Page 94 - Drumul_socialismului_1981_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Ochiul gospodarului îngraşă animalul, Dar mai sînt La I.F.Â. „Yîscoza“ lupeni
IŢEI
şi gospodari care nu âu ochi pentru animale... Un şantier cu perspective 8,30 Prog

de longevitate 9,10 Te le«;
9,50 Telex
^rciu
11,25 Teleş
ŢĂRANI COOPERATORI ! La data cînd scriem a- iernii şi o serie de lucrări, 12,00 Cent
ţării:
ceste rînduri, instalaţia de care reclamă un volum 13.00 Tele:
fire celulozice tip mătase mare de muncă, nu mai 13,05 La *
Printr-o ¡mm îngrijire şi furajare raţională, rldiaaţi producţiile de la I.F.A. „Vîscoza“ Lu- pot fi continuate la tem­ mină
peni ar fi trebuit să pro­ peraturi sub 5 C — um­ 18.30 No io
0
even
tuturor fermelor de animale ia nivelul unităţilor fruntaşe, al marilor ducă. Datorită încetinelii pluturile, protecţiile an ti- 18.50 1001
în execuţie a constructo­ corosive —, iar altele — 19.00 Telej
19.30 Conc
rilor de ia T.C.I. Craiova
\ cerinţe ale economiei naţionale! termenul de punere în turnările de betoane — 19,45 Tele<
polii:
dacă nu au asigurate un
\ (Din CHEMAREA Consiliului Naţional al Agriculturii, funcţiune a obiectivului a minim de condiţii : o in­ 20,20 Film
fecio
Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor) fost replanificat — iunie stalaţie de abur. construc­ 21.50 Meri
1983. Deocamdată şi acest
răspunde
Cum
şi îl
termen este incert pentru torul la cerinţele benefi­ ,35 Telej
că din volumul total al ciarului ? Am purtat o dis­ Spor
mică herghelie de cai şi vreo duzină de investiţiei s-a realizat doar cuţie în acest sens cu şe­
Ieri dimineaţă, s-a efectuat un nou control în fermele şi sectoa­ pisici. Caii mestecă, vacile rumegă hrana 20 la sută. în cei trei ani ful de lot, Laurenţiu Si-
rele zootehnice ale unităţilor agricole de stal şi cooperatiste, la care de aseară. De serviciu pe această „arcă de cînd şi-a asumat exe­ mon. Uîfi
Marica
fie
au participat membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ca­ a lui Noe" ar fi trebuit să de condu­ cuţia investiţiei, trustul — Ne-am putea intensi­
consiliul
membră
în
Ctu-san,
dre de Ia organele agricole judeţene, ziarişti. Cu acest prilej s-a ur­ cere. Ar trebui, dar probabil la acea respectiv a efectuat un vo­ fica unele ritmuri de lu­
sint
visa
de
mărit modul cum sc desfăşoară programul de lucru, cum sînt furajate oră brigada dulce. Nu Nici rele .vacile nu-i lum de lucrări a căror va­ cru dacă cei de la T.C.I. BUCUR
la
Josani.
producţia
şi îngrijite animalele, evoluţia producţiei de lapte, prezenţa lucrători­ chiar rea de la vacile care se mulg. Dar loare nu depăşeşte 85 mi­ Craiova s-ar ţine, în sfîr- dioprogra
Radio juni
lor din ferme şi a cadrelor de conducere la activitatea din zootehnie. nici jumătate dintre ele nu-s mulgătoa­ lioane Iei (din care 20 mi­ şit, de cuvînt şi ar reme­ presei; 8,
Iată, succint, ce s-a constatat : re, aşa că revin abia 1,550 1 pe cap de lioane lei reprezintă or­ dia abateri’e de la pro­ diilor; 9,0
vacă furajată. Cum singurul personaj 9,05 Au<
cu responsabilităţi in C.A.P., prezent la ganizare de şantier). Ex- iect de ’a preparaţia rhi- Buletin d
C. A. P. ŞOIMUŞ C.A.P. STREI programul de grajd, e brigadiera zoo­ vis ta lit
cile
Aici se aplică, de o vreme, o nouă Constatările de ieri dimineaţă, de ia tehnică sint Golcnia Blujnn, o întrebăm doc­ Muzică p
gestante.
„Numai
vaci
domnu’
metodă de creştere a viţelelor pentru C.A.P. Strei stau aproape integral sub tor ştie" — ne răspunde ea sentenţios. IM¥ESTÎTIILE letin de
reproducţie. Animalele sînt ţinute li­ semn negativ şi au la bază două cauze De apă caldă pentru spălatul ugerului cultural;
bere în grajd şi în padoc, îngrijitorii principale: lipsa hranei corespunzătoare nu se vorbeşte deocamdată, iar halatele ră Rad io -
neavind altceva de făcut decît să le pentru animale, generată, la rindu-i, do „au fost date la spălat". de ştiri;
pună furajele în iesle, şi paie, ca aş­ lipsa fondurilor necesare procurării ci şi 12,30 Din
nostr
lui
ternut. Metoda — introdusă la iniţiativa conducerea defectuoasă a activităţii. De plicabil de ce s-au şi re­ mică şi haia de (ilare. fanfarei;
D.G.A.I.A. — asigură sporirea conside­ aici o serie de carenţe în lanţ. La bri­ C.A.P. PEŞTIŞU MARE tras, ' iar din februarie- Ne-au promis că la 15 oc­ 15,00
rabilă a productivităţii muncii. Iată con­ gada Strei, vacile cu lapte sint hrănite Dacă-ţl arunci o privire In ocolul cu 16,00 Rad
siderente ce îndeamnă la extinderea el. doar cu paie şi coceni, dar deloc cu fin nutreţuri iţi dai seama că iarna este martie a.c. un alt trust — tombrie a.c. ar efectua neri inte
îngrijitorii Aron Irimie, Viorica Bălan şi suculente. De aceea, starea fiziologică aşteptată aici relativ în linişte. Dacă tc T.C.I. Gheorghe Gheor- toate remedierile. Astăzi populară;
şi Alexandru Bardea au venit la timp la şi de igienă a animalelor este necores­ uiţi la vaci, deduci că astă-vară au mîn- ghiu-Dej, prin şantierul încă îi aşteptăm. De aici ştiri; l"
programul de grajd, Amali Crjşan, Ma- punzătoare. Preşedinta C.A.P., Viorica cat cam pe sponci. Dacă priveşti în ju­ nr. 12 al Grupului 1 Bor- un alt aspect. Dacă T.C.I. Kessovija
ria Bordean şi Aurica Demea insă au Sinoi, nu colaborează cu inginerul şeii rul grajdurilor îţi dai seama că o mai melodii;
întîrziat. Se mulge manual, deşi exista Petru Achim, programul de grajd nu se bună sistematizare a terenurilor din jur ze.şti — a preluat lucra­ Craiova remediază abate­ 18,15 Pcn
instalaţie in bună stare de funcţionare. urmăreşte cu rigurozitate. Brigadieră şi cultivarea lor cu culturi furajere ar rea. Totuşi nici actualele rile, stocul de utilaj' -ar pace — c
C.A.P. SÎNTANDREI Eu dl ta Pascu nu-şi mai rezolvă odată compensa acuta lipsă de păşune dc care ritmuri (cu ceva mai bu­ mai putea diminua cu a- tă iniţiat
problemele personale, dind probleme u- suferă vara zootehnia de aici. Dar să ne decît ale craiovenilor) proximativ 5 milioane lei. Nicolac C
Aronim Ocoş, preşedintele unităţii, a nităţii. Unii îngrijitori nu-şi fac datoria, revenim la... vacile noastre. Dau puţin nici socia
fost — ca do obicei _ printre primii care sint indisclplinaţi. Concluzia generală, lapte — 114 litri (recalculat la procentul nu sînt la nivelul aşteptă­ Prin analize la faţa locu­ nul cu cl
au intrat in ferma zootehnică. Faptul eu totul nemulţumitoare: 8(1 de vaci dau de 4 la sută grăsime) de la 86 de vaci rilor beneficiarului, deşi lui am ajuns la concluzia România;
este explicabil şi necesar intrucit C.A.P. 50 litri de lapte pe zi. Ce se impune ? mulgătoare, ca să nu ne mai raportăm din anul 1981 altfel ara­ că si pe această perioadă ding; 22,0(
Sîntandrei nu are, în momentul de faţă, Ordine şi disciplină, responsabilitate în la efectivul matcă de 148. tă faţa şantierului: au în­ de iarnă noi am putea Ring dt
şef de fermă, deşi se insistă de mult la muncă, sprijin din partea organelor com­ Viţeii, în schimb, arată tare slăbuţi şi Nou stop
D.G.A.I.A. să se rezolve această situa­ petente. numai o furajare susţinută şi consis­ ceput conscrucţi'le la o turna lunar o cantitate de
ţie. Toţi îngrijitorii au venit la timp la tentă îi va scoate cu bine din iarnă. parte din utilităţi — staţii­ 1 000 mc beton, adică nu­
lucru şi şi-au început ziua cu curăţenia COMPLEXUL IIMTERCOOPERATIST le de frig, aer comprimat, mai prin această operaţie
adăposturilor şi animalelor. Faţă de vi- CH1MINDIA C.A.P. BĂCIA transf: rftuu c cent a,a ter­ să realizăm în fiecare lu­
ţelele de reproducţie ar trebui moi multă Persistă grave neglijenţe, Că re au fost I C I »
grijă. Furajarea este bună, în confor­ constatate şi cu prilejul controalelor efec­ Eforturile stăruitoare, îndeosebi ale fac­ mică, coşul de fum de 210 nă o producţie de un mi­
mitate cu raţiile stabilite. tuate anterior privind modul de gospo- torilor dc la judeţ investiţi cu răspun­ m —' şi se continuă, unde lion de lei. Ne trebuie un
deri in această unitate, pentru gospodă­ se poate, cu închiderile la cazan de abur sau n loco­ DEVA :
C.A.P. TEIU rirea şi modernizarea fermei zootehnice (Patria);
îngrijitorii de la adăposturile din snlul BRIGADA DE REPORTERI sint pregnant vizibile: eăl de acces şi unele hale. După 10 luni motiva pentru producerea HUNEDO
Lăpugiu de Jos au venit la timp la pro­ alei asfaltate, betonarca platformelor de de activitate planul la aburului necesar încălzirii răspunde
gram. E un lucru lesne dc realizat, de­ ÎN ZOOTEHNIE furaje, plantarea unei nucrolivezi în in-» construcţii-montaj s-a rea­ punctelor de lucru la tur­ speranţei»
oarece locuiesc şi acum in camerele de cin ta, introducerea apei in grajduri, pre­ lizat doar în proporţie de narea betoanelor. Cu un Punga ci
la capetele grajdurilor (?). Există insta­ gătirea adăposturilor pentru iarnă înche­ Libera,
laţie de apă în adăposturi, dar nu func­ clârire a furajelor. în p:us, ueşi s-a re­ iată. Adăugăm: curăţenia corporală a vi­ 75 la sută. Valori mari, asemenea agregat am ie­ (Construi
ţionează, astfel că animalele sini adă- zolvat problema punerii în funcţiune a telor, furajarea aproape corespunzătoare, de peste 119 milioane lei, şi din impas. ŞANI: 1
pate în pîrîul ikipugiu. Vitele sînt fu­ instalaţiei de pregătire a furajelor, con­ mulsul în condiţii bune, grija deosebită sînt imobilizate de o serie Ce am observat la con­ vent (1
rajate şi îngrijite in mod necorespunză­ ducerea complexului nu s-a îngrijii să pentru viţei, asigurarea in bună măsură de utilaje existente în structor ? Este dornic de mea că
tor, ceea ce face ca şi producţia de asigure formarea unui stoc corespunză­ a necesarului de furaje pe perioada sta- a-.şi îndeplini obligaţiile brie) ; M;
lapte să fie în scădere. tor de nutreţuri tocate pentru a mări bulaţiei, prezenţa în grajduri a îngriji­ stoc, utilaje la care nu au blica); L
astfel gradul de valorificare al acestora torilor localnici şi nelocalnici permanen­ fost asigurate linii de mon­ asumate. Are şi forţă de personale
C.A.P. BAT1Z in hrana animalelor. tizaţi, activitatea unor îngrijitori buni, taj şi acum «er alţi bani muncă suficientă (cu po­ Baba şi
Activitatea a început la orele 5,:i0 şi ca Vasiie liusnacu. Şi, totuşi, din pla­ sibilităţi de a-şi spori e- seriile I-
s-a desfăşurat in prezenţa lui loan Mun­ C.A.P. BAfcPOiOC nul anual s-a realizat doar 38 la sută. (în acest an numai pen­ VULCAN
tean, preşedintele cooperativei, şi Manei în primul rînd, se constată că aici lasă Există insă semne că zilnic producţia tru o parte din utilaje fectivele atunci cînd de­ (Luceafăi
Popa, brigadieră. Mulsul s-a făcut in de dorit respectarea regulilor de zoo- este in creştere şi îngrijitorii dau asi­ s-au cheltuit 800 000 lei) rularea lucrărilor impune marilor
condiţii igienice, animalele sint hrănite igicnă a mulsului. Deşi există create gurări că va creşte accentuat, căci ani­ pentru protejarea lor. o urgentare). Caută mereu resc); L
bine, în conformitate cu raţiile stabilite. posibilităţi, apa necesară spălării ugere­ malele se refac vizibil (nu venit .slabe şi cei 40
Producţia de lapte este in creştere, dar lor nu se încălzeşte. Deoarece la brigada din tabăra do vară, din cauza păşunii — Stocul ar putea fi di­ soluţii pentru a găsi o I-Ii .(Mii
mulsul se face manual, deşi instalaţiile din Chimindia viţeii de la zero la şase mici pentru numărul vitelor). Va tre­ minuat cu vreo 4 milioa­ modalitate de predare mai Ciinele
sînt în stare de funcţionare. Grajdul in luni erau întreţinuţi în condiţii necores­ bui totuşi să se facă eforturi pentru asi­ ne lei pină la sfîrşitul a- rapidă la montaj a lucră­ NI NO AS;
care sînt adăpostiţi viţeii are geamuri punzătoare. s-a hotărît mutarea lor în gurarea furajelor tocate — există tocă­ nului dacă actualul con­ rilor de construcţii. ¿nr, (Muneito
lipsă şi uşile nu se închid. adăposturile de 'la Banpotoc. in schimb toare. dar nu e pusa în funcţiune. datorită distanţei la care Un şerif
iiducîndu-se aici tineret bovin de o vîrstă structor s-ar mobiliza mai tezatul);
COMPLEXUL DE VACI BÎRCEA mai mare. C.A.P. PRICAZ mult — aprecia economis­ se află de trust întîmpi- nat (Stej
Multe din defecţiunile constatate cu tul Ludovic Venczel, şe­ nă unele greutăţi cu a- TIE : Sei
scazia controalelor anterioare s-au_ în­ C.A.P. S1MERIA Programul de grajd a început la timp provizionarea tehnico-ma- (Patria);
lăturat. Sfecla furajeră a fost adusa de La brigada din Cărpiniş, deşi există şi s-a desfăşurat in condiţii bune, chiar ful serviciului pian dezvol­ narilor
ne cimp si s-a depozitat in condiţii bune, tocătoare pentru furaje, nutreţurile gro­ dacă unii dintre îngrijitori şi-au „uitat“ tare din întreprindere. terială, procurarea com­ GIU-BAI
s-au montat geamuri la ferestre, s-a îm­ siere şi fibroase nu sc toacă. Motivul ? halatele in cui. Dealtfel, toţi îngrijitorii Dar, deocamdată aici se bustibilului şi a lubrifianti- (Casa de
bunătăţit iluminatul. Producţia totala de Nu s-a format încă o echipă de oameni sînt localnici, gospodari harnici, cu simţ bate pasul pe loc. lor. Şi aici trebuie găsite Scrpieo
lapte se menţine constantă. pentru deservirea fermei cu furaje (?). de răspundere şi dragoste pentru ani­ Deci, pe şantier, ritmu­ soluţii pentru a ieşi din cia); B
Complexului ii lipsesc circa 1 480 tone Îngrijorătoare este şi neţinerea unei evi­ male. Maria Licescu, şefa fermei, ne la masă
de fin şi nu se depun suficiente elor- denţe corecte a producţiei, cantitatea de spunea că şi baza furajeră pentru sta- rile trebuie intensificate. impas. Cu cît mai repe­ Jianu h<
turi pentru acoperirea necesarului. smintînă inregistrîndu-se abia o dată pe bulaţia de iarnă este asigurată. Ca ur­ Este cazul să menţionăm de, cu atît mai bine. cultură);
săptămînă (!). Prezenţa tovarăşilor de la mare, animalele sînt sănătoase, grnsc şi Jianu za
C.A.P. RĂDULEŞT1 comitetul orăşenesc de partid la progra­ bine îngrijite, iar producţia de lapte că nu sînt asigurate fron­ ILIA : A
La brigada din satui Ohaba curăţenia mul de lucru in fermă nu se prea simte. zilnică pe cap de vacă mulsă este de turi de lucru pe timpul DORIN CORPADE Ic I-II (
şi furajarea viţeilor s-a făcut abia după peste trei litri. De remarcat că de la
orele 7,30. La grajdul din Stănceşti încă C.A.P. RUŞI ultimul nostru raid, producţia de lapte
nu s-au reparat uşile, construcţia hor­ Prezenţa factorilor răspunzători de a crescut cu aproximativ 200 de litri. Pentru avîiitul impetuos
nului nu s-a terminat, adăpostul şi fu­ soarta producţiei animaliere la progra­ Aceasta este şi o urmare a atenţiei pe = ÎL <
rajele depozitate in apropiere fiind îi mul de lucru în fermă ar trebui să se care conducerea unităţii şi a comunei o al industriei extractive
pericol de incendiu. regăsească şi în ridicarea nivelului pro­ acordă sectorului zootehnic.
ducţiei de iapte marla. La brigada din
C.A.P. UNIREA Ocoliş, îngrijitoarele dc animale Teodora COMPLEXUL VAIDEI Rezulta
Şefa fermei zootehnice era plecată la Muntennu şi Maria Moldovan. coopera­ (Urmare din pag. 1) zionarea tehnico-materială noieml;
o 'şedinţă la Haţeg. Îngrijitorii au halate, toare localnice, oferă exemplu demn do Prezent la program... electricianul uni­ riguroasă şi reducerea con­
dar nu le poartă, iar mulsul s-a făcut urmat în ceea ce priveşte preocuparea tăţii, in calitatea sa de ofiţer de servi­ cîmpuri carbonifere de la tinuă a costurilor de pro­ Extr. 1
fără să se spele ugerul vacilor, deşi pentru buna îngrijire şi furajare a ani­ ciu. Din conducerea complexului a apă­ Petrila-est, Iscroni, Hobi- ducţie, a cheltuielilor ma­ 48, G0, .
există apă caldă. La brigada din Tuş- malelor din loturile pe care le au în rut pe la 7,30, doar medicul veterinar,
tea, tocătoarea pentru furaje nu este primire. pentru că nu a venit ' autobuzul de la ceni — din Valea Jiului, teriale — iată alte sarcini Extr. £
pusă în funcţiune, lipsesc geamuri, uşi­ C.A.P. RAPOLTU MARE Orăştie. Plugurile racloare nu nu func­ ca şi a zăcămintelor de principale ce trebuie să 37, 00,
le sînt defecte. Producţia de lapte scade, O situaţie total necorespunzătoare se ţionat noaptea şi nici nu vor fi pornite minereuri de la Coranda- stea permanent în atenţia
fiindcă sfecla furajeră s-a terminat şi constată în privinţa reproducţiei, conse­ pină nu vin electricienii, în jurul orei Hondol, Ciungani-Căzărteşti. organelor şi organizaţiilor Fond c
animalele
n-a fost înlocuită cu siloz. cinţa regăsindu-se in faptul că în pre­ 8. în şi consecinţă — în această sînt stare mur­ la lei.
dare
se
prezintă
zent se mulg doar G5 de vaci din 311 din zona Bradului, din de partid, a tuturor celor
C.A.P. BÎRSĂU existente în efectiv (!). Deficienţe există muls. Rumeguş pentru aşternut s-ar găsi alte perimetre ale judeţu­ care lucrează în industria
pe data de 17 octombrie a.c., preşedin­ şi în lotizarea animalelor, în gospodări­ la Orăştie, dar nu poate veni singur la lui. în acelaşi timp este
tele unităţii, Petru Dalie, dădea asigu­ rea şi administrarea furajelor. Cu tonte Vaidei. La maternitate, aşternutul (din extractivă a judeţului nos
rări că „în citeva zile instalaţia de muls că unitatea dispune de tocătoare, nu s-a coceni tocaţi, deşi unitatea nu stă stră­ necesar să se atragă în tiu. Oamenii muncii din
de la brigada zootehnică va fi pusă in organizat prepararea furajelor. Mai multă lucit cu furajele I) este amestecat cu circuitul economic şi multe domeniile cercetării geolo­
funcţiune". Ieri dimineaţă instalaţia încă ordine este necesara în depozitul de fu­ furajele administrate animalelor, făcîn- resurse minerale cu con­ gice, exploatării şi prepa
nu funcţiona. Boilerul de apă calda... raje, unde se constată că a început să-şi du-se multă risipă. Un autobuz cu ple­ Timp
producea necesarul de apă care inunda facă loc risipa. carea la ora 6 din Orăştie ar putea re­ ţinuturi mai reduse de sub­ rării materiilor prime şi 28 noi
încăperea în neştire, fiindcă lipsea un zolva problema venirii la serviciu a per­ stanţă utilă, în paralel cu materialelor energetice din umedă
robinet. S-a găsit o „soluţie" mai mult sonalului complexului. S-a dispus prezen­ mecanizarea tot mai pro­ judeţ vor acţiona fără pre­ cădea
decît... tehnică pentru oprirea inundaţiei, C.A.P. PEŞTIŞU MIC ţa obligatorie la programul de dimineaţă nunţată a lucrărilor minie­ get, în spiritul preţioase­ mă de
o gaură de circa 4 ţoii in zid (. .). In­ Grajdul brigăzii de ia Josani adăpos­ a cadrelor de conducere din cadrul com­ apoi la
teresant e că nimeni nu ştie cine a pro­ teşte 74 de vaci, citeva zeci de găini, e plexului. re şi promovarea unor me­ lor orientări şi îndemnuri tul va
iectat, cine a avut de executat lucrarea tode şi tehnologii de ex­ date de tovarăşul Nicolae niodcr;
şi cine a... executat-o (în înţelesul: a ploatare de înaltă produc­ dic. T<
omorît-o) pînâ la acest stadiu. Se aş­ In multe din fermele zootehnice ale judeţului situaţia s-a îmbu­ Ceauşescu la recenta Ple­ creştet
teaptă un răspuns de la factorii de re­ nătăţit, animalele sînt mai bine furajate şi îngrijite, producţia de lapte tivitate, cu creşterea ran­ nară a C.C. al P.C.R., ho- cuprin:
2 grac
sort. a crescut. Sînt însă unităţi, din păcate tot multe, în care grija pentru damentelor de extracţie în tărîţi să materializeze ne­ tre 2
C.A.P. BOBÎLNA animale, pentru creşterea producţiei de iapte nu se ridică la nivelul uzinele de preparare. abătut prevederile celui frecvei
Prezenţi la program — toţi factorii res­ aşteptat, se Manifestă încă multă indisciplină, dezordine sau chiar Recrutarea, pregătirea şi de-al Xll-lea Congres al La r
ponsabili db zootehnia C.A.P.-tilui. Mul­ lipsă de responsabilitate. Organele locale de partid şi de stat sint che­ stabilizarea forţei de mun­ partidului, să-şi amplifice Cer £
sul se desfăşoară corespunzător, starea că, folosirea raţională a contribuţia la dezvoltarea ninsori
animalelor este bună şi foarte bună, pro­ mate să facă Ordine în zootehnie, să analizeze fiecare caz în parte şi derat
ducţia de lapte în creştere. în ziua pre­ să răspundă ziarului — din proprie iniţiativa — cu măsurile luate pen­ dotării tehnice şl a timpu­ bazei proprii de materii pină 1
cedentă, nu s-au ridicat de la fermă tru înlăturarea lipsurilor. lui efectiv de lucru, orga­ prime, la edificarea multi­ sud şi
125 litri lapte. Industria laptelui nu are nizarea temeinică a activi­ laterală a patriei, la pro zăpadf
nevoie ? Deşi nu se stă strălucit cu fu­ Brigada de reporteri : T. ISTRATE, I. CIOCLEI, N. STANCIU, tăţii în subteran — pe bri­ greşul şi bunăstarea între­ (Metec
rajele, există o preocupare scăzută pen­ b. GHEONEA, T. BONDOR, M. LEPĂDATU Vrasgj
tru transportul cocenilor din cimp. găzi şi schimburi, aprovi­ gului popor.