Page 93 - Drumul_socialismului_1981_11

V

MB PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! PARTIDUL - CIAUŞESCU - PACE
ga
Ampla şi însufleţită adeziune a oamenilor
muncii hunedoreni la strălucita inifiativâ

de pace a preşedintelui României socialiste
SiCIMSilt Iubesc pacea aşa cum îmi iubesc Nu arme pentru

mm«aiviiTETULüj üuditeaiv- ?atra strămoşească distrugere, ci
Fac parte din generaţia te din infernu) Miroşimei ! ■pace pentru
copiilor nevinovaţi din tim­ Dacă în anii care s-au prosperitatea
pul primului război mon­ scurs după cel de al doilea
dial, cînd glasul învăţăto­ război mondial, s-au con­ lumii!
AiwI XXXfil, nr. 7483 SiMBATĂ, 28 N0IEM8RÍE 1981 ! 4 pagini - 30 bani rului meu era înăbuşit de struit atîtea lucruri pentru
glasul sinistru al tunurilor viaţa fericită a poporului Noua iniţiativa dc /tace
ce vărsa« foc şi măcel la nostru, eu care am partici­ a secretarului general al
pat, şi consider că am reu­
distanţă de numai 15 km
Sesiunea Marii Adunări Nationale de şcoala în care încercam şit să contribui cîtuşi de partidului nostru, pre­
şedintele Republicii Socia­
puţin,
realizarea multor
la
să descifrez tainele abece­
darului. Fac parte din ge­ lucruri sănătoase, cum aş liste România, tovarăşul
Nicolae Ceauşeseu, pe ca­
Vineri, 27 noiembrie, au vizionaroa teritorială pen­ şi industriei alimentare, a neraţia luptătorilor din cel putea admite să ajungem re o aprobăm din toată
început lucrările în plen tru asigurarea populaţiei prezentat expunerea la de al doilea război mon­ iarăşi fără localuri de şcoli, inima, este un act dc înal­
ale sesiunii a patra a ce­ cu produse agricole, ani­ Proiectul de lege pentru a- dial, ofiţer — sublocote­ spitale şi dispensare me­ tă răspundere pentru des­
lei de-a VlII-a legislaturi a male si vegetale pe perioa­ doptarea Planului de dez­ nent de rezervă, comandant dicale ? De aceea sînt cu tinul poporului nostru, al
Marii Adunări Naţionale. da 1982—1985. voltare a agriculturii şt de pluton, clar şi dintre a- toată fiinţa mea de acord tuturor popoarelor htnui
întrunit într-o perioadă 5. Programul privind a- industriei alimentare pe cei camarazi de arme care cu ideile conţinute în Ape­ Siniem inîndri de nive­
de efervescenţă creatoare, provizionarea populaţiei cu anul 1982, iar tovarăşul au fost declaraţi morţi. So­ lul pentru pace şi dezarma­ lul pe care l-a atins civi­
cînd oamenii muncii din produse agroalimontare şî Petre Gigea, ministrul fi­ ţia — văduvă de război, re al Frontului Democra­ lizaţia contemporana. de
patria noastră depun efor­ bunuri industriale de con­ nanţelor, a prezentat expu­ fiica — orfană de război, ţiei şi Unităţii Socialiste. tehnologiile moderne cure
turi susţinute pentru înde­ sum pe trimestrul IV/1981 nerea la Proiectul de lege iar după un an de zile, la Susţin eu toată însufleţirea se aplică, dar nu shtlem.
plinirea prevederilor pri­ şi semestrul 1/1982. pentru adoptarea Bugetu­ reîntoarcerea mea în ţară, strălucita iniţiativă a tova­ de acord, ca alături de ac­
mului an al celui de-al 6. Proiectul de lege pri­ lui de stat pe anul 1982. să pot comunica acasă : răşului Nicolae Ceauşeseu, ţiunile întreprinse pentru
şaptelea cincinal şi se pre­ vind obligaţia activiştilor Coraportul Consiliului Su­ „Am ajuns cu bine în ţa­ pentru încetarea înarmări­ lichidarea unor boli, pen­
gătesc pentru înfăptuirea de partid, de stat şi ai or­ prem al Dezvoltării Econo­ ră, răspundeţi telegrafic lor, pentru apărarea celui tru o viaţă mai bună, să
cu succes a prevederilor pe ganizaţiilor de masă şi ob­ mice şi Sociale a României cum vă aflaţi ? It. Rişcuţa mai scump drept al omu­ se producă arme care să
1982, elaborate în concor­ şteşti, a cadrelor din con­ a fost prezentat de tovară­ Emilian, din regimentul 4 lui, dreptul la viaţă. Iu­ îmbolnăvească şi să dis­
dantă cu obiectivele stabi­ ducerea unităţilor socialis­ şul loan Totu, secretar al infanterie — voluntari“. besc pacea, aşa cum iubesc trugă omenirea. Ne pare
lite de Congresul al XII- te, a specialiştilor din a- Consiliului, iar raportul co­ Trebuie oare să mai spun vatra şi pămintul nostru cu totul iraţional, ieşit din
lea al partidului, marele gricultură şi a medicilor de misiilor permanente ale ce emoţii s-au produs în strămoşesc. Avem nevoie de comun, ea paralel cu teh­
forum legislativ al ţării a locui în localităţile în Marii Adunări Naţionale a satul meu la primirea tele­ linişte pentru construcţia nica creată pentru binele
dezbate, în lumina orien­ care îşi desfăşoară activi­ fost prezentat de tovarăşul gramei ? La intrarea în ţa­ noastră paşnică. Aşa după omenirii să se producă ar­
tărilor formulate de tova­ tatea. Gheorghe Dumitrache, vi­ ră, am sărutat cu toată cum spunea, atit de bine. me, să sc facă atîtea pre­
răşul Nie'olae Ceauşeseu la 7. Proiectul de lege pen­ cepreşedinte al Comisiei căldura inimii mele pămîn- un poet popular : „Drepta­ gătiri, atîtea cheltuieli
pentru un nou ră:ihoi pus­
plenara comună a C.C. al tru modificarea Legii nr. pentru industrie şi activi­ lul atit de scump şi sfînt. te şi pace-n lume vor li a- tiitor.
P.C.R. şi a Consiliului Su­ 30/1977 privind Congresul tatea economico-f inane iară Trecând prin aceste sSi- tunei cind./iioţia şi minciu­
Uriaşa sumă de peste
prem al Dezvoltării Econo­ consiliilor oamenilor mun­ a M.A.N. tuaţii atit de grele, vâzind na vor dispare pe rînd/.iar ăOt) miliarde de dolari ce
mice şi Sociale, proiecta cii şi Consiliul naţional al La discuţia generală co­ moartea cu ochii şi atîtea banii daţi pe arme, cruzi­ se cheltuieşte anual în lu­
de lege de o deosebită im­ oamenilor muncii cîiin in­ mună asupra proiectelor de alte greutăţi şi dureri, am me şi omor/vor uşura viaţa
portanţă pentru progresul dustrie, construcţii şi trans­ lege prezentate, au luat suficiente motive pentru a la fiece popor./Să fie şcoli, me pentru înarmare, pen­
tru distrugerea fiinţei u-
necontenit al ţării. porturi. cuvî-ntul numeroşi deputaţi. fi astăzi categoric şi hotă- spitale, lucrări de caritate/ mane, pentru încordare si
La sosirea în rotonda 8. Proiectul de lege pon­ La încheierea şedinţei rit, împotriva unui nou răz­ de-acesloa omenirea ar vrea neliniştea popoarelor,
Marii Adunări Naţiona­ tul modificarea şi comple­ de dimineaţă, Marea Adu­ boi şi în special al unui să aibe parte/Să nu mai buie dirijată pentru feri­
le. t o v a r ă ş u l Nicolae tarea Legii nr. 5/1978, eu nare Naţională a aprobat război atomic, care ar a- fie-n lume atîţi analfabeţi/ cirea omenirii. De aceea,
Ceauşeseu, tovarăşa Elena privire la organizarea şi în unanimitate cererile de duce cel mai mare dezas­ Să nu se stingă-n foame trebuie făcut lot posibilul
Ceauşeseu, ceilalţi tovarăşi conducerea unităţilor so­ renunţare la calitatea de tru pentru întreaga plane­ mulţimea de vieţi./Gindiţi- să fie oprită cursa înar­
din conducerea partidului cialiste de stat. deputat ale tovarăşilor tă. vă mai bine şi faceţi ca a- mărilor, producerea şi sto­
şi statului au fost salutaţi 9. Proiectul de lege pri­ Trofin Virgil si Oglxerlaci Sînt astăzi bunic şi-mi tomul/să fie rodul păcii si carea bombelor nucleare,
cu puternice aplauze de vind impozitele şl taxele Vasilc. iubesc mai mult decît orice să servească omul". inclusiv a bombei cu neu­
deputaţi si invitaţi. locale. în şedinţa da după-amia- aceste mici fiinţe nevino­ troni, şi în acest fel să
La propunerea Biroului 10. Proiectele de legi pen­ ză a continuat dezbaterea vate, nu le vreau carne de EMILIAN RIŞCUŢA cunoaştem o dezvoltare
Marii Adunări Naţionale a tru aprobarea decretelor pe marginea celor trei pro­ tun sau prada bombelor cu învăţător emerit, prosperă, în condiţii dc
fost adoptată în unanimi­ cu putere de lege emise iecte de legi. neutroni, nu vreau să gus­ pensionar, Brad pace şi securitate.
tate următoarea ordine de Consiliul de Stat. A urmat apoi discuţia pe întregul colectiv de mi­
de zi : 11. Modificări în compo­ articole a proiectelor de REALIZĂRI ALE MEŞTEŞUGARILOR neri din masivul Poiana
1. Proiectul do lege pen­ nenţa unor comisii perma­ lege, după care Marea A- Ruscăi îşi va aduce în­
tru adoptarea Planului na­ nente ale Marii Adunări dunare Naţională a votat Acordind o atenţie sporită organizării muncii în treaga contribuţie la ac-
ţional un ie de dezvoltare Naţionale. în unanimitate Legea pen­ ateliere, folosirii raţionale a maşinilor din dotare si ţiunile de pace ce vor fi
eeonomico-socială a Româ­ Din împuternicirea gu­ tru adoptarea Planului na­ a timpului efectiv de lucru, meşteşugarii din cadrul organizate, astfel incit să
niei po unul 1982. vernului, tovarăşul Emilian ţional unic de dezvoltare Cooperativei „Drum nou“ din Hunedoara şi-au depă­ se facă auzită voinţa noas­
2. Proiectul de lege pen­ Dobrescu, vieeprim-min is­ eeonomico-socială a Româ­ şit sarcinile de plan de la începutul anului cu 5 la tră, a minerilor, cei ce
tru adoptarea Planului de tm, preşedintele Comitetu­ niei pe anul 1982, Legea sută la producţia industrială si cu 2,3 la sulă la pro­ muncim pe aceste strămo­
2 volta re a agriculturii şi lui de Stat al Planificării, pentru adoptarea Planului ducţia .marfă şi la prestările de servicii către popu­ şeşti meleaguri de a trăi
v în. pace şi colaborare, ho
industriei alimentare pe a- a prezentat expunerea la de dezvoltare a agriculturii laţie, în timp ce productivitatea muncii marchează
nul 1982. Proiectul de lege pentru a- şi industriei alimentare pe o creştere faţă de plan de 8 la sută. Ion Mureşan. tărîrea noastră fermă de
3. Proiectul de lege pen­ doptarea Planului naţional anul 1982 şi Legea pentru Gheorghe Mara, Valeria Mănărăzan, Ana Gherasim, a contribui la sa'•’garda
tru adoptarea Bugetului de unic de dezvoltare eoono- adoptarea Bugetului de stat Ion Vulpan, loan Lupşa se numără printre lucrătorii rea păcii.
stal pe anul 1982. mico-soeială a României pe pe anul 1982. cu cele mai mari contribuţii la obţinerea acestor rea­ SABIN IANÂŞ!
4. Programul privind au- anul 1982, tovarăşul Ton Lucrările sesiunii conti­ lizări. (Vasile Grigoraş, corespondent). dispecer centrol
toconducerea şi autoapro- Teşu, ministrul agriculturii nuă. la E.M. Ghelari
MO» * ***** * ***** M ****** * mm**» » ******** *
în spiritul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşeseu !a Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 noiembrie a.c. în pagina a ll-a

Pentru râtul impetuos al industriei extractive a judeţului nostru Ochiul gospodarului îngraşă animalul.

Dar mai sînt şi gospodari care nu au ochi
Document programatic putul anului, într-o serie încă neajunsuri, care ge­ unităţile cu rămîneri în
de excepţională valoare de realizări, între care ex­ nerează neîndepiinirea pla­ urmă, constituindu-se, în a-
teoretică şi practică, de tracţia peste plan a 64 400 nului într-o serie de între­ celaşi tim.p, în jaloane cla­ pentru animale...
profundă analiză ştiinţifică tone de huilă netă, a unor prinderi miniere, care au re, concrete de acţiune pen­
si direcţionare clarvăză­ însemnate cantităţi de mi­ rămas restanţiere econo­ tru viitor.
toare a dezvoltării econo- nereuri cuprifere, comple­ miei naţionale cu însem­ „Este necesar — subli­
mico-sociale a patriei in a- xe şi substanţe nemetali- nate cantităţi de produse nia t o v a r ă ş u l Nicolae
nul viitor. în întregul cin­ fere. De asemenea, l.P.E.G. fizice: cărbune cocsificabil Ceauşeseu — ca activiştii
cinal 1981—1985. expune-“’ de partid, comuniştii, toţi
rea tovarăşului Nicolae oamenii muncii «lin aceste
Ceauşeseu la Plenara C.C. „Trebuie să considerăm prevederile la pro­ sectoare economice să ac­
al P.C.R. din 25—26 noiem­ ducţia de cărbune şi petrol, la producţia de ţioneze cu toată energia, în
brie a.c.. a făcut îndreptă­ minereuri, în general de materii prime, ca spirit revoluţionar, munci­
ţite referiri critice la o se­ minime. Să acţionăm cu toate forţele pentru toresc pentru a da patriei
rie de lipsuri şi neajun­ mai mult cărbune, mai
suri din unele sectoare do o producţie suplimentară de materiale energe­ mult petrol, mai multe ma­
activitate. între care şi in­ tice şi materii prime". teriale energetice, mai mul­
dustria extractivă, sector NICOLAE CEAUŞESCU
puternic reprezentat în ju­ te minereuri şi materii pri­
deţul Hunedoara. Dealtfel, me“. lată orientări precise
judeţul nostru asigură eco­ Deva, prin rezultatele sale şi energetic, minereuri do pentru toţi geologii, son­
nomiei naţionale mari can­ constant bune în acest an fier, alte resurse minera­ dorii şi minerii din jude­
tităţi de cărbune energetic se situează pe primul loc le utile. Observaţiile criti­ ţul nostru, pentru cerceta­
şi cocsificabil, de mine­ ce vizînd domeniul indus­ rea ştiinţifică din aceste
reuri feroase, neferoase şi pe ţară în întrecerea socia­ triei extractive, cuprinse sectoare, ca şi pentru cei
nemetalifere, de alte re­ listă pe ramură — dovadă care înnobilează materiile
surse minerale, utile. Pre­ a înaltei responsabilităţi şi în expunerea secretarului prime. Trebuie intensifica­
ocupările şi eforturile co­ angajării plenare a geolo­ general al partidului, tova­ tă cercetarea şi prospecta­
lectivelor de muncă din a- gilor, sondorilor şi mineri­ răşul Nicolae Ceauşeseu. la rea geologică, extinse ac­
ceste domenii — din pros­ lor pentru a aduce în cir­ recenta Plenară a C.C. al tualele capacităţi de pro­
pecţiuni şi explorări geolo­ cuitul economie cantităţi P.C.R., sînt adresate" şi co­ ducţie. prin realizarea mai
gice, din minele Văii Jiu­ tot mai mari de materii lectivelor minereşti din ju­ rapidă a unor lucrări de
lui, din Ţara Zarandului şi prime. deţul Hunedoara, organiza­ deschidere şi pregătire si L«V1. Oră.ştie — secţia maşini-unelte. Strungarul Nicolae
Poiana Ruscăi, din celelal­ Cu toate rezultatele bu­ ţiilor de partid, consiliilor darea în producţie a noilor JoUtoşi Popa este un meseriaş care execută lucrări de
te zone ale judeţului — se ne, în industria extractivă oamenilor muncii şi orga­ bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU
concretizează, de la tneo- a judeţului nostru există nizaţiilor de sindicat din (CorPioume «n ooq o 2- al