REDACŢIE s Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberiu Isirale (redactor şef)i Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şei adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl diluzorii voluntari O
str. Dr. Petra 6r®za or. 35 ToteRm* . 11275 11585 i'»’-- , i 7 ' c - dla întreprinderi şl Instituţii §
v
TIPARUL i Tipografi* n»<-• • •• Vvric* Doctul unul abooament i 24 Iei (pe 3 luni), 48 le! (pe 6 luni), 96 lei (un an)