Page 87 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 87
6 JOI, 26 NOIEMBRIE 1681 * -3*
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE ! lui ® Pe marginea articolu Se impun măsuri hotărîfe
„Creşterea
ritmurilor
de execuţie — scurtarea
termenelor de punere în pentru creşterea
Apelul Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii funcţiune“, întreprinderea
construcţii
siderurgice
de
Hunedoara răspunde: „S-au produefiei de lapte !
(Urmare din pag. 1) cursei înarmărilor, a răz tinguri ce au avut loc în luat măsuri de intensificare
nţei« boiului şi adresează oame întreprinderi şi instituţii, a ritmului de lucru. In
naţii ar în localităţile urbane şi ru (Urmare din pag. 1) să crească în viitorul a-
ai ster ului separabilă a aspiraţiilor nilor de pe toate continen prezent se acţionează pen propiat.
urealc la S'pre . progres şi civilizaţie. tele .chemarea la acţiuni rale, cu prilejul marşurilor tru asigurarea cărămizii
ional Iată de ce lutpta pentru li ferme şi unite pentru a de pace, uhindu-.şi glasul diţii nu este de mirare că Ce trebuie făcut, totuşi,
îâniei“ cu voinţa de dezarmare şi pentru ca, activitatea fer
nişte şi pace în Europa şi determina guvernele şi par din ugerul multora abia
sprijinul în lume devine astăzi un lamentele, conducerile tu pace a naţiunii noastre so [a intervenţia ţirîic laptele. Era de aş mei zootehnice să se îmbu
politico- turor statelor să desfăşoa cialiste. Aprobînd din toa teptat, tocmai pornindu-se nătăţească ? Se spune şi
:oncepţia ţel scump pentru poporul pe bună dreptate că o zoo
.lectică — nostru, reprezintă o cauză re o politică de înţelegere, tă inima Apelul Consiliu de la această situaţie, ca
că a po- a clasei muncitoare, a tu de colaborare, destindere, lui Naţional al Oamenilor ziarului odată cu începerea stabu- tehnie pentru a merge bine
activităţii Muncii, toţi cei ce mun
turor popoarelor lumii. Aşa pătrunsă de responsabilităţi laţiei să se procedeze la o are nevoie de două condi
cum se subliniază în Ape faţă de soarta popoarelor. cesc pe aceste străbune nelivrate, sens în care s-a bună hrănire a vacilor cu ţii : hrană suficientă pen
lul Consiliului Naţional al Oamenii muncii din ju meleaguri româneşti sînt intervenit la minister pen lapte sau gestante, cu atît tru animale şi îngrijitori
Oamenilor Muncii, clasa deţul nostru îşi manilestă hotărîţi să-şi pună toată tru a ii sprijiniţi în impul mai mult cu cit C.A.P. corespunzători.
capacitatea lor creatoare în
muncitoare, naţiunea ro plenar şi puternic adeziu sionarea lucrărilor aflate în Bretea Română are o bază La Bretea Română sînt
?Iob : mână în întregul ei îşi ma nea la noua şi strălucita slujba înfloririi multilate plan. în paralel, se acţio furajeră bogată în sucu îngrijitori buni, furaje sînt
iav iniţiativă de pace a tova rale a patriei socialiste, în destule, (cu excepţia finu
nifestă totalul ei sprijin, răşului Nicolae Ceauşescu, slujba luptei pentru " apă nează pentru asigurarea lente şi grosiere, fiind de
lă cărămizilor refractare în lui, cum am precizat). Mă
solidaritatea deplină cu toţi a României socialiste cu rarea păcii şi liniştii în păşite cifrele înscrise în
ite: Po- ritmul necesar şi identifi balanţă. surile ce se impun pentru
durea cei ce militează împotriva prilejul înflăcăratelor mi- Europa şi în lume. carea cărămizii necores creşterea producţiei zooteh
Din discuţiile purtate cu
punzătoare calitativ si di unii îngrijitori am reţinut nice trebuie să înceapă cu
culin mensional. Există o mai
• aţi) : Vast document programatic pentru că nu au fost stabilite ra îmbunătăţirea condiţiilor
Polonia, bună colaborare si cu be ţii in funcţie de produc de hrănire şi îngrijire a
a. Trans- neficiarul, rezultatele ac
•tă de la toate colectivele muncitoreşti ţiunilor comune analizin- ţie, de starea de gestaţie. animalelor. Şeful de fermă
du-se din două în două Cocenii se dau netocaţi este prezent zilnic in graj
(Urmare din pag. 1) acţiune, reunite în Hoiărî- voiului tehnic al produse zile". fiindcă unitatea nu dispu duri, dar nu la Iei proce
rea Consiliului Naţional al lor şi a eficienţei econo o Răspunzînd criticilor ne de tocătoare, sfecla fu dează ceilalţi membri din
gospodă- nara a subliniat că, pe Oamenilor Muncii — docu mice. formulate în articolul „Fe rajeră nu se administrează consiliul de conducere al
fondul unor realizări bu ment programatic de ex Plenara Consiliului Na ţele ascunse ale faţadelor“. animalelor deoarece utila C.A.P. Dimineaţa nu parti
lui ne, s-au manifestat încă o cepţională însemnătate pen ţional al Oamenilor Muncii Consiliul municipal al sin jul cu care ar trebui să se cipă nimeni, decît foarte
serie de lipsuri şi neajun tru organele de conducere, s-a referit la necesitatea dicatelor Petroşani ne co toace nu funcţionează. Fi
ilui — se- rar la programul de grajd
suri în majoritatea dome pentru toate colectivele îmbunătăţirii activităţii munică : „Starea necores nul se pune în iesle cu
niilor economico-sociale, cu muncitoreşti din industrie, consiliilor oamenilor mun punzătoare a clubului din astfel că hrănirea şi mulsul
îru pacea cii, pentru a-şi îndeplini Unita, întrucit unitatea nu
nouă şi consecinţe negative asupra construcţii, transporturi, Vulcan a constituit obiec arc fibroase suficiente, iar se fac la întîmplarc. Co
liţiativă a îndeplinirii unor indicatori circulaţia mărfurilor şi fi întocmai rolul şi atribuţiile tul unei analize... S-a în mitetul comunal de partid
Nicolac de plan, implicit a ritmu nanţe. ce le revin, legăturii mai la cumpărări nu s-a ape
României tocmit un program de re lat încă, deoarece nu sînt si consiliul popular trebuie
rilor de dezvoltare a eco- Plenara consideră ca o strînse cu celelalte organi paraţii la club, iar lucră
.omiei naţionale. Au fost necesitate de maximă ur zaţii din cadrul întreprin rile cuprinse în acest pro bani in contul unităţii. în să se implice mai mult în
şi claiisu- genţă asigurarea într-o mă derilor, subordonînd toate
or menţionate o serie de ne- gram sînt în prezent în aceste condiţii sînt puţine activitatea fermei zootehni
realizări în sectoarele de sură din ce în ce mai ma preocupările îndeplinirii cepute“. şanse ca producţia de lapte ce din Bretea Română.
exploatare a cărbunelui, re a materiilor prime şi re prevederilor de plan. S-a
metalurgiei şi energiei e- surselor energetice pe plan recomandat, de asemenea,
lectrice, la care sînt păr Intern — condiţie hotărî- ca organele competente să
taşe şi unele colective mun toare a echilibrării balanţei acţioneze ferm pentru asi
citoreşti clin judeţul nos de plăţi a ţării, a creşterii gurarea aprovizionării co
tru, cum sînt cele ale u- eficienţei economice, a spo“ respunzătoare a populaţiei
î in Egipt nor întreprinderi miniere ririi venitului naţional al cu produse agroalimentare
1 (Arta) ; din Valea Jiului (Petrila, întregului popor. în aceas şi industriale.
Tridentul
căra); Va- Lonea, Aninoasa, Dîlja, tă direcţie, judeţului nos Plenara a dat o înaltă
Jiderurgis- Vulcan), ale C.S. Hunedoa tru îi revin sarcini deose apreciere noii şi străluci
u libelule ra şi I.V. Călan, ale Uzi bit de mobilizatoare, fiind tei iniţiative da pace a tova
dragostea
>rul); PE- nei electrice Paroşeni, care un mare rezervor de căr răşului Nicolae Ceauşescu,
st sau de- acumulează considerabile bune, minereuri, cocs, de concretizată în Apelul
Dragostea rămîneri în urmă la pro alte resurse minerale utile. Frontului Democraţiei şi
(7 Noiem-
ttă (Repu- ducţia fizică, la alţi indi Răspunderi sporite revin Unităţii Socialiste — do
Probleme catori de plan. unităţilor economice şi în cument care cheamă în
al); VUL- Plenara a criticat cu fer priv.inţa utilizării depline treaga ţară, toate popoa
tuoşi (Lu- rele lumii să militeze pen
furtunoa- mitate consiliile oamenilor a maşinilor, utilajelor şi
; LONEA : muncii din cadrul unor în instalaţiilor, repararea, ex tru pace.
40 de hoţi treprinderi, centrale şi mi ploatarea şi întreţinerea a- Oamenii muncii hunedo-
(Minerul) ;
a Hanovra nistere pentru slaba orga cestora în condiţii de de reni îşi însuşesc pe deplin
NINOASA: nizare şi conducere a acti plină siguranţă, asigurarea I-Iotărîrea Consiliului Na
esc); URI- vităţii, tolerarea unor stări pieselor de schimb şi sub“ ţional al Oamenilor Mun
iptivă (Re- ansamblelor necesare men
3 : Maşina de indisciplină, neurmări- cii şi se angajează să ac
ua roşie); rea riguroasă a modului în ţinerii în stare normală de ţioneze cu toate forţele, cu
oc pe pun- care se aplică noul meca funcţionare a tuturor capa întreaga capacitate de mo
ORAŞTIE : nism economico-financiar, cităţilor de producţie. Un
î I-II (Pa- bilizare pentru materiali
mcrcenari- principiile autocondueerii accent deosebit trebuie pus zarea măsurilor adoptate
GEOAGITT- ci autogestiunii, insuficien în continuare pe îndeplini
;area pic a ta mobilizare a maselor la rea planului de investiţii, de Plenara Consiliului Na Hunedoara, eu fnimoitse'16 sale construcţii noi ce-i conferă personalitate şi modernism.
ă); HA- ţional al Oamenilor Mun Foto: VIRGIli ONOIU
lă (Dacia); îndeplinirea ritmică, inte intrarea în' funcţiune la cii.
Rae; CA- grală, a prevederilor de termen a obiectivelor şi a-
ele tigrului plan. tingerea în timpul optim a
i); Alarmă în scopul recuperării res parametrilor proiectaţi. Pe
ie); SIME-
lict (Mure- tanţelor şi îndeplinirii in agenda de lucru a consilii“
pcctorul şi tegrale a planului pe pri lor oamenilor muncii, a ce“ Un tînâr dor^êr&Gt d@ Dymmică ne Einiştîtâ
ina); GHE- mul an al noului cincinal, lorlalte organe şi organis
timpului
al asigurării condiţiilor de me din întreprinderi tre neastsmpâruS creafêei Nu rareori se Intimplă ca biective economice. Aşa s-a
îndeplinire a Planului na buie să stea permanent a- pentru remedierea unor de intimplat şi in duminica cu
ţional unic de dezvoltare plicarea fermă a noului A venit pe Amenajarea losite in prezent aparate fecţiuni apărute in instala pricina, cind ieşit din schim
KPRES economico-socială a ţării mecanism econom ico-linan- hidroenergetică Riu Mare-Re- din import, foarte costisi ţiile de alimentare cu ener bul I, şeful de echipă Adolf
tezat in 1976. in anul 1979
vmsmssa pe anul 1982, al înfăptui ciar, ' întărirea autocondu- toare. Noul aparat permite gie electrică a satelor şi o-
rii neabătute a liotârîrilor cerii muncitoreşti, autoges a plecat pentru satisfacerea verificarea rapidă şi econo Mureşan, împreună cu mun
•agerii din Congresului al Xll-lea al tiunii, buna gospodărire a serviciului militar. S-a re mică pe principiul ultrasu raşeior să fie chemaţi de citorii P. Bărăitaru (abia în
81 : partidului, plenara a jalo valorilor încredinţate spre întors aici, la Riu Mare, la netelor, a unor defecţiuni acasă muncitori, maiştri, in tors de la avaria amintită),
nat principalele direcţii de administrare, creşterea ni- lotul castel. Unii au plecat ce se produc la etanşare. gineri, ziua sau noaptea, in loan Boldor şi loan Luca au
43, 31, 4, 39.
de pe şantier, au venit alţii Radu l-a Construit cu prese cursul săptămînii sau in lucrat la remedierea liniei
6, 24, 5, 28, dar Radu Ciobănită a rămas, produse in ţară, uşor de u-
ciaJi.şti, din unităţile comer zilele nelucrătoare. de 20 kV ..Decebal-Muncel“,
ciale ale judeţului şi din ca s-a împrietenit cu cei care tilizat şi întreţinut. unde, din cauza depunerii
guri : 969 090 drul O.J.T., îşi vor etala, şi au rămas şi care l-au ales Radu nu este o fire izo Aşa cum s-a intimplat şi
cu această ocazie, priceperea de curind preşedintele co lată. Prietenia unor băieţi duminică, 15 noiembrie 1981, masive de chiciură (20 cm)
şi măiestria profesională, o misiei de creaţie tehnico- conductorul a cedat.
Pentru petrecerea vacanţei
e Astăzi, la orbie 18, în de iarnă în mod cit mai plă ştiinţifică de pe lingă co Dovedind o înaltă con
mică
a
;A- sala va avea casei fle cultu cut se fac intense pregătiri. mitetul U.T.C. pe amenaja ştiinţă a datoriei, dirzenie,
„Amfiteatrul Peste 500 de elevi vor petre
re. Şi nu fără motiv.
loc
ră
aceşti oameni au lucrat in
artelor“. Actuala ediţie, pre ce clipe de neuitat în tabe in Cadrul acţiunilor de
gătită în colaborare cu Aso rele organizate la Tuşnad, condiţii deosebit de grele,
ibil pentru ciaţia scriitorilor din Sibiu, Borscc, S ovala, Herculane, autodotare, Radu a conce ca el onorează pe orice ti- cind muncitorii Petre Bărăi- infruntind vintul, frigul şi
31: Vremea este dedicată „Centenarului Predeal, Geoagiu-Băi şi ca put o instalaţie de cuplare- năr. Am considerat-o pen taru, Ghiţă Vasiie şi şeful
şi treptat, Eugen Lovincscu“. & înce- bana Pietrele, a Jn sala de tru organizaţia noastră un de echipă Nicolae Badistru zăpada viscolită care, pe a-
os. Vor că- pind de ieri, 20 de familii lectură a Bibliotecii judeţene decuplare a aparatelor de
locale sub au intrat în febra pregătiri s-a deschis o instructivă ex sudură cu transformator la ciştig uman, clipele petrecu au lucrat umăr la umăr, de iocuri, atingea înălţimea de
care izo- lor necesare mutării in a- reţea. Prin instalaţia aceas te împreună dovedindu-se la ora opt pînă la ora 14, un metru.
tnsforma în partamente noi.' A fost în poziţie de carte cu tema pe cit de agreabile pe alil pentru refacerea cutiilor ter
îl va sufla cheiată recepţia finală şi „Ştiinţă, pace şi progres“, ta se reduce considerabil Dind măsura muncii şl
¿nsificări de s-au preluat de la construc sursă de documentare şi in consumul de energie electri de folositoare. minale ale cablului care a- voinţei care-i animă, ei au
din nord. tor, cu felicitări, 20 de apar formare pentTU masa largă că, aparatul de sudură Radu Ciobăniţă este tipul provizionează cu energie e-
ninime vor tamente pe scările E şi F din a oamenilor muncii, ei Miinc, funcţionind numai pe timpul muncitorului tinăr, om nou lectrică o mare parte din u- reuşit să invingă întuneri
-e minus 2 blocul 24, strada Liliacului. 27 noiembrie, la Staţia de al unei societăţi noi, demn cul serii, repunind instalaţia
cele maxi- utilaj şi transport a T.C.H. executării sudurilor, după hitaţile economice din zona
grade. Lo- $ Clubul „Constructorul“, în se va organiza un concurs care, cu o temporizare re reprezentant al generaţiei industrială de sud a muni in funcţiune în jurul orei
ila ceaţă. colaborare cu Muzeul jude gen „Cine citeşte, cunoaş sale. La cei 25 de ani ai
ţean, organizează, azi flupă- te“ pe teme de legislaţie, glabilă, în funcţie de natu cipiului Deva. 20 00 şi aducind lumina ne
8 noiembrie amiază, o expunere pe tema dedicat atît tinerilor cit şi ra operaţiilor, aparatul se săi promite mult, pentru că Nu rareori se intimplă, in cesară oamenilor din sate
/a continua „Lupta poporului român vârstnicilor. Profesor exami decuplează automat. este unul dintre miile de
Cerul va fi pentru libertate socială şi u- nator — Elisabcta Ciorobca. tineri permanent dominaţi meseria de electrician, ca le Muncelu Mic, Muncelu
dea precipi- nitate naţională“. Prezintă • Formaţia profesionistă Dar nu a fost numai a- de neastimpărul creaţiei. după cele opt ore de mun
de lapovi- prof. Maria Virtopcanu. © „Ţara Oaşului“ prezintă luni, ceasta. Radu a conceput şi că, fie iarnă, fie vară, să Mere, Poeniţa, Merişor, Bă
La restaurantul „Astoria“, se 30 noiembrie, orele 19, în sa
va organiza sîmbătă, 28 no la casei de cultură, specta un detector sonic, folosit TRAIAN OPRONI trebuiască remediate unele ! -na.
emea se va iembrie, orele 13, o expozi colul „Floare mîndră din pentru verificarea etanşei secretarul comitetului defecţiuni apărute în fns-n-
i fi noros. ţie cu preparate culinare şi Sătmar“, avind „cap de tăţii in instalaţiile de pre U.T.C. de pe Amenajarea DMvl CiMPEANU
sori tempo- ac cofetărie-patiscrie. Prin afiş“ pe fraţii Piţigoi. laţiile de alimentare cu e- electrician,
ig de servi- produsele ce le vor prezen siune. La verificarea etan hidroenergetică
ina Pron- ta, maeştrii în arta culina şeităţii instalaţiilor sînt fo- Riu Mare-Retezat nergie electrică a unor o- I R E. Deva
ră, bucătari şi cofetari. spe- GHEORGHE GOSTIAN
V __________ _____________________J