Page 85 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 85
V' r
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VAl DEPĂŞIRI de plan
LA PRINCIPALII HUI l IUUL ULFMţmm i iiwl a
jfa în pofida unor greu
INDICATORI
tăţi generate de condi Apelul Consiliului Hafioraal ®!
ţiile atmosferice din
primele luni ale anului, Oamenilor Muncii—vibranta şi
oamenii muncii din ca
drul Sectorului fores însufîefstoare chemare pentru
SOCIALISMll nedoara, condus de ing. Cu prilejul recentei Ple ce au lîrît lumea în cei«
tier do exploatare Hu
dezarmare şi pace în Isjme
Liviu Hodor, au reuşit
să rezolve o serie de
probleme cu care s-au
Consiliul
pitală,
ţii mondiale, care au costat
Naţional
confruntat şl su înre nare ce a avut loc în Ca două sîngeroase conflagra
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C gistreze unele rezultate al Oamenilor Muncjg din poporul nostru mii şi mii
bune în producţie. De Republica Socialistă Româ de morţi, mutilaţi, imense
P U L A R J U D E Ţ E A N la începutul anului, ei nia a adresat un fierbinte distrugeri materiale, pier
au realizat peste sarci şi înflăcărat apel clasei deri irecuperabile din te
nile de plan 259 mc muncitoare, tuturor oame zaurul istoriei, culturii şi
buşteni şi răşinoasej 1000 nilor muncii din patria civilizaţiei româneşti.
Anu! XXX!«, nr. 7481 JOI, 26 NOIEMBRIE 1951 4 pagini — 30 boni mc buşteni de fa'#, a« noastră, forţelor iubitoare Astăzi, cînd norii ame
depăşit producţia netă de pace, popoarelor din ninţători ai războiului se
cu circa 200 000 lei, jar întreaga lume, pentru ac adună din nou asupra bă-
producţia marfă cu 3,5 ţiuni unite consacrate pă trînei Europe, cînd în lu
Plenara comună a Comitetului Central milioane lei. La aceste cii si dezarmării. Apelul me se acumulează arme
—
îndemn şl chemare la
de distrugere in masă ce
frumoase succese şl-au
acţiuni concrete, ferme, tn
adus o însemnată con favoarea înţelegerii şi bu ameninţă viaţa planetei, cînd
popoarelor,
viaţa
însăşi
tribuţie, întro alţii, şe
ai Partidului Comunist Român si a Ciuculescu, Romulus rele Europei, ale întregii politica forţei şi a amenin
nei colaborări între popoa
fii do parchete Moisă
învrăjbesc
forţa
ţării
cu
Drăgoi, Gheorghe Luca lumi — reprezintă o chin relaţiile dintre popoare,
Consiliului Suprem a! Dezvoltării şi alţii. (ARON CÂTA, tesenţă a gîndurilor şl as clasa muncitoare, toţi oa
corespondent).
menii muncii din România
mai
piraţiilor
celor
fier
— aderînd total şi Însufle
PRODUSE DIN LEMN binţi ale clasei muncitoare, ţit la strălucita iniţiativă
ale tuturor celor ce tră
PESTE PLAN
Economice si Sociali Preocupaţi de valori iesc pe noastre Românii, Nicolae Ceauşescu tovarăşului
a
pace
de
meleagurile
stră
—
îşi
bunei
ficarea superioară a bo
găţiei pădurilor, fores care a luptat de-a lungul ridică la ferim glasul, clie-
şi
acţiuni
mînd
unite
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae 6. Raportul privind concluziile desprinse tierii din cadrul I.F.E.T. istoriei sale milenare pen
Ceauşescu, secretar general al Partidului din controalele efectuate la Combinatul Deva înregistrează o tru linişte şi pace, împo eficiente pentru stoparea
Comunist Român, preşedintele Consiliu minier Oltenia. seamă de rezultate bune triva cuceririlor, a masa imediată a cursei înarmă
lui Suprem al Dezvoltării Economice şi 7. Unole probleme organizatorice. în muncă. In timpul ca crelor, a armelor şi răz rilor, pentru oprirea am
plasării şi desfăşurării ra
Sociale, miercuri, 25 noiembrie, au început re a trecut din acest an boiului. Clasa muncitoare chetelor eu rază medie do
lucrările plenarei comune a Comitetului La lucrările plenarei participă, ca in ei au livrat diverşilor — în frunte cu înţeleptul acţiune, trecerea la retra
Central al Partidului Comunist Român şi vitaţi, primi-secretari ai comitetelor jude beneficiari (i 167 mc de său conducător, Partidul gerea şi distrugerea trep
a Consiliului Suprem al Dezvoltării Eco ţene de partid, cadre din ministere, insti buşteni,-1192 tone lemn Comunist Român — şi-a tată a celor existente.
nomice şi Sociale. tuţii centrale şi organizaţii de masă, re de foc, 893 tone mangal înscris încă din primul Pentru naţiunea română,
Plenara a adoptat, în unanimitate, ur dactori şefi ai presei centrale care nu de bocşă, şi 47 mc de moment al afirmării sale ce păşeşte cu paşi mari
mătoarea ordine de zi : sînt membri ai Comitetului Central. cherestea, reuşind să-şi în istorie, pe drapelul său —• sub conducerea glorio
1. Creşterea rolului organelor şi organi Participanţii la plenară au păstrat un depăşească planul pro de luptă, socialismul şi sului Partid Comunist Ro
zaţiilor de partid, al comuniştilor în în moment de reculegere în memoria tova ducţiei marfă cu 2,1 mi pacea, ca două idealuri mân — pe drumul edifi
făptuirea hotărîrilor Congresului al XII- răşilor Dumitru Dumitru şi Aurel Vijoli, care lioane lei. In fruntea în scumpe, manifestîndu-se ca cării celei mai drepte din
lea al partidului, aplicarea fermă a nou au încetat din viaţă în perioada de Ia ple trecerii socialiste, cu o apărătoare dîrză, înflă tre orinduiri, orînduirea co
lui mecanism economico-financiar, întă nara precedentă. cele mai bune rezultate, cărată, a dreptului popoa munistă, pacea este o ne
rirea autoconducerii muncitoreşti şi auto- Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a se situează colectivele relor de a trăi în linişte şi cesitate vitală, parte in-
gestiunii, a autoaprovizionării teritoriale a prezentat expunerea cu privire la creşte U, F. E. T. Petroşani, libertate, înfierîncl pe cei
populaţiei, perfecţionarea planificării şi U.F.E.T. Orăstie si S.F.E. ce au dezlănţuit războaiele (Continuare in pag. a 3-a)
conducerii activităţii economice, dezvol rea rolului organelor şi organizaţiilor de Dobra. de jaf şi cotropire, pe cei
tarea continuă a democraţiei muncitoreşti, partid, al comuniştilor, în înfăptuirea ho
socialiste. tărîrilor Congresului al XII-lea al parti
2. Proiectul planului naţional unic de dului, aplicarea fermă a noului mecanism
dezvoltare economico-socială a Republicii economico-financiar, întărirea autocondu
Socialiste România pe anul 1982. cerii muncitoreşti şi autogestiunii, a auto
3. Proiectul planului de dezvoltare a aprovizionării teritoriale a populaţiei,
agriculturii şi industriei alimentare pe
anul 1982. perfecţionarea planificării şi conducerii
4. Proiectul bugetului de stat şi planului activităţii economice, dezvoltarea conti
iinanciar centralizat pe anul 1982. nuă a democraţiei muncitoreşti, socialiste.
5. Programul privind autoconducerea şi Ampla expunero a secretarului general
autoaprovizionarea teritorială, pentru asi al partidului a fost primită cu deplină
gurarea populaţiei cu produse agricole, aprobare de cei prezenţi şi subliniată în
animale şi vegetale, în perioada 1982— repetate rînduri cu însufleţite aplauze.
1985 şi, în acest cadru, Programul pri In cursul după-amiezii, au început dez
vind aprovizionarea populaţiei cu produse baterile în legătură cu problemele aflate
agroalimentare şi bunuri industriale de la ordinea de zi.
consum pe trimestrul IV/1981 si semes
trul 1/1982. Lucrările Plenarei continuă.
Pentru dezvoltarea economico-socială a patriei TRIBUNA
EXPERIENŢEI
I.M. Barza: Minerii din echipa Ini JYlihai Ncgoci, sectorul Valea Morii Veche, îşi de
Hotărîrea Consiliului lational a ÎNAINTATE păşesc lunar sarcinile de plan cu peste 20 la sută. De asemenea,, sini preocupaţi respon
sabil de îmbunătăţirea calităţii minereului, prin reducerea diluţiei şi a spaţiilor de
excavarc. Foto: VIRGIL ONOHT
Oamenilor Iacii-vast document (pag. a li-a)
programatic pentru organele de
Fiecare palmă de pământ să rodească, toţi
conducere, pentru toate
colectivele muncitoreşti cetăţenii să contribuie la aufoaproyizionare
Desfăşurate sub preşedin derile de plan din indus Se impuţi măsuri footărîte pentru Bogat sortiment de produse
ţia secretarului general al trie, construcţii, transpor
partidului, t o v a r ă ş u 1 turi, circulaţia mărfurilor creşterea producţiei de fapte!
Nicolae Ceauşescu, lucră şi finanţe în primele 10 destinate populaţiei
rile Plenarei Consiliului luni ale anului, plenara a
Naţional a! Oamenilor apreciat că, faţă de pe Ferma zootehnică a te faptului că monta n-a Activitatea AGROCOOP 70 tone ceapă, 118 tone ră-
Muncii au dezbătut. într-un rioada corespunzătoare a C.A.P. Bretea Română ob fost dirijată cum trebuie şi este orientată în direcţia dăcinoase, 420 tone varză,
spirit de înaltă responsa anului trecut, realizările la ţine în medie, sub un li nici la ora actuală nu ştiu preluării legumelor si zar 230 legume de seră, 203 to
bilitate comunistă şi anga principalii indicatori sînt tru de lapte de la fiecare cu precizie cum stăm la a- zavaturilor, a altor produ ne struguri, 575 tone fruc
jare patriotică, probleme mai bune — dovadă a ac vacă furajată. De ce este eest capitol“. se agricole, conform con te şi altele.
de importanţă cardinală tivităţii desfăşurate de con atît de mică producţia? Să. Este de neconceput să tractelor şi graficelor în în acelaşi timp, în afară
pentru dezvoltarea econo- siliile oamenilor muncii cheiate cu unităţile produ de aprovizionarea curentă,
mico-socialâ a patriei, pen din întreprinderi, care, sub cătoare şl dirijarea lor o- unităţile au asigurat inte
tru perfecţionarea activi îndrumarea permanentă a C.A.P. BRETEA ROMÂNA perativă către centrele de gral, conform planului,
tăţii de organizare şi con organelor şi organizaţiilor desfacere si silozuri. Toate stocurile necesare pentru
ducere a unităţilor socia de partid, au mobilizat di eforturile pe care le depu iarnă. în acest scop s-au
liste, pentru creşterea ni namic colectivele la mun consemnăm cîteva păreri. vezi că animalele vin flă ne colectivul nostru de lu însilozat 100 tone cartofi,
velului de trai material şi că susţinută, fructuoasă. în Ioan Guşe, preşedintele mînde de la păşuna! şi să crători au drept scop — ne 100 tone mere, 30 tone ră-
spiritual al întregului po efortul întregului popor la C.A.P.: „Ara avut, peste nu le pui nimic în iesle. spunea Ştefan Bora. direc dăcinoase, 28 tone ceapă
por. în cadrul plenarei s-a obţinerea unor rezultate vară, păşune puţină, astfel De asemenea, nu este de torul acestei asociaţii — uscată, 20 tone conserve de
subliniat contribuţia stră deosebite se înscriu şi uni că animalele veneau a- înţeles de ce se ţin în e- creşterea contribuţiei la bu legume şi fructe şi -20 tone
lucită a tovarăşului Nicolae tăţi industriale din judeţul proape flămînde la grajd“. fectiv vaci care nu dau na aprovizionare a popu murături asortate şi varză.
Ceauşescu. preşedintele nostru — I. M. ' Lupeni, Vasile Negrea, Inginerul producţie, fără să fie în laţiei în tot cursul anului Avem — spunea interlocu
Consiliului Naţional aî Oa IJVf; Bărbăteni, C.S. Hune şef al C.A.P.: „Avem Î8 locuite, de ce monta se cu un bogat şi variat sorti torul — un fond de marfă
menilor Muncii, la înfăp doara, I.M. Barza, I.P.E.G. vaci tarate, care nu pro desfăşoară la voia întîm- ment de legume şi fructe. bogat, care permite o bu
tuirea hotărîrilor şi sarci Deva, C.T.E. Mintia, I.C. O- duc nimic. în plus, unele plării. Acum, la începutul în total, prin cele 12 u- nă aprovizionare a popu
nilor stabilite de Congresul răştie şi altele — care au vaci au fătat de mult şi, stabulaţiei, vacile cu lapte nităţi de desfacere pe care laţiei, în perioada de toam-
al II-lea al consiliilor oa asigurat economiei naţio în prezent, dau lapte pu sau gestante sînt într-o le are AGROCOOP-ul î» nă-iarnă. Aceasta, ca urma
menilor muncii, la realiză nale însemnate cantităţi de ţin“. stare fiziologică necores- municipiile Deva şi Hune re a eforturilor depuse de
rile economiei naţionale, la produse fizice de mare ne Tiberiu Florea, şeful fer punzatoare. în aceste con- doara şi în oraşul Călan, cei care muncesc în cadr«3
progresul continuu şi bu cesitate. mei zootehnice : '„Sînt mul s-au desfăcut populaţiei fermelor legumicole tâtai
năstarea naţiunii. în acelaşi timp însă, ple- te animale gestante. care TRAIAN SONDOR mari cantităţi de legume şi C.A.P.
Dezbătînd modul în care o să fete prin ianuarie sau fructe între s'fcre : 570 tone
au fost îndeplinite preve- {ConlP—"-* *“> oog, a 3-a) februarie. Asta se datoreş- ÎConfrïriuare î« pass. a 3-a) cartofi. 218 tone ardoionse. n. mom
