Page 82 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 82
n, q 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE i Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste -
Pentru bunăstarea noastră avem Oameni, apăraţi-ne un potenţial care trebuie să se afirme mai 1G,00 Telex
16.05 Telcşcoa
nevoie de linişte şi pace copilăria! 17.00 Tragerei
17,10 Actualii;
Poporul nostru a fost în cadrarea în sfera servicii Ca educator al celor mai mult în dezvoltarea comunei 18.00 Atenţie
Handbal
18.20
(Trofeul
totdeauna un popor iubitor lor a unei importante for alese flori, copiii, urmă România
de pace. Tocmai de aceea ţe de muncă, în special fe resc cu emoţie, respect şi priza a
el a primit cu toată căldu minină, ceea ce conduce la mîndrie ideile conţinute Vorbind despre activita decrete pe această temă sate. Au fost dezbătute mă misiune
Tîrgu IV
ra şi deplină aprobare che mai buna folosire a poten în Apelul pentru dezarma tea organizaţiilor democra ale Consiliului de Stat este surile cuprinse în cele două 18.30 1001 de
mările din Apelul F.D.U.S. ţialului uman şi totodată re şi pace, lansat din ini ţiei şi unităţii socialiste dezvoltarea în gospodăriile decrete ale Consiliului de 19.00 Tclcjurr
pentru pace şi dezarmare. ia sporirea veniturilor fa ţiativa strălucită a pre din comuna Teliuc, le a- populaţiei a producţiei a- Stat privind îmbunătăţirea 19.30 Actualii
Cu aceeaşi aprobare una miliilor de oameni ai mun şedintelui României socia vem în vedere pe cele de nimaliere, legumicole şi ce autoconducerii şi autoapro- 19,50 Univers
20.20 Telecinc
nimă le-au primit şi cei cii. Aceste obiective le a- liste, tovarăşul Nicolae la nivelul comunei şi sa realiere — direcţie în ca-' vizionării teritoriale. Consi „ Ecran i;
peste 6 200 de cooperatori, vem noi de înfăptuit spre Ceauşescu. Chemările din telor aparţinătoare, fără re şi organizaţiile democra liul comunal al F.D.U.S. ca re liter;
încadraţi în sistemul coo a ne aduce contribuţia, a- Apel sînt îndemnuri la ra cele de la întreprinderea ţiei şi unităţii socialiste de şi cel al educaţiei politice goste
voi“. Pi
peraţiei meşteşugăreşti din lături de întregul popor, ţiune, prin ele aud vocile minieră Hunedoara, sub la sate sînt chemate să şi culturii socialiste trebuie 22.05 Telejuri
judeţul nostru. la construirea socialismului copiilor mei din grădiniţă, ordonate direct Comitetului acţioneze. Comitetul comu insă să sprijine mai con
în România, la ridicarea sistent activitatea educati
Organizaţie componentă alături de glasurile tuturor municipal al O.D.U.S. nal O.D.U.S. Teliuc are în vă a organizaţiilor demo
a Frontului Democraţiei şi nivelului de viaţă şi civi copiilor lumii : „Oameni, Numeric, aceste organi acest sens unele reuşite. craţiei şi unităţii socialiste.
Unităţii Socialiste, coopera lizaţie al poporului. Pen apăraţi-ne copilăria, lăsa- zaţii cuprind 236 de mem Pe una dintre laturile
ţia meşteşugărească s-a a- tru aceasta urmăm neabătut ţi-ne jocul cu păpuşi, lă- bri, fapt ce nu exprimă Locuitorii satului Cinciş, activităţii, cea de mobili BUCUREŞ r
de pildă, se dovedesc mai
li-niat cu ,dăruirea cu care ideile generoase ale tova saţi-ne bucuria zilelor se însă toate posibilităţile co zare a cetăţenilor la ac (lioprogranui
jurnal;
Radio
o face întregul popor po răşului Nicolae Ceauşescu, nine, să zîmbim fericiţi munei. După cum ne spu presei ; 8,10
liticii partidului comunist secretarul general al parti cînd ne mîngîie soarele. ţiuni de gospodărire şi în diilor; 9,00 I
de edificare ă societăţii so dului, preşedintele republi Oameni, apăraţi-ne copilă nea tovarăşa Maria Ghi- La Telsoc frumuseţare, de construire 9.05 Răspun
cialiste multilateral dezvol cii, noua sa iniţiativă de ria, , apăraţi-ne bucuria ţan, preşedintele comitetu a unor obiective edilitar- rilor; 10,00 1
Interpj
10.05
tate în România. In nume pace. de-a ne făuri viitorul, de-a lui comunal O.D.U.S., gos gospodăreşti de folos ob populară; 1(
le acestui scop nobil, meş In numele viitorului pe fi cu părinţii şi cu bunicii podinele din colonia din interesaţi în creşterea ani ştesc, organizaţiile demo socialiste; io
u
citoreşti;
teşugarii din judeţul nos care vrem să-l construim noştri, de-a fi copii feri satul centru de comună re malelor, cinci gospodării craţiei şi unităţii socialiste .ştiri; 11,05 *]
tru îşi unesc eforturile pentru noi şi pentru copiii ciţi. Copii ai lumii, faceţi prezintă o rezervă pentru solicitînd autorizaţii de s-au manifestat mai activ. merilor; 11,:
pentru a face ca viaţa so noştri spunem NU înarmă o horă cu joc şi cu cînt, creşterea numerică a orga construcţii pentru grajduri Avem în vedere aici şi ră Radio-TV
cială a locuitorilor judeţu rilor şi sîntem ferm hotă cuprindeţi cu ea întreg nizaţiei. Asemenea rezerve în vederea reluării unor sprijinul preţios pe care-1 de ştiri; 12,< r
folclorului
lui să se perfecţioneze me râţi să facem totul pentru • pământul. flori albe, flori mai există şi în rîndul îndeletniciri mai vechi. Deşi dau în aceste acţiuni orga rizont ştiinţi
reu. apărarea păcii, a liniştii albastre, flori galbene, populaţiei satelor aparţină terenul nu e tocmai pro nizaţiile de partid, deputa 1 la 3; 15,0C
căminelor noastre, pentru flori. Florile pământului. toare, în care lucrează oa ţilor; ig,oo
Ceea ce avem noi de în a ne apăra munca, viaţa, pice, se vor extinde cu a- ţii, fapt care arată, că a- 16.15 Progra
făptuit numai în acest cin independenţa. Cooperatorii Oameni, fiţi buni, lăsaţi meni care se bucură de proape două hectare cul tunci cînd se unesc forţe 16,25 Coordo
cinal este un adevărat salt meşteşugari din judeţul florile pământului să creas respect şi oferă un bun le, rezultatele sînt tot mai 16,40 Canţon
calitativ. La sfârşitul anu nostru doresc astăzi, mai că în pace sub cerul senin exemplu personal. Atrage turile de legume. Dar sa bune. de Ion Fale
mcdiculi
tul
lui 1985, volumul prestări mult ca oricînd,. să-şi adu al libertăţii“. rea lor în O.D.U.S. este tul centru de comună, Te Consiliul comunal a] de ştiri; 17,
lor de servicii pentru popu că contribuţia la realizarea Prin glasul copiilor, ală necesară. Iată deci o pri liuc, altădată posesor al F.D.U.S. a analizat o dată cui româi
laţie trebuie să sporească celui mai scump deziderat turat de cel al tuturor oa mă direcţie de acţiune unui şeptel bogat, mai are în- acest an activitatea populare; 1
eîntecc; 18,
cu peste 119 la sută, mai al omenirii — pacea trai menilor, spunem un NU pentru consiliul comuna] în prezent doar 12 vaci. O.D.U.S. S-a ajuns Ia con 18.15 Pentn
mult decîit dublu, iar pro nică pe pămînt. Dorim din hotărît războiului, NU ho F.D.U.S. — sprijinirea co Populaţia sa, deşi are re cluzia că intr-adevăr tre pace — o i
ducţia netă industrială şi tărât bombei cu neutroni, mitetului comunal O.D.U.S zerve să-şi producă o par buie mai bine sprijinită. tă iniţiativ;
toată inima ca vlăstarele Nicolae Cea
prestările de servicii nein vieţii noastre să nu ajun spunem DA ferm pentru pentru întărirea numerică te din alimentele necesare, Este deci nevoie de ceva nici sociali
dustriale — cu peste 82 la gă să cunoască vreodată o- PACE ! a organizaţiilor. s-a aprovizionat pînă a- mai multă d e c i z i e şi şi spiritul
raps
certul
sută, aproape dublu. Este rorile războiului. CINA ŢINTEA Una dintre sarcinile iz cum din iondul de stat. promptitudine în înfăptui denţe sonoi
de la sine înţeles că rea ION ROB educatoare, vorâte din legea privind Pe linia acţiunilor cu ca rea propriilor hotărîri. tr-o oră; 2;
lizarea acestor ritmuri de preşedintele U.J.C.M. grădiniţa C.S.H. nr. 1 autoaprovizionarea terito racter educativ au fost or zicale; 23,3
muzical nc
dezvoltare presupune în Hunedoara-Deva Hunedoara rială, ca şi din cele două ganizate cîteva acţiuni în ION CIOCLEI TIMIŞOA
formaţiile
cinalul noi
rităţi abso!
Toţi cetăţenii să contribuie şi pace, R
ce; 18,30 P
tru viaţă;
rii întreabă
ia autoaprovizionare tecul şi
pund; 19,0(
populară re
gestia asci
20,00 Emis
3 comă fruntaşă care doreşte
Hi IN
să-şi menţină lecui de cinste
DEVA :
briturilor
mort (Ari*
L-am pus intr-o oarecare peste 1000 litri lapte fiecare Tridentul
(Flacăra);
dificultate pe primarul comu la fondul de stat — comple seriile I-I
nei Buceş, Simion Chifor, tează primarul. Omul mm
cerindu-i să ne exemplifice Împreună cu primarul ne cuta i'loar
cu nume concrete pe cel mai deplasăm prin satele comu torul); PE
reţea tată
buni gospodari ai satelor co nei. Case mari, trainice, una binele (7
munei, crescători de animale. mai impunătoare decit alta, tîcă şi c
— E greu să alegi cînd a- se Înşiră de-a lungul şoselei LUPENI:
vent (Cui
Pefcrila — unul dintre oraşele Văii Jiului care cunoaşte o dezvoltare urbanistică fără
proape toţi sînt harnici, cind asfaltate ce leagă satele intre PONDERE TOT MAI precedent. Noile cartiere muncitoreşti au dat aşezării o nouă înfăţişare. (Muncitor
majoritatea au răspuns dato ele. In Mihăileni facem cu Cîincle (I
riei cetăţeneşti şi au încheiat noştinţă cu Romul Bucur, ÎNSEMNATA furtunoas;
LONEA :
contracte, au livrat la fondul pensionar miner, care ani la A LEGUMELOR DÎN CRONICA restru (M>
de stat produsele contractate. rind a încheiat contracte şi ÎN ALIMENTAŢIA Strada H
Spusele primarului sînt con le-a onorat exemplar. El este RAŢIONALĂ ÎNTRECERII resc); AN
căi uri 1;
firmate de cifre. La contrac ajutat de soţie, de părinţi, (Muncitor
tările pe acest an unii indi de copii la creşterea celor Sistemul comercial al SOGALISTE Fiica ado
BRAD :
catori (lapte de vacă şi de şapte bovine, nouă porci şi turismului este puternic (Steaua r
oaie) sint realizaţi in totalita a numeroase păsări. Din gos ancorat în preocupările ce (Urmare din pag. 1) ricani. Prin aceasta, pre- ZA : Foc
rul); OR/
te, Iar la tineret bovin s-au podărie nu lipseşte nici Dacia vizează asigurarea, unei a- paraţia poate să stea o zi CU PLANUL ANUAL ţarină (I
limentaţii raţionale celor fără întrerupere. în felul şi jumătate fără să afec ÎNDEPLINIT
depăşit prevederile la con 1300, ca să nu mai vorbim de ce apelează la serviciile domiciliu
GIU-BAT
tractări cu 105 capete, la o- confortul camerelor, de do lui. Dovezi convingătoare acesta nu mai sîntem obli teze întreprinderile minie Colectivul atelierului de ploii (i
vine cu 10 capete, iar la lină tarea lor cu aparate electro- gaţi ca o parte • din pro re. în următoarele două- foraj din cadrul Secţiei HAŢEG :
cu 25 kg. Pentru anul viitor casnice. în acest sens sint şi cele ducţia de cărbune brut să trei săptămâni vom finali de prospecţiuni şi explo eia); BR/
s-au contractat, oină acum, Şl, asemenea acesteia, sint două expoziţii cu produ o livrăm ca triat-sortat, fă za o lucrare pentru creş rări geologice Teliuc ra CALAN‘ :
lui (Casa
terea extracţiei în cărbune
se culinare care au fost
peste 140 capete tineret bo multe, foarte multe familii in organizate zilele trecute la ră a extrage din ea sortu special din clasa granulo- portează îndeplinirea pla MERTA :
roşul); IT
vin, 26 porci, 25 ol, 28 miei, satele comunei. Ei, oamenii rile superioare. nului anual cu două luni braconier
750 h' lapte de vacă. acţiu acestor meleaguri, cu mln- complexul „Sarmis“ şi în vederea preluării şi metrică sub 2 mm, sporind mai devreme. Sondorii,
cantitatea
şlara
astfel
de
ne ce se află în continuare drla lor recunoscută, conti restaurantul „Turist“ din prelucrării întregii produc nu numai că şi-au înde
in preocuparea consiliului nuă cu pasiune această veche Deva. Caracteristica prin ţii de cărbune de la între cocsificabil. care pînă a- plinit planul, dar au forat
populari îndeletnicire a creşterii ani cipală a celor două expo prinderile miniere şi reali cum se pierdea. în plus faţă de sarcinile
ziţii a constituit-o preocu
— Au livrat Intre I 500 şi malelor pentru ca familiile lor parea creatorilor prepara zarea planului la cărbune Pe fondul acestor măsuri anului 1981 peste 370 me Timpul
tri. Cele mai bune rezul
2 000 I lapte la fondul de să prospere, pentru ca aşeza telor culinare expuse — le pentru cocs, am luat de ordin tehnic am luat şi tate le-au obţinut forma 25 noiem
măsuri
organizato
cîteva
stat Maria Marc, Nicolae Mic- rea lor să se dezvolte. printre care ii amintim pe cîteva măsuri menite să rice care vor da un impuls ţiile de la şantierul Le- va fi sel
rul
mai
lă’jş. Avram Marc, Nicolae Şl, ca un ecou al gloduri loan Resiga şi Sofia Raf — vină în continuare în spri lese şi cele din şantierul cădea p
Rus, Nicolae Simedrea din lor noastre, primarul com de a extinde utilizarea le jinul nostru şi al mineri substanţial activităţii noas Poiana Ruscăî — Nădăş- Vîntul v
Buceş-Vulcan, ca să ne re pletează : ,,Aşa cum vă spu gumelor şi zarzavaturilor in lor. Astfel, prin dublarea tre. Ţinînd cont de faptul tie. cu Inten;
secte
din
ferim la lapte. Printre primii neam, e greu să alegi cind arta culinară — cerinţa e- alimentării spălătoriei (de că şi întreprinderile minie ratura v
pe listă la o redările de ani toti sint buni. Prin munca şi senţială a unei alimentaţii ja s-a demarat montarea re şi-au schimbat concep DEPĂŞIRI şoară mini
sc
rile
male sint Romulus Ciocan şi dăruirea oamenilor, comuna echilibrate, raţionale. To celei de a doua benzi) ţia cu privire la sarcina LA PRINCIPALII intre 3 ?
cărbunelui
pen
producerii
Nicolae Marc, din Mihăilehi, noastră s-a situat in anul ca varăşa Rodica Lucaci, şe- sporim orele de funcţiona tru cocs (în sensul că în INDICATORI maxime
Avram Codrin, din satul Du- re a trecut be uh oc oe ; a 'biroului comercial din re. cît şi posibîiitSţUfi -sistemul lor de indicatori de. Izol!
(
ceaţă.
pă-Piatră, Avram /ane, din frunte in întrecerea socialis cadrul O.j.T. Hunedoara, reparaţii pâ fiecârâ IiniS. Oamenii muncii de la Pentru
Stănlja, Teodor Brădean din tă loc pe care soerăm să-l ie spunea : Pentru a crea condiţii opti urmăriţi zilnic â intrat şi Unitatea de bunuri jnş- brie 1981
Cei
răci.
Tarnita. şi mulţi alţii. In Ml- ocupăm şi in acest an, de — Vom acţiona in con me de reparaţii trebuie să cantitatea expediată de noi talice Brad au de noros. A
hălhnl şl După-Piatră flecare tinuare pentru extinderea existe o anumită autono spre siderurgie) există un păşit planul producţiei taţH loc
început bun în acest am
familie creşte cita 4—11 ca oarece locuitorii comunei folosirii idfţumelof şl Zar marfă cu 244 000 lei, iar ploaie, c
ma Sn li
hdasire au inteiett rSsouhde- mie intră mină şi prâjîa- plu proces de Creştere a pe cel aî producţiei nete
pete bovine, intr-un singur zavaturilor îrî pregătirea raţie. în acest sens am pus producţiei de cărbune coc cu 268 000 lei. Aceste re La mi
sş/t (Buceş-Vulcanj există, la rlle ce le fiVlfi orH/ihd aijfo- meniurilor. Acestui ăcbp îl lă punct circuitul stocului sificabil şi de îmbunătăţi zultate au fost obţinute cire, cu
noros.
99 de gospodării, trei puncte cohducerpfţ st ăUr8#B?8w5/3s sînt dedicate şi SXpofiţHle de arvarli, avînd posibilita re a calităţii sale. prepa- în condiţiile reducerii locale,
de colectare a lanielill. Â- narea fer/teRcΔ“ organizate Îfî cadrul „Lunii tea să stocănî.7 000 tofte de râţia Uupeni devenind cheltuielilor materiale eu intensifi
km/oră
Ceaşta centru , că aici 6 'a ereparatelor culinare“. cărbune de la I.M. Uupofâ principalul furnizor du căr 3 3 lei lâ 1 000 lei pro tic. (Met
r
sută din cetăţeni au livrat Ebitxrt aiNA şi 3000 tone de lâ I,M. U- bune pentru cocs indigen. ducţie marfă. Liana q