Page 86 - Drumul_socialismului_1981_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1

PROÎEtAPl QtN IQATC ŢĂRILE UNIŢI VÂ

/¡'ELE'
SMÜMSHII 9,00 Teleşcoa

11.00 Roman-i
„Viului
11,50 Solişti ş
tistice a
Sub semiţii! maximei eficiente Auiodotarea şi avantajele ei concrete in producţie 0 metodă Festivalt
ele Inter.
Dacă ar fi să ne luăm — peste 51 000 lei economi­ La Unitatea de bunuri plificat. în acest an, de e- — Dacă acceptăm prin „Cin tare;
Consulta
după data punerii în func­ siţi anual. metalice din Brad există xemplu, am început fabri­ „ultimă oră" pe cele reali­ economicoasă: 12.20 învăţăm!
ţiune. cel de al doilea a- Deoarece, prin proiecta­ deja o frumoasă şi rodnică carea unor noi tipuri de zate în acest an, atunci pot ideologic
glomcrator ar trebui consi­ re şi construcţie, susţine­ experienţă în ceea ce pri­ umbrele (dublu pliante, aminti maşina pentru răsu­ vulcanizarea materiali
derat încă o secţie tînără în rea tobei de amestec pri­ veşte autodotârea. încă din pentru bărbaţi şi femei) şi cit ax-grilă la truse, dis­ baza ide
Iiticii
combinatul siderurgic hu- mar II era insuficient rigi­ anul înfiinţării unităţii, de truse şcolare, mai mo­ pozitivul de injectat masă P.C.R.
nedorean în comparaţie cu dizată, s-a reconsiderat sarcinile noi puse în faţa derne, mai funcţionale. Fi­ plastică, agregatele de în­ anvelopelor 12.15 Telex
oţelăriile şi o parte din toată susţinerea, pentru a colectivului i-au obligat pe resc, pentru producerea a- dreptat banda laminată la 16.00 Telex
secţiile grupului de lami­ avea o rigiditate sporită. muncitorii, maiştrii şi in­ cestora erau necesare o se­ cald şi rece, instalaţia de
noare. Dar şi aici, ca dealt­ Lucrarea aparţine maistru­ ginerii de aici să gîndească, rie de utilaje şi dispoziti­ prelucrare a vergelelor de Repararea anvelopelor a 16.05 Teleşcoa]
Reportaj
fel în toate secţiile şi ate­ lui Nicolae loan şi şefilor să adapteze „zestrea tehni­ ve noi, oare, dacă le adu- umbrele cu ajutorul cu­ preocupat de mult timp 16,35 Itinerar
lierele combinatului, noul de echipă loan Radu şi A- că“, destul de săracă, la renţilor de înaltă frecvenţă colectivul de specialişti din
îşi găseşte tot mai mult a- caţiu Valenski, prin ea e- cerinţele producţiei de se­ U.B.M. BRAD ş.a. Realizarea şi punerea cadrul I.T.A. Deva. Rezul­ 16.55 Viaţa cu
firmarea, soluţiile valoroa­ vitîndu-se uzurile prema­ rie. Au fost concepute şi în lucru a utilajelor şi dis­ tatele obţinute n-au fost 17.55 Desene ;
se, novatoare sînt tot mai ture ale angrenajelor şi create în unitate numeroa­ pozitivelor amintite, pe însă prea concludente. Dar vestiri di
verde
numeroase, găsindu-şi apli­ grupurilor de angrenare. se utilaje şi dispozitive noi, ceam din alte unităţi, ne lîngă faptul că ne ajută la studiile, cercetările au con­
cabilitatea în practica de Anual se economisesc piese s-a modernizat, prin forţe costau în jur de un milion îndeplinirea ritmică a pla­ tinuat şi, firesc, s-a reuşit 18.20 Handbal
(Trofeul
zi cu zi, contribuind astfel de schimb în valoare de proprii, fluxul tehnologic, de lei. Cu atît mai mult că nului şi la creşterea cali­ în cele din urmă sa se România
toate acestea conducînd, anumite tipuri nici nu se tăţii articolelor, contribuie pună la. punct o nouă teh­ Repriza i
bineînţeles, la sporuri de produceau în ţară. Am în­ în mare măsură la reduce­ nologie de reparare a an­ misiune
C.S. HUNEDOARA producţie, la economii de ţeles că există o singură rea costurilor de producţie, velopelor, cea cu plasturi Tg. Mure
materiale, materii prime şi soluţie : să le executăm noi. la obţinerea unor însemna­ din pînză texturată. „ldeea 18.30 1001 de s
nemijlocit la îmbunătăţi­ 8 000 lei. energie, la creşteri calitati­ Şi am trecut la treabă. N-a te beneficii. Dovada ? Nu­ nu ne-a aparţinut în to­ 19.00 Telcjurna
rea proceselor de produc­ „Modificarea buncărului ve în muncă. fost uşor, ba dimpotrivă, mai în cele 10 luni care au talitate — recunoştea in­
ţie, uşurarea efortului fi­ de pat de pe maşina de — Preocupările noastre dar acum le avem în sec­ trecut din acest an, chel­ ginerul Dumitru Beu, şeful 19,25 Practic, î
reşte
zic, creşterea randamente­ aglomerare nr. 2, pentru pe această linie continuă ţii, funcţionează din plin... tuielile materiale au fost biroului tehnic-întreţinerc-
lor unor maşini şi utilaje extragerea directă fără — ne spunea, recent, ingi­ — Care ar fi noutăţile reduse cu 3,3 lei la mia de mecan ic-şef al întreprin­ 19.30 Ora tine
şi, în ultimă instanţă, la tambur“ — aceasta a fost nerul Ioan Faur, conducă­ „de ultimă oră“ la capito­ lei, iar beneficiile depăşesc derii —, noi am preluat-o 20.15 Originea
îndeplinirea exemplară a soluţia dată de maistrul torul unităţii. Aş putea lul autodotare, ce avantaje suma de 150 000 lei. rial ştiinţ
planului de producţie. Petru Văleanu şi inginerul chiar spune că ele s-au am­ creează ele ? MIRCEA LEPĂDATU 21.05 Luptăm
Pornind pe urmele unei Roman Perini, ceea ce a lumii —
iniţiative, aplicată cu suc­ condus la mărirea şi uni­ I.T.A. DEVA strălucită
tovarăşub
ces şi la aglomeratorul nr. formizarea stratului de pat Asigurăm condiţii pentru depăşirea producţiei Ceauşesci
2 — „Fiecare cadru tehni- de pe maşinile de aglome­ socialiste
eo-ingineresc să rezolve a- rare. înainte de această de la Institutul de cerceta­ Din RRlZi
nual o problemă tehnico- modificare consumul de de 37950 kg sfeclă de zahăr la hectar re şi prelucrare a cauciu­ rile popo,
economică sau organizato­ grătare metalice era foar­ cului şi maselor plastice 22.05 Telcjurna
rică echivalentă cu valoa­ te mare — aproximativ Alături de preocuparea suprafaţa respectivă s-a plante la aceeaşi unitate de Bucureşti, care, în colabo­
rea retribuţiei pe un an" 4 000 bucăţi într-un an. pentru sporirea producţiei făcut O arătură de vară şi suprafaţă. în vederea e- rare cu Centrala Transpor­
— am fost puşi în faţa Fără acest consum cît şi cu de cereale — obiectiv cen­ una de toamnă, iar primă­ fectuării mecanizate a lu­ turilor Auto şi I.T.A. Ar­ jCjlNEB
unui fapt împlinit: valo­ îmbunătăţirile aduse în tral stabilit de Congresul vara pregătirea terenului crărilor de întreţinere, se­ geş au realizat şi aplicat
rile rezultate (economii, re­ flux, eficienţa economică al Xll-lea al partidului în s-a realizat printr-o discui- mănătoarea S.P.C. 6 a fost o asemenea tehnologie.
duceri ale costurilor de se ridică la 92 000 lei. domeniul agriculturii — re şi două treceri cu com- reglată — pentru cele 9 Prin asimilările şi îmbu­ DEVA : Pied
producţie şi ale consumu­ Reducerea efortului fizic ne-am străduit Să asigurăm binatorul. Pentru a asigu­ secţii folosite — la distan­ nătăţirile aduse s-au creat (Patria); Du
rilor materiale, creşteri de la acţionarea clapei de la producţii superioare şi la ra elementele fertilizante ţele de 45—45 — 60 cm. condiţii optime reparării HUNEDOARA () :
nu
răspunde
productivităţi şi randamen­ căruciorul benzii 98 s-a cultura sfeclei de zahăr, Dacă ţinem seama că anvelopelor cu carcasă tex­ ra speranţelor
te) sînt semnificative, iar realizat prin mecanizarea în scopul de a contribui la C.A.P. DEVA s-au folosit integral şi co- tilă şi -metalică. Marele a- tul); Punga
procesele de producţie sim­ acţionării clapetei — ope­ înfăptuirea principiilor au- letele de sfeclă în hrana (Arta); Libei
ţitor îmbunătăţite. raţiune gîndită, propusă şi toconducerii şi autoaprovi- animalelor, rezulta că a- v-antaj constă în faptul că mea (Constri
TROŞANI : Po:
Prin modificarea întinde­ aplicată de către maiştrii zionării teritoriale. în acest necesare, s-au aplicat, în eeasta este una din cultu­ acum se pot repara şi an­ lincvent (Unire:
velopele cu cord metalic
călătoare
rii benzii D VI-7 pentru Antoniu Popa şi Ludovic sens, este edificator faptul medie, cîte 60 kg fosfor, rile rentabile din unitatea — ele reprezentînd 70 la mea, Marfă f
brie);
micşorarea sarcinii specifi­ Duduia. că pe cele 40 de hectare 40—50 kg potasiu şi 90—100 noastră. Să mai amintim sută din dotarea noastră —, blica); JLUPEN
ce în bandă şi pe grupul Aceste cîteva exemple rezervate culturii respecti­ kg azot la hectar. în vede­ că sfecla de zahăr este şi care pînâ acum erau pur personale (Cui
de antrenare (autori mais­ sînt în măsură să ne con­ ve s-au recoltat, în medie, rea combaterii buruienilor, o cultură bună premergă­ şi simplu aruncate“. CAN : Ani tun
Cur
ceafărul);
trul Antoniu Popa şi in­ firme capacitatea creatoa­ cîte 37 950 kg sfeclă de s-a efectuat erbicidarea toare pentru cereale. să (Muncitores
ginerul Victor Stănculea) re a siderurgiştilor hune- zahăr la hectar, depăşind preemergentă, folosind sub­ M e c a n i z a t o r u l Petru I.T.A. dispune de două Aii Baba şi c<
se măreşte durata de între­ doreni — dovadă de netă­ prevederile planului cu stanţele Dual şi Venzar. Gavrilă a efectuat cu deo­ asemenea ateliere de vul­ — seriile : I-ll
PETRIBA
Str
buinţare a covorului de găduit a angajării lor de­ 5 950 kg/hectar. Care sînt Semănatul s-a încheiat sebită răspundere lucrările canizare: la A.R.A. Brad (Muncitoresc);
cauciuc iar dispozitivele de pline în muncă, o muncă factorii cu aport decisiv la în prima decadă a lunii a- de semănat şi întreţinere a si Autobaza nr. 1 Deva, Clinele (Muncii
întindere au fost scoase desfăşurată nu oricum, ci obţinerea producţiei amin­ prilie a.c., asigurînd o den­ c u l t u r i i , cuvenindu-i-se unde din iulie a.c. şi pînă CÂNI : Fiica a
tezatul);
br.
din locurile greu accesibi­ sub somnul maximei efi- tite ? sitate de 200 000 glomerule drept retribuţie suplimen­ în prezent s-au vulcanizat timpului (St
le, fapt ce permite o mai cienţe. în primul rînd, am "ales la hectar, ceea ce înseam­ tară pentru depăşirea pro­ peste 300 de anvelope. Ci­ GURABARZA :
bună supraveghere a uti­ ca plantă premergătoare nă că ne-au rămas la re­ ducţiei planificate circa fra nu este formidabilă, te (Minerul):
Serpico
_
seri
lajului. Efectele economice DORIN CORPADE culturile de păioase. Pe coltare cel puţin 85 000 4000 lei. dar, de anvelope — produ­ tria); Capcana
în vederea depăşirii pro­ se deficitare pe economie lor (Flacăra) ;
ducţiei în anul viitor, în — a fost şi este încă ma­ BA. . . In aşte
aceea
ele
de
re
nevoie,
(Casa
de
cult
Şcoala personalului - formă eficientă da pregătire profesională tehnologia culturii vom in­ trebuie folosite cît mai a- ŢEG : Viaţă di
troduce şi o fertilizare fa- BRAZI : Norm
exact cum ar face-o la locu­ treprinderii. Azi sînt lucră­ zială cu azot la praşila a tent, reparate la timp. LAN : Pe uri
• O concepţie originală de organizare • Săli de rile lor de muncă, rezoî- toare de bază în cadrul a- doua, care ne va asigura „Găurile p-înă la 100 de mm (Casa de ctiltu
antrenament echipate pentru situaţii reale • Oame­ vînd situaţii-limită, numai telierului de reparat con- un însemnat spor de re­ se pot vulcaniza în condi­ în nori (ll iu
RIA : Dublu d
nii învaţă fără teama de a greşi • „Completări“ la bi­ că aici, la clasă, sînt mai tori. „Toate muncitoarele coltă Ia unitatea de supra­ ţii foarte bune — aprecia şui); ILIA : Ir
blioteca tehnică a şcolii ® Anual se califică 50 de siguri pe ei, ştiind că e- am frecventat cursul perio­ faţă. muncitorul Nicolae Popa, braconierii (Lui
muncitori şi se poliealifică alte zeci • Punţi durabi­ ventualele lor greşeli nu dic, anual, de perfecţiona­ ANDREI REDL de la atelierul autobazei LARI : Maşin
(Minerul).
le între teorie şi practică o Orice „scurtcircuit“ de vor fi decît imaginare. re, spunea şefa de echipă inginer şef nr. 1. Anvelopele reparate
memorie — avertizat prompt • Autodotare, autotes- — La „şcoala personalu­ Galenia Florea. Am învă­ la C.A.P. Deva aici au rulat deja poşte
tare, autoperfecţionare. ţat multe. Este foarte in­ 5 000 km şi se prezintă bi­
lui“ activitatea este neîn­ ne. Tehnologia este sim­ I §®RONOI
treruptă — sublinia ingi­ teresant să-ţi controlezi
— Dacă vom spune că e- şef al IJR.E. Deva, Cornel nerul Mircea Ilişu. De două singur cunoştinţele, să vezi plă. Tot secretul este ca
nergia electrică este indis­ Mîrza, par modeste după cît ştii şi Cit mai ai de anvelopa să fie curăţată şi Rezultatele i
pensabilă din viaţa unită­ ce vizitezi „şcoala persona­ 'ori pe săptămînă au loc învăţat, să eviţi unele gre­ uscată, bine pregătită în 25 noiembrie l
ţilor industriale şi a cămi­ lului“ din incinta secţiei cursuri de calificare a per­ şeli. Iar ceea ce nu ştii vederea aplicării plasture­ Extr. I : 2, 7,
nelor noastre, că fără ea de producţie industrială a sonalului propriu în diver­ poţi completa cit vrei de lui, să fie asigurată tempe­
sînt de neconceput pro­ întreprinderii, secţia întrea­ se ramuri ale energeticii. repede la biblioteca tehni­ ratura de coacere la 150 Extr. a Il-a :
gresul economic şi civiliza­ gă fiind o reuşită, o expe­ Anual calificăm aici circa că a şcolii“, „Autotestarea, grade“. „Ce instalaţii utili­ 44, 20.
ţia umană, nu cred că mai rienţă mai mult decît lău­ 50 de muncitori şi polieali- teoretică şi practică, se fa­ zaţi?“. „Cele obişnuite: Fond de cîşti
trebuie adăugat nimic la dabilă. Săli spaţioase sînt ficăm alte cîteva zeci. Zi ce la începutul cursului şi mandrane, plite electrice, lei.
susţinerea argumentului po­ transformate în veritabile de zi se află la instruire apoi la încheierea lui, re­ un cazan termic, adică in­
trivit căruia energetica tre­ leva electricianul de între­ stalaţii care pot fi întîl-
buie să se dezvolte cel pu­ l.R.E. DEVA ţinere Ilie Helju, îneît se nite în aproape toate ate­
ţin cu un pas înaintea ce­ observă clar evoluţia în lierele cu asemenea profil“.
lorlalte ramuri industriale. săli de antrenament pen­ lucrători din cadrul tutu­ pregătire a fiecăruia, toţi După cîte arăta inginerul
Pornind de la această tru toate activităţile princi­ ror secţiilor şi centrelor lucrătorii care urmează Ştefan Bălan, şeful atelie­ Timpul prob:
realitate, noi ne-am gîndit pale ale unei unităţi de a- noastre din judeţ, care se cursurile plecînd cu un rului, noutatea tehnologiei 26 noiembrie lif
va răci uşor
se
să asigurăm cadrelor în­ semenea profil, fiind auto­ succed anual cîte o săptă­ bagaj vizibil îmbunătăţit constă în utilizarea -aces­ Cerul va fi nor
treprinderii o posibilitate dotate cu echipamente co­ mînă la cursuri de perfec­ de cunoştinţe profesiona­ tor plasturi radiali confec­ dea precipitaţii
foarte viabilă şi avanta­ respunzătoare : posturi de ţionare profesională. De a- le“. ţionaţi din cord vîseoză cu formă se de vor ploair
trr
lat
joasă de pregătire profe­ transformare, linii electri­ semenea, vin să-şi autotes- Alte cîteva sublinieri: pliuri suprapuse, avînd ca­ lapoviţă. Vinti.
sională. îneît să-şi desfă­ ce subterane şi aeriene, teze cunoştinţele electri­ „şcoala personalului" de la blurile dispuse paralel şi moderat, cu int-
şoare activitatea rapid şi stîlpi de joasă şi înaltă cieni şi din alte întreprin­ l.R.E. Deva, cu întreaga sa dublate pe partea superioa­ 50—00 km/oră i
Temperaturile
corect, să asigure siguran­ tensiune — cu toate acce­ deri aie judeţului. dotare, a fost realizată în ră şi inferioară cu o peli­ fi cuprinse int)
ţă deplină funcţionării a- soriile lor : conductori, izo­ Am discutat eu lucrători cea mai mare parte prin culă de cauciuc. Plasturii şi 3 grade, iar
gregatelor. instalaţiilor şi latori. separatori. întreru­ încadraţi la „centru", cu autodotare, este unul din amintiţi pot fi procuraţi de me între 3 şi 8
cal se va seram
echipamentelor din reţeaua pători —. pupitre de co­ alţii care s-au calificat ori puţinele centre de acest cei interesaţi de la între­
transportului şi distribuirii mandă — cu toată gama au urmat cursuri de per­ gen din ramura energiei e- prinderile „Victoria“ Flo- Pentru 27 şi 2
energiei electrice. în acest de aparate de măsură şi fecţionare aici. Vorbeau cu lectrice pe ţară, dacă nu reşti şi „Danubiana" Bucu­ 1981: Vremea ’
să se răcească,
sens am construit o clădire control, celule electrice etc. plăcere şi mulţumire de­ chiar singurul, constituie reşti, cum dealtfel proce­ noros şi vor că
taţii sub formă
modernă, spaţioasă. în ca­ La toate se pot simula ce­ spre condiţiile excelente de un argument de netăgăduit dează şi colectivul I.T.A. ţă şi ninsoare.
re am înfiinţat aşa-zisui le mai neprevăzute avarii pregătire, despre eficienţa privind necesitatea pregăti­ Maria Todea, din atelie­ Deva. Important este să
centru de calificare, per­ şi deranjamente care ar acestei forme de instruire rii continue, la niveluri tot rul înnobilate al întreprin­ existe interes pentru apli­ La munte, vr,
v<
Cerul
fecţionare şi instruire a putea apărea în realitate. în profesională. Gergely Mar­ mai înalte, a personalului derii de se blănărie „Vidra“ carea acestei metode efi­ răci. cădea nin;
Vor
Orăştie,
printre
numără
cadrelor. Credem că am fă­ activitatea concretă de pro­ gareta. Maria Oprean. Vol- muncitor, c experienţă so­ cele mai harnice şi con­ ciente şi la înd»mînă. rare. (Meteorolc
cu* un lucru bun. ducţie asa îneît ce ! care chiţa Bocşeri s-au calificat lidă, domnii de preluat. ştiincioase muncitoare din ciu: Alexandr
Aprecierile inginerului se instruiesc aici intervin la „şcoala personalului“ în- DUMITRU GHEONEA cadrul atelierului. UVIU BRAICA ccnco).