Page 90 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 90
Dili'MUL SOCIALISMULUI P
Cuvîntul tovarăşului Badu Bălan EXPUNEREA SECRETARUL Uf GENERAL AL PARTIDULUI.
r
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU,
(Urinare din; pag. 1) tenţie deosebită- se mani de- cărbune energetic si, în
festă faţă- de gospodărirea deosebi, a- huilei speciale
şi în producţia de metal. mai judicioasă a pământu pentru cocs. LA PLENARA DIN 25-26 NOIEMBRIE A C.C AL P.C.R. lfi,00 Te
10.05 Te
Sînt lipsuri serioase şi în lui, extinderea lucrărilor Judeţul nostru are de în 10.30 En
ceea ce priveşte calitatea, de îmbunătăţiri funciare, făptuit anul viitor un vo gei
fapt care se repercutează amplasarea raţională a cul lum de investiţii de aproa Document de orientare practică a activităţii 18.25 Re
lot.
negativ îp fabricarea coc turilor şi utilizarea cu efi 18.30 Pil
sului. Pentru aceste ne pe 9 miliarde lei, cu 2 18.35 Ea
cienţă ridicată a îngrăşă miliarde mai mult d-ecît în generale pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite pei
ajunsuri, ne facem vino mintelor. în acest context acest an. Cu toate efortu aut
vaţi în primul rînd noi, cei rile făcute în. acest an a- 18,50 100;
care muncim în fruntea au fost identificate în peri vem unele rămîneri în ur de Congresul ai Xll-lea al partidului 19.00 Tel
comitetului judeţean de metrele construibile ale lo 19.25 ACI
19,40 Re]
partid, care n-am reuşit să calităţilor şi în incintele mă. Ţinînd seama de fap (Urmare din pagi IJi în producţie a termocen ducere de la toate nivelu zon
întreprinderilor şi institu tul că finalizarea investi 20.00 Fiii
controlăm şi să ajutăm în ţiilor de la noi vizează pu tralelor pe cărbune şi şis rile şi domeniile, ridicarea ne“
suficientă măsură organi ţiilor peste 260 de hectare nerea în valoare a unor im tracţie de cărbune şi pe turi bituminoase, precum La o calitate superioară a (lio
zaţiile de partid din Va care vor fi cultivate cu le portante zăcăminte de căr trol, depăşirii într-o serie şi a hidrocentralelor şi întregii activităţi ideologi 21.05 Pen
pac
lea Jiului pentru îmbună gume. Acţiuni importante bune şi minereuri, de creş de ramuri a consumurilor microhidrocentralelor“. ce şi politico-educative, de stră
unor
deficien
în
tăţirea activităţii acestora. au fost întreprinse în sec terea potenţialului energe planificate, aprovizionarea teh- nostru, concepţia partidului formare şi educare revolu a t.
oamenilor
mun
a
ţionară
în
ţe
t o v a r ă ş u l u i
a
Cea
Referindu-se la investiţiile torul de creştere a anima tic şi a producţiei metalur nico-materială.. In aceste Nicolae Ceauşescu, clar ex cii. ni ei
industriale şi construcţiilor lelor, îndeosebi în ceea ce gice, -propun ca guvernul condiţii se reliefează cu primată în expunerea la 21.25 Ritti
oamenii
muncii
Pentru
de locuinţe, vorbitorul a priveşte sporirea efective să ne sprijine şi' împreună deosebită forţă justeţea o- Plenară, înfăptuirea orien din judeţul Hunedoara ex 21.35 Dez
arătat că în 10 luni au fost lor, a producţiei acestora, cu noi, cu ministerele mi rientării date de conduce tărilor şi obiectivelor adop punerea secretarului gene 22.05 Teii
finalizate lucrări de inves precum şi a livrărilor la nelor, energiei electrice, rea partidului privitoare la tate de Congresul al XII- ral al partidului prezintă
tiţii în valoare de aproape fondul de stat, asigurarea metalurgiei şi construcţii reducerea importului şi asi lea se află în strînsă legă o însemnătate covîrşitoare, HI/'
5 miliarde lei, punîndu-se bazei furajere şi moderni lor industriale să organi gurarea necesarului de ma tură cu factori economico- întrucît ea analizează do Efeteadgg
în funcţiune importante ca zarea fermelor. zăm, sau mai bine spus, să. terii prime, energie si ma sociali şi politici de primă menii alo producţiei mate BUCUR
pacităţi de producţie, fiind-, Concomitent cu preocu reorganizăm unităţile de teriale din producţia in însemnătate,, între care riale reprezentative pentru dioprogra
de asemenea, construite şi pările pentru îndeplinirea construcţii care să fie ca ternă. creşterea mai accentuată -a Radiojun
presei;
date în folosinţă 2 457 a- prevederilor pianului pe Pornind de la analiza rea rolului conducător al orga judeţ. Avem în vedere pro diilor; 9,( 8
partamentc. Numai î-n Va pabile să realizeze volumul ducţia de cărbune, energie 9.05 Răsp
acest an,'a subliniat vorbi deosebit de mare de lu lităţilor din anii precedenţi, nelor şi organizaţiilor de electrică, minereuri, metal,
lea Jiului, prin eforturile torul, organizaţia judeţea crări ce-1 avem planificat. e x p u n e r e a tovarăşuliii partid, aplicarea fermă a materiale de construcţii, lor; 10,00
10.05 Con
comune ale constructorilor, nă de partid, colectivele de Vă asigurăm, mult sti Nicolae Ceauşescu stabileş noului mecanism econo- ramuri ale industriei uşoa welo“; 10
beneficiarilor şi proiectan oameni ai muncii hunedo- te căile şi mijloacele pe ca mico-financiar, întărirea 10.50 Sprt
ţilor se vor da în acest an mate tovarăşe Nicolae re trebLiie să le folosim cu autoconducerii muncitoreşti re şi alimentare, activita uşoară şi
tin de şt
în folosinţă circa 2 000 de reni acţionează pentru pre Ceauşescu, că oamenii mun maximă eficienţă în vede şi a autogestiunii, a auto- tea de prospectare geologi de cinlec
apartamente, cel mai mare gătirea în cele mai bune cii. hunedoreni, alături de rea dezvoltării economico- aprovizlonării teritoriale, că, agricultura şi altele. De miera rat
lei in de
număr de locuinţe predate condiţii a realizării sarci întregul popor, sînt ferm sociale a patriei în cel de perfecţionarea planificării şi aceea,, chemarea adresa,- rea Romi
într-un an minerilor din a- nilor celui de-al doilea an. hotărîţi să-şi sporească e~ al doilea an al actualului tă de t o v a r ă ş u l Nicolae 1 la 3; ii
activităţii
eco
cest bazin carbonifer. al actualului cincinal. Pe forturile pentru înfăptuirea cincinal. conducerii dezvoltarea conti Ceauşescu minerilor, ener- 16.00 Radi«
nomice,
gram de
Referitor la agricultură, baza orientărilor Congresu sarcinilor şi obiectivelor „Este necesar — se spu nuă a democraţiei munci geticienilor, metalurgi.ştilor, ordonate
s-a arătat că, în această lui. al Xll-lea, ;\ indica stabilite de Congresul al ne in expunere — să pu toreşti, socialiste. în aceeaşi celorlalte categorii de- oa Şlagărul i
preţii săi;
toamnă, oamenii muncii ţiilor dumneavoastră, mult Xll-lea al partidului, de nem în centrul planului pe viziune, aceluiaşi scop îi meni ai muncii, trebuie» m diculul;
din judeţul Hunedoara au stimate tovarăşe secretar Plenara Comitetului Cen 1982 realizarea producţiei sînt subordonate alte pîr- găsească în conştiinţa lor ştiri; 17,05
încheiat recoltatul porum tral, angajindu-ne să ne a- de petrol şi cărbune stabi un puternic eGOU, să stimu 17.15 Rev
bului, legumelor şi carto general, judeţului Hune- lită, dezvoltarea noilor ghii, cum sînt înfăptuirea 17.50 Coi
18.00 Orele
filor. însămînţările de do-ara ii revin în 1982 o- ducem întreaga contribuţie surse de energie, precum şi revoluţiei agrare, creşterea leze energia şi iniţiativa tru dezarr
toamnă şi arăturile, creînd biective şi sarcini deosebit la îndeplinirea în cele mai reducerea consumului de rolului şi contribuţiei ştiin creatoare pentru a da via nouă şi si
astfel condiţii bune pentru ele importante. Astfel, va bune condiţiuni a planului combustibili şi energie, bu ţei şi tehnologiei, îmbună ţă sarcinilor de onoare ce a t o v a r
recolta anului viitor. O a- trebui să sporim extracţia pe acest an şi pe anul 1982. na gospodărire a resurse tăţirea radicală a comerţu le revin, aceasta reprezen- Ceauşescu,
cialiste; 18
lor de energie de care dis lui exterior, perfecţionarea tînd un pivot de seamă al 20.00 Cîntă
punem. De asemenea., tre activităţii statului, a guver viitoarei dezvoltări a pa 20.15 Opini
s»
Cadenţe
buie să se asigure punerea nului, a consiliilor de con- triei socialiste. într-o ora
Alături de ortacii mei, spun un muzicale;
stop
muzi<
TIMIŞOA
maţiile zii
NU hotărî! războit strucţiile pv
<
obiectiv
ra; 18,20
In cel mai ¡nalt for al re ritate şf cooperare in Euro rază medie de acţiune, a am jurat: «
rum
prezentanţilor muncitorilor din pa, pentru pace in întreaga bombei cu neutroni. Ritmuri cetăţei
p
ţara noastră, a fost adoptat lume. Pacea este dreptul sacru ilv.; 19,3
Apelul adresat de Consiliul Copil fiind, am trăit trage al tuturor oamenilor, al po ideologică
Naţional al Oamenilor Muncii poarelor, atit de greu încer tică a rep<
dia celui de al doilea război
din Republica Socialistă mondial. Eu şi generaţia mea cate de pustiirile a două
România clasei muncitoare, tu războaie mondiale ce ne-au
am pus cu încredere şi dă : C « N
turor oamenilor muncii din ruire umărul la reconstrucţia întunecat veacul. O nouă con
ţara noastră, forţelor Iubitoa şi la minunatele lucrări ce flagraţie ar însemna nenorociri
DEVA : 1
re de pace, popoarelor din incomparabil mai mari. Devi- (Patria);
s-au înfăptuit pină in pre za noastră este aceea da a
întreaga lume pentru acţiuni HUNEDOA1
nu răspund
unite consacrate păcii şi dez zent in toate domenii milita permanent ca un răz ra speranţe
boi să nu se mai producă vreo
armării. El confirmă, încă o le. Dorim ca de ceea ce am dată. Asta înseamnă, înainte tul); Pu
(Arta); L
dată, adeziunea clasei mun realizat să beneficiem noi, de orice, să se pună capăt mea (Con
citoare la ideile mobilizatoare copiii noştri, nepoţii şi gene TROŞANI:
înarmărilor. Să se pună in a- lincvent (Ui
ale Apelului Frontului Demo raţiile care urmează. De a- fara legii armele distrugerii mea, călăt«
craţiei şi Unităţii Socialiste, ceea eu, alături de ortacii şi morţii. Pămintul trebuie să brie); Mari
blica); LUI
lansat din iniţiativa secretaru mei, alături de întregul popor fie o planetă a vieţii, a prie personale
lui general al partidului, tova român, trecut prin atitea în teniei, a păcii I Baba şi ce
seriile I-1I
răşul Nicolae Ceauşescu, pen cercări de-a lungul timpului, TEODOR FEIER VULCAN:
(Luceafărul
tru încetarea cursei înarmă spun un hotărit NU amplasă Muncitoarele din secţia depănat a întreprinderii „Viscoza“ Lupeni îşi aduc o im Baba şi
miner şef de brigadă, portantă contribuţie la realizarea indicatorilor de plan ai unităţii. — seriile
rilor nucleare, pentru secu rii in Europa a rachetelor cu I.M. Barza Foto: ŞT. NEMECSEK PETR1LA :
(Muncitores
Clinele (Mu
ECONOMII celor de transport din CÂNI: Un
tru (Rete>
I)E CARBURANŢI dotare, efectuarea revi ea indicatorilor fermei zootehnice — Zbor planai
ORAŞTIE: i
ŞI EUBRIFIANŢI ziilor tehnice în timp I-1I (Patria)
optim şi utilizarea maşi cenarilor (I
nilor Ia capacitatea no reină de stringentă actualitate GIU-BAI:
Personalul muncitor (Casa ele cu
din cadrul Autobazei de minală, oamenii muncii Serpico —
transport Hunedoara se de Ia Autobaza Hune Analizînd modul cum se laţi au obţinut mai mult bune de îngrijire şi hrăni- în primire. Ca urmare, in cia); BRAZ
preocupă stăruitor de doara au economisit de îndeplinesc indicatorii de de 70 de viţei la 100 de re- a animalelor în perioa dicele de natalitate ce-1 la masă; C
Jianu, hair’
îmbunătăţirea propriei Ia începutul anului mai plan la ferma zootehnică vaci, la brigada din Ruşor da de stabulaţie, punînd realizează de la loturile cultură); i
activităţi, de realizarea a C.A.P. fui se constată nu- s-au realizat nici 50 de accentul pe redresarea pro respective este superior cu (11 Iunie);
mult de 110 tone de ulei, cu Jianu, 2
indicatorilor de plan în circa 18 tone de benzi că atît la efective cît şi la viţei la 100 de vaci. De ducţiei, pe îmbunătăţirea-, peste 15—20 de procente şui); ILIA:
condiţii de eficienţă lot producţia marfă există o aici şi unele implicaţii- ne indicelui de natalitate şi celui înregistrat pe fermă, seriile I-II < Ma
LARI:
mai ridicată. Prin reali nă şi peste 110 tone de serie de restanţe inadmi favorabile asuprai produc sporirea efectivului din iar producţia de lapte este (Minerul).
zarea unor reparaţii de motorină. (Aron Câta, sibile. Referitor la situaţia ţiei de lapte marfă. prăsila proprie. Fireşte, ho cu mult mai ridicată. E-
bună calitate a mijloa corespondenţi. efectivelor, şeful fermei, Nici posibilităţile de tărâtoare în acest sens sînt xemple demne de urmat
ing. Liviu Bardan ne spu sporire a efectivului de o- măsurile luate pentru asi oferă, de asemenea,, îngri
nea cu seninătate că la bo vine nu au fost valorifica gurarea unei puternice ba jitorii- de animale Ana Căp- i V R e i
vine minusul este de cîte- te în mod corespunzător. ze furajere. Contrar aştep tărean, Tudorica Şerean,
va zeci de animale, iar la Pe lîngă înregistrarea unui tărilor însă, la sortimen Timpul ]
ziua de 27 i
Culturile agricole ovine mai trebuie procu număr exagerat de mare tul de suculente deficitul Eugenia Pogan, Raveca Vreme în gc
mai mult sc
nu sînt loc rate (prin cumpărări, bine de răpiri — 160 de cape se ridică la aproape 1000 Zorfie,, Maria Petroesc şi noros ziua <
pentru păşunat ! înţeles) aproape 400 oi (!). te —, ş-au orodus nume tone, ceea ce face ca şi Saveta- Staneiu, precum şi precipitaţii
Dacă procesul de repro roase pfe'rderi de tfSie! prin producţia totală şi marfă Luca Filip, din echipa de ninsoare şi
ducţie ar<»fi fost organiza» de’lapte să menţină la soare la în<
într-o serie de localităţi— Băcia, Sîntămăria-Orlea. avorturi. Existenţa unor un nivel nesatisfăgătop, deservire cu furaje. Efor noviţă şi plQ
Pui şi altele — se intîlnesc deseori situaţii cînd şi condus cu întreaga răs asemenea neajunsuri a gre turile lor trebuie îndea făt iii irite
existau
realmen
pundere.
animalele cetăţenilor sînt lăsate să pască pe cultu te condiţii ca la bovine e- vat şi asupra îndeplinirii în fermă lucrează ca în proape susţinute de condu pînă la 40 ki
nord-vest.
rile semănate în toamnă, transformîndu-se astfel în fectivul să fie realizat in indicatorilor economico- grijitori de animale nume cerile C.A.P. şi fermei zoo minime vor
localnici,
cooperatori
roşi
adevărate păşuni. Deoarece pentru cazurile de dis tegral din prăsilă proprie. financiari ai fermei, afec- unii cu vechime de 8—10 tre minus 7
trugere a producţiei agricole se prevăd sancţiuni le Acest lucru este eviden tîHd veniturile şi rentabili sau chiar mai mulţi ani în tehnice, în sensul de a asi de, iar maxi
tatea sectorului zootehnic.
8 grade. D
gale. organele în drept au datoria să ia măsuri pen ţiat şi din cornpiirafea In Cunoscînd această Situa sectorul zootehnic. Coope gura toate condiţiile pen ceaţă.
munte,
La
tru ca cei vtnovaţî să fie făcuţi răspunzători de pa dicilor ele natalitate înre ţie, era de aşteptat o pre ratori cum sînt Eva David tru o mai bună furajare Cer noros zi
gubele pe care le produc în dauna avuţiei unităţilor gistraţi la brigăzile din sa ocupare deosebită din par sau Dorina Drăghici îngri şi îngrijire a animalelor- pe rar va ninge
tele Galaţi' şi Ruşor. in tea conducerilor C.A.P. si vest şi nor«
agricole. timp ce urgriufofi" de ani fermei zooP’ o.'etrii a jesc cu multă preepere şi timpul iernii. rolog de se
1
trac-.’-n de î n î ir.pi loturile
male din brigada de la Ga- asigura condiţii cît mai de animale pe care le au N. ÎIRCOB Vrasgyak).