Page 84 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7480 • MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1981
Plenara Consiliului Naţional Şedinţa Camerei legislative
al Oamenilor Muncă a consiliilor populare MM
{Urmare din pag, 1) a prezentat Raportul înscris
{Urmare din pag. 1} de pace, popoarelor din la primul punct pe ordinea PENTRU care se zbat in lipsuri atit )
întreaga lume pentru ac (5. Proiectul de lege pri de zi. DESCURAJAREA de mari, incit întrec cu 1
porturi, circulaţia mărfu ţiuni unite consacrate pă vind impozitele şi taxele Pe marginea raportului BANDIŢILOR mult limita de sărăcie ofi- 1
rilor şi finanţe. cii şi dezarmării. locale. au urmat dezbateri. cial admisă. Despre ei insă 1
Plenara a adoptat, de a- In încheierea lucrărilor 7. Proiectul de lege pri în continuare au fost intr-o staţie de metrou nici o vorbă in statisticile ?
semenea. Hotărîrea Consi plenarei a luat cuvîntul vind obligaţia activiştilor prezentate proiectele de din New York, un agent de sociale. Care — discrete —■ ^
liului Naţional al Oameni t o v a r ă ş u l NICOLAE de partid, de stat şi ai or legi. poliţie a fost intrigat de o se opresc la „medie“. |
lor Muncii din Industrie, CEAUŞESCU. ganizaţiilor de masă şi ob în cadrul dezbaterilor pe sacoşă, evident abandona
construcţii. transporturi, Cuvîntarea secretarului şteşti, a cadrelor din con marginea proiectelor de tă, in care se mişca ceva ÎN NUMELE MAMEI... I
circulaţia mărfurilor si fi general al partidului a fost ducerea unităţilor' socialis legi au luat cuvîntul un de dimensiuni considerabile.
nanţe si Apelul adresat de urmărită eu deosebit inte te, a specialiştilor din agri mare număr de tovarăşi. .Minat de curiozitate profe De curind, in publicaţia
Con iliul Naţional al Oa cultură şi a medicilor de în încheierea lucrărilor, sională, poliţistul s-a apro „Dreieich-Spiegel" a apărut
menilor Muncii din Repu res, eu vie satisfacţie şi a locui în localităţile în Camera legislativă a con piat de sacoşa cu pricina următorul anunţ: ,,Mama
blica Socialistă România deplină aprobare, fiind care îşi desfăşoară activi siliilor populare a adoptat şl a pus piciorul pe ea. mea, preşedinta asociaţiei
clasei muncitoare, tuturor subliniată, in repetate no tatea. hotărîri prin care au fost Nefericită iniţiativă! Ime franceze a extroiucizilor şi
oameniior muncii din ţara duri, cu puternice şi în în continuarea lucrărilor, aprobate proiectele de iegi diat a dat un strigăt de parapsihologilor, Madame
noastră, forţelor iubitoare delungi aplauze. tovarăşul Ludovic Fazckaş înscrise la ordinea de zi. durere : locatarul sacoşei Louis, m-a autorizat să ghi
l-a muşcat. Atunci, „în le cesc in numele său, in
gitimă apărare“, poliţistul a R.F.G., in cărţi, zaţ de cafea
dat o lovitură energică de şi cu ajutorul bulei de cris
baston adversarului invizibil. tal. Primesc numai clienţi
După citeva minute, el a care se anunţă anticipat.
extras din sacoşă... un pi Madame De'nise, Offen-
ton mort. Era vorba de un bach-am Main".
„paznic personal“, uitat de Din acest anunţ foarte
Vizita ministrului de externe ai României Vizita lui Leonid Brejnev la Bonn vreun pasager distrat pe detaliat lipseşte un mic a-
peronul metroului. Probabil mănunt, şi anume preţui pe
in Franţa BONN 24 (Agerpres). — TASS — s-a procedat, la că ii căra cu sine pentru care madama Denise îl
în cadru) vizitei pe care o un schimb de păreri asu a descuraja bandiţii care
PARIS 24. — Trimisul în cursul întrevederii a efectuează în R.F.G., Leo- terorizează pasagerii Metro percepe pentru extralucide-
Agerpres, Gheorglie Sprin- avut loc, de asemenea, un pra unor probleme politice politanului newyorkez. Fie le sale preziceri asupra tre
nid
secretar
Brejnev.
ge
ţeroiu, transmite: La 24 schimb de păreri cu pri neral al C.C. al P.C.U.S., actuale şi ale colaborării care caută să se apere cum cutului, prezentului şi viito
noiembrie, preşedintele Re vire la unele probleme in preşedintele Prezidiului dintre U.R.S.S. şi R.F.G. poate, inclusiv făcind uz de rului. Probabil că a consi
publicii Franceze, Francois ternaţionale actuale. Sovietului Suprem al Potrivit agenţiei citate, serviciile unei reptile. derat că onor clientela ştie
Mitterrand. l-a primit la U.R.S.S., a avut, marţi, în cursul convorbirilor din şi singură că parapsihologul
Palatul Elysee pe ministrul întrevederi cu Hans-Die- tre L. Brejnev şi Willy ITALIANUL subţire cu cheltuială se ţi-
afacerilor externe al Re Marţi au început la Pa trieli Genscher, preşedin Brandt o alentie deosebi „MIJLOCIU“ ? ne !...
tă .a fost acordată proble
publicii Socialiste România. ris, convorbirile oficiale tele Prezidiului Partidului
Ştefan Andrei, care se a- între ministrul afacerilor Liber-Democrat, vicecance mei armelor nucleare cu După cum afirmă Centrul O PICĂTURĂ DE APĂ
rază medie de acţiune în
Jiă în vizită oficială la Pa externe al României, Şte lar şi ministru de externe, Europa. în acest cadru, de de cercetări sociale din ÎN OCEAN
ris, la invitaţia ministrului fan Andrei si ministrul re Helmut Kohl, preşedintele* ambele părţi a fost subli Roma, un italian „mijlociu“
relaţiilor externe al Repu laţiilor externe al Franţei. Uniunii Creştin-Democrate, niată necesitatea imperioa nu este de statură înaltă, Deşi ne aflăm in ultima
blicii Franceze, Claude Claude Cheysson. , Franz Josef Strauss, pre să de a se face totul pen are tendinţă de ingrăşare, pătrime a secolului XX, pi
Cheysson. ■ Cei doi miniştri au pro şedintele Uniunii Creştin- tru ca viitorul să apar este econom şi indiferent rateria nu a dispărut cu to
Cu acest prilej a avut loc cedat la o examinare a re Spciale. Willy Brandt. pre ţină politicii de destindere, faţă de modă. Sondajele e- tul de pe faţa pămintului,
un schimb de mesaje în laţiilor dintre Republica şedintele Partidului So- păcii, pentru ca destinde fectuate arată că „Signor sau mai bine-zis a ocea
tre preşedintele Republicii Socialistă România şi Re cial-Demoo ral. rea să redevină factorul Italia“ îşi plăteşte cu regu
nelor. Ba, dimpotrivă, face
Socialiste România şi pre publica Franceză şi au dis în cadrul acestor, con determinant al vieţii in laritate impozitele, citeşte ravagii, mai cu seamă in
şedintele Republicii Fran cutat în mod deosebit'cu vorbiri — relevă agenţia ternaţionale. mereu acelaşi cotidian şl mările tropicale, in pofida
ceze. Din partea tovarăşu privire la căile şi mijloa merge la cinematograf de măsurilor iniţiate pentru a
lui Nicolae Ceauşescu, a cele de creştere în conti trei ori pe an. De regulă,
fost adresată preşedintelui nuare a schimburilor co noastră, ca membru al Co el posedă o enciclopedie, face faţă insolitului flagel,
Francois Mitterrand invi merciale, de diversificare misiei. un magnetofon, un calcula guvernele Indoneziei, Mala-
taţia de a efectua o vizită şi amplificare a cooperării tor şi o maşină. yeziei şi Thailandei nu au
oficială de prietenie în economice, a conlucrării în B DACCA. - Preşedin reuşit să-şi pună pescarii
România, in cursul anului tre întreprinderile iniei şi tele Republicii Populare Ceea ce nu a precizat la adăpost de raidurile pi
1982. mijlocii din cele două ţări. m KUWEIT. - !n Kuweit Bangladesh, Abdus Sattar, insă Centrul de cercetări raţilor moderni. Pentru a a-
în cadrul convorbirii s-a precum şi de extindere a a avut loc o întilnire la ca l-a desemnat, conform con sociale din Roma este fap coperi această lipsă, un
exprimat dorinţa de dez colaborării pe terţe pieţe. re au participat preşedin stituţiei, ca vicepreşedinte tul că a luat in considera grup de entuziaşti a fondat,
voltare a relaţiilor tradi Totodată, miniştrii de tele Prezidiului Consiliului al ţării pe Mirza Nurul Hu- ţie — ca italian „mediu“ — la Geneva, un „comitet .in
ţionale de • prietenie şi co externe au exprimat do Suprem al Poporului al da, care a depus marţi ju- doar reprezentanţii „pături ternaţional de luptă împo
laborare dintre Rormmia şi rinţa de amplificare în R.D.P. Yemen, Aii Nasser rămîntul in faţa şefului sta lor medii", adică ai burghe triva pirateriei". După cum
(
Franţa. în interesul celor continuare a schimburilor Mohammed, preşedintele tului. ziei, funcţionarilor, liber pro relatează presa elveţiană,
două popoare, al păcii, des tehnico-ştiiriţifice, cultural- R.A. Yemen, Aii Abdallah fesioniştilor. Aceste statis
tinderii şi respectului inde artistice şi în alte domenii Şaleh, şi emirul Kuweitului, B ADDIS ABEBA. - in tici nu includ in mod vizibil noul organism vizează să
procedeze la o colectă de
pendenţei naţionale în Eu de interes comun. şeicul Jaber Al-Ahmad Al- capitala Etiopiei s-'a în sutele de mii de şomeri fonduri pentru cumpărarea
ropa şi in lume. Convorbirile continuă. Sabah. cheiat sesiunea Consiliului care iau zilnic cu asalt
Bursa muncii. Şi nici măcar unei nave de patrulare. Cum
Cu acest prilej au fost director al construcţiei ma în cazul de faţă nu numai
Expresie a sirinsei colaborări discutate probleme referi gistralei transafricane, ce majoritatea muncitorimii ita
toare la normalizarea rela va lega nordul Africii de liene, care nu posedă nici intenţia contează, realizarea
obiectivului fixat nu ar fi
unul dintre bunurile enume
româno-chineze ţiilor dintre R.D.P. Yemen la Cairo pînă la Gabero- rate. „Signor Italia“ din por
şi R.A. Yemen, precum şi nes — capitala Republicii decit o picătură de apă in
BEIJING 24 (Agerpres). relaţiile de strînsă priete unele aspecte ale situaţiei Bo-tswana. Realizarea aces tretul de mai sus face par ocean, intr-un bătrin ocean
— La 24 noiembrie, tova nie şi solidaritate, de rod din Orientul Mijlociu în tei căi rutiere moderne, cu te, de fapt, din „hiph life"-ui bintuit nu numai de furtuni,
răşul Hu Yaobang,. preşe nică colaborare dintre preajma deschiderii confe o lungime de . peste 9 000 italian ; el este departe de ci şi de piraţi in carne şi
dintele Comitetului Cen Partidul Comunist Român- de kilometri, se înscrie în bariera in spatele căreia se- oase, ediţia modernă şi re
tral al P.C. Chinez, l-a şi Partidul Comunist Chi rinţei arabe la nivel înalt cadrul măsurilor adoptate îngrămădesc milioanele de vizuită a celor din. cărţile
,
de la Fes. .
primit pe tovarăşul Ion nez, dintre Republica So de' reuniunea africană la săraci de la oraşe şi sate. copilăriei.
Dincă. membru al Comite cialistă România şi Repu SB NAŢIUNILE UNITE. - nivel înalt din capitala Ni
tului Politie Executiv al blica Populară Chineză, geriei, consacrată dezvol
0.C. al P.C.R., prim vice- dintre popoarele celor două La sediul O.N.U. din New tării economice a Africii.
prim-m¡nistru al guvernu ţări, legături care s-au ex York a avut loc, în plena Potrivit prevederilor planu m.ca • Maria Şt.-'' a soţie,
lui, preşedintele părţii ro tins şi îmbogăţit,continuu. ra Adunării Generale a ac lui de la Lagos, pînă în fiicele Aure ia Popa si
mâne in Comisia guverna A fost reafirmată hotă tualei sesiuni,, alegerea, anul 2000 va mai fi con publicitate Maria Pe'ait împreună
mentală româno-chineză de rîrea comună de a dez pun vot secret, a celor 34 struită şi o şosea ce va cu soţii şi copiii lor
colaborare economică şi volta şi aprofunda schim membri ai Comisiei de lega estul cu vestul conti mulţumesc călduros ru
tehnică. bul de experienţă în con drept internaţional pentru nentului african — de la v î n / A Ii i
vecinilor,
Cu acest prilej a avut strucţia socialistă, de a se următorul mandat (de cinci Lagos pînă în portul ke- delor, colegilor şi priete
cu
nilor.
loc un schimb de mesaje depune eforturi, de ambe ani), care începe la 1 ia nyan Mombasa. • Vind Dacia 1 800, fa
de salut între tovarăşul le părţi, pentru extinderea nuarie 1982. bricaţie 1979., Orăştie. te noscuţilor care au fost
Nicolae Ceauşescu şi tova si diversificarea colaboră Plenara Adunării Gene lefon ’ 41052. (1995) alături de ei, prin pre
răşul Hu Yaobang.- rii în domeniul politic, e- rale a ales pe candidatul • Vind coşuLeţ, cărucior zenţă, flori si telegrame
tn cadrul convorbirii conom ic. tehni co-şti i n ţ if i c, român, ambasadorul Con la marea durere prici
s-au c^eat cu satisfacţie cultural. stantin Flitan, preşedintele KÄS combinat., ţarc pentru co nuită de pierderea ne
Asociaţiei juriştilor din ţara pii, palton damă, import, preţuitului lor
încheierea Conferinţei centralelor nou — 52. puvinov table ŞTEFAN IOAN
te — flacoane două. Orăş din Simeria. (2054)
sindícale din Europa CAMPIONATELE MONDIALE DE GIMNASTICA tie, strada Ştrandului 4, te
lefon 956/42194. (c. 9)
DE LA MOSCOVA
GENEVA 24 (Agerpres). niunii' Generale a Sindi • Vinci mobilă — came
• Marţi s-au încheiat la catelor din România, s-a în ziua a doua a campio rînd în grupa â III-a. a ră combinată. Informaţii • Soţia, fiul, nora şi
sneva lucrările celei de-a referit la preocupările con natelor mondiale de gim avut o evoluţie neconclu Deva, telefon 12714. nepoatele, cu aceeaşi
r -a Conferinţe a ■ centre ducerii partidului şi sta dentă, clasîndu-se după nemărginită durere a-
lor sindicale din Euro- tului nostru pentru dez nastică, ce se desfăşoară la prima zi, pe locul 4. cu ANUNŢURI DE FAMILIE nunţă împlinirea la 25
i, care a dezbătut ea te voltarea economico-soclală Moscova, în sala „Olim- 189,90 puncte, precedată de noiembrie, a şase luni
ii principală la ordinea a ţării .noastre pe baza teh piskii", au fost programate formaţiile U.R.S.S. — 194,40 de ia stingerea din via
* zi influenţa introduce- nicii şi tehnolbgiei moder exerciţiile impuse din ca puncte, R. P. Chineze — • Familia îndoliată ţă a celui care a fost
i tehnicii şi tehnologiei ne. drul concursului feminin mulţumeşte tuturor ce un bun sot, tată şi bunic
>i asupra folosirii forţei pe echipe. Formaţia Româ 192,60 puncte şi R.D. Ger lor care au fost alături ing. ZOICA IOAN
mane — 190,25 puncte. Pe
> muncă şi a condiţiilor Participanţii au fost in niei, alcătuită din Rodica locul 5 în acest clasament de ea la încercarea Chipul tău drag şi blînd
: muncă. formaţi despre amplele Dunca, Cristina Grigoraş, grea pricinuită' de pier îl vom păstra veşnic în
Luînd cuvîntul în dez- acţiuni ce au loc în ţara se află echipa S.U.A. — derea celei care a fost inimile noastre îndure
ilerile generale, tovară- noastră ea răspuns la A- Lavinia Agache, Mihaela 189,00 puncte, iar pe pozi doctor REPEDE VLAD rate.
Eiena Ene, secretar al. pelul pentru pace şi dezar Stănulcţ, Emilia Eberle si ţia a 6-a — cea a Ceho CORNELIA
inşii! ului Centrai al U-- mare a! F.D.U.S. Dumilriţa Turner. coneu- slovaciei, cu 188,70 puncte.
COlEGIUI DE REDACŢIE • Sabin Cerbu, ton Cioelei. ÎTberiu Isftafe {redoctoi şef), Ludo Eleno Lidu, Gheorghe Pavai (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
redacţia şi administraţia Abonamentele *e fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzor!! voluntari m
2 700 D Cf. ítr Dr Petro Greza nr 35 Telefoane i 11275 11585. 12157. 20708 din Întreprinderi şî Instituţii Ü
a
9
f
riPARLH Tipografia Deva <tr 23 August or 257 Costul nmi! atv-mament • 24 lei 'pe binP 48 lei pe 6 luni). 96 1ei (un an!