Page 95 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 95
Fag. 3
183 ® SÎMBATĂ, 28 NOIEMBRIE 1981
Preocupare permanentă pentru pilp
I^SU^E
HEESSBÎSa ridicarea nivelului politic
muzical
şi profesional al oamenilor muncii
iteca
uzi cale ale
Grupa sindicală din la sfirşitul anului încă 6 de specialitate sau din li
centrala I.F.E.T. Deva, cu membri vor beneficia de teratura clasică şi univer
de silplă- 108 membri, cuprinde un acest lucru. sală.
— cronica însemnat număr de ingi Pe de altă parte, una Iniţierea unor activităţi
lor politice neri, tehnicieni, econo din pîrghiile principale pe destinate aplicării şi ex
mişti, care au şi munci de care biroul grupei sindi tinderii tehnologiilor îna
teren, desfăşurlndu-şi ac
cântecului cale le foloseşte pentru intate, a iniţiativelor va
tru tineret tivitatea în întregul judeţ, ridicarea nivelului politic loroase şi metodelor avan
pedia sate de lucru, a stat şi
ic: „Răpirea în toate unităţile, sectoa al membrilor de sindicat
rele şi secţiile întreprin a fost si rămîne învăţă- stă în permanenţă în aten
; cinteculul derii. Astfel ei sînt che ţia biroului grupei sindi
maţi să contribuie în mod cale. Recent, a fost orga
direct la popularizarea în nizat între altele simpo
rîndul muncitorilor a sar zionul „Metode şi tehno
cinilor ce le revin din 6ri?pa sindicală — logii noi în exploatarea .şi
planul de stat, să promo prelucrarea lemnului“, la
care au participat şi ca
veze tehnologiile şi meto în activitate dre de specialişti din alte Noua staţie service „Dacia“ din Deva.
dele de muncă avansate, Foto: VIRGIL ONOIU
I : 6,00 Ra- cu productivitate ridicată. întreprinderi, cît şi de la
mineţii; 7,00 ¡permanentă între Facultatea de silvicultură
8,00 Revista In activitatea sa, biroul şi exploatări forestiere din
Fierul mclo- grupei sindicale porneşte Braşov.
tin de ştiri; de la premisa că ridicarea adunările generale IspeBsar^ie medicale săteşti
radio; 10,00 întreaga gamă de acţi
i; 10,03 Rc- nivelului politico-ideologic uni pe care le-am între
radio; 10,40 şi profesional al membri prins şi le întreprindem
ă; 11,00 nu
li,05 Atlas lor de sindicat are un rol pentru ridicarea continuă 1b. prag de i a r n ă
Vvanpremie- determinant în îndeplini a nivelului politico-ideolo
L2,00 Buletin rea sarcinilor de plan. Sub mîntul politico-ideologic.
Publicitate ; Anul de învăţămînt poli gic şi tehnic-profesional al Pentru a vedea cum sînt sar. Din discuţia cu dr. A- ţii urgente ia uşi, geamuri
ira folcloru- directa conducere a orga personalului muncitor se pregătite dispensarele me lexandru Teşa am reţinut etc.
15 Melodiile nizaţiei de partid, a comi tico-ideologic 1981—1982 subordonează organic preo o Densuş. Despre dispen
De la 1 la tetului sindicatului şi în l-am organizat astfel în- dicale săteşti pentru iarnă, ea de o deosebită acuitate
idian club ; cît el să asigure partici cupărilor majore pentru am întreprins zilele trecute problema procurării lemne sarul din comună şi per
il; 16,30 Ti- colaborare cu conducerea îndeplinirea riguroasă a un raid prin citeva comu lor pentru încălzit, de care sonalul ee-1 deserveşte au
de muzică întreprinderii, ea acţionea parea tuturor membrilor dispensarul nu mai dispu zisem numai cuvinte fru
Buletin de grupei sindicale, practic a sarcinilor de plan, spori ne, urmărind in acelaşi
citai Tereza ză cu perseverenţă pentru rii întregii efieienţe eco timp şi alte aspecte legate ne decît pentru două-trei moase. Intr-adevăr, impre
> Meridiane întregului personal înca nomice a activităţii pro de asigurarea asistenţei zile. (Ulterior am aflat că sia ce ţi-o lasă vizitarea
Orelfc serii ; perfecţionarea şi îmbogă- drat. De asemenea, un nu situaţia este accidentală, dispensarului (deşi se lu
ezarmarc şi ţ'-pn continuă a nivelului măr de 10 tovarăşi ur ductive. De asemenea, re medicale în mediul rural.
şi străinci- marcăm că aceste preocu Iată, concret, câteva din că datorită unui întreg crează încă la exterior)
tovarăşului politic şi profesional al în mează cursurile Universi pări se dovedesc realmen constatările noastre : complex de împrejurări s-a este foarte bună, iar me
cu, a Româ- tregului personal. Periodic tăţii politice şi de condu intîrziat cu procurarea lem dicii de aici, soţii Crişan,
!0,00 La Ha- te utile, reflectîndu-se în o Bretea Română. Medi
20,30 Azi, In membri ai grupei sindica cere. obţinerea unor rezultate cul Alexandru Teşa era la nelor, dar situaţia este a- legaţi trainic de oamenii
Radiorecor- Tot în acest scop des tot mai bune în produc consultaţii. în sala de aş cum rezolvată). comunei, sînt foarte mult
jurnal; 22,30 le sînt trimişi la cursuri făşurăm o intensă muncă apreciaţi de localnici. Am
; 0,05—6,00 de perfecţionare şi specia ţie. teptare a dispensarului remarcat, de asemenea,
cal nocturn. pentru ca fiecare membru ne-am întreţinut. între
lizare, organizate de către conlucrarea bună dintre
de sindicat să aibă cel pu Irig. IOAN ŞERBANESCU timp, cu doi bătrîni. Au fă Raid-anchetă
M.E.F.M.C. în centre anu ţin un abonament perso organizatorul cut aprecieri bune la adre dispensarul medical şi or
me destinate acestui scop. nal la „Scânteia“, „Munca grupei sindicale sa medicului şi a persona ganele locale. Dr. Gabriela
Unirea.
o
Numai în anul 1981 un de partid“ sau alte publi de la I.F.E.T. Deva lului mediu de la dispen- o Sintămăria-Orlea. Dis Uţeseu plecase deja pe te-'
număr de 29 de membri caţii centrale şi locale. A pensarul medical — în per- ren. După cum am fost asi
ne in Egipt feetă stare de curăţenie
ul (Arta); de sindicat au participat crescut simţitor numărul (peste vară a fost zugrăvit guraţi însă la consiliul
Tridentul nu la cursuri de perfecţiona membrilor de sindicat ca — văzută şi desenată de co popular, nici aici nu sînt
căra); Var fi pii“ este genericul expoziţiei şi igienizat) iar combusti probleme cu pregătirile
Jcrurgistul) ş re şi specializare, iar pînă re solicită cărţi tehnice, de artă grafică şi desen, des bilul pentru iarnă este asi
ule (Arta) ; chisă ieri la Clubul sindica gurat in totalitate. Medicul pentru iarnă.
•stea mea telor din Lupeni. Sînt expu Medicul Olimpiu Aldea,
PETRO- se aici lucrări ale copiilor Gheorglve Costache, do 15
sau delinc- © Accuoui siipU’immâ a din cercul de artă plastică al ani în comună, era supă directorul Spitalului din
; Dragostea marcat un remarcabil suc clubului, condus de artistul rat 'doar pentru că in pri Haţeg, care coordonează
(7 Noiem-i ces al constructorilor de pe plastic Iosif TeILmann. © Mii- •activitatea dispensarelor
rată (Repu- Expoziţii de artă culinară, şantierul termoficării Văii ne, la Casa dc cultură a sin măvară va trebui să se mu
: Problema Jiului: agentul termic a ajuns dicatelor din Petroşani are te cu dispensarul în alt lo medicale săteşti din zonă,
iltural); A1J pînă în blocurile din cartie loc faza finală a festivalului ne-a declarat: „în gene
de hoţi —* patiserie şi cofetărie rul Hermcs, din centrul ora brigăzilor artistice şi grupu cal, care pare, deocamdată ral, nu avem probleme deo
uncitoresc) ; şului Petroşani, după ee fu rilor satirice din industria destul de impropriu unei sebite. Dispensarele noas
tumultuoşi Astăzi are loc la res sese racordat la tcrmoficare minieră, petrol, geologie şi asemenea funcţionalităţi.
a răscrucea orele 13 expoziţia se des cartierul Carpaţi şi, mai de energie electrică, la care par tre sînt bine pregătite pen
ii (Muncito- taurantul „Astoria“ din chide pentru public. mult, oraşul Vulcan. Lucră ticipă formaţii din Valea ® Toteşti. Pe dr. Elena tru iarnă. în toate unităţile
: Aii Baba Deva expoziţia judeţeană rile continuă pentru racorda Jiului şi judeţ, precum şi Ardeleanu am aşteptat-o se asigură asistenţă medi
-ţi — seriilo de artă culinară şi pro rea definitivă a municipiului, din întreprinderi miniere, pe
PETRILA : La restaurantul „Cri- totodată fiind in fază avan troliere şi geologice din alte puţin la dispensar. „Fugi cală de urgenţă în tot
itoresc); A-» duse de patiserie şi co sată lucrările la magistrala judeţe ale ţării. © Iubitorii se“ pînă la un micuţ care cursul zilei. Cadrele medi
ida Hanovra fetărie. In cadrul aces şul“ din Brad a fost or vestică, spre Lupeni. © O sportului cu balonul rotund cale şi medii sanitare se
URICANI : ganizată o reuşită expo veste bună pentru locuitorii au prilejul să vadă miine, la suferea de amigdalită —
?restru (Re- teia, maeştri ai artei cu oraşelor Lupeni şi Pctrila: Lupeni, o nouă echipă de e- cum ne-a spus mai apoi. preocupă permanent de a-
: Zbor pla- linare, bucătari şi cofe ziţie de preparate culi au fost stabilite amplasamen lită a seriei a treia a divi sigurarea în cele mai bune
>ic); ORAŞ- tele noilor oficii de poştă ziei B de fotbal — fosta di Clădirea dispensarului e condiţii a unei asistenţe
• seriile I-II tari specialişti din între nare. Dintre cele peste din cele două localităţi. La vizionară A, F.C. Baia Ma nouă, frumoasă, dar multe
•ana merce- prinderile comerciale de 160 produse expuse, 126 Lupeni, edificiul va fi ridi re. in acelaşi timp, in ultima medicale corespunzătoare,
ra); GEOA- cat pe strada Viitorului, iar etapă .a diviziei C, la Vul lucrări au fost făcute cam la nivelul exigenţelor cres-
r şi impar stat. Oficiul judeţean de sînt preparate pe bază 1a Petrila pe strada Republi can, Minerul Ştiinţa înlîlneş- de mîntuială. De aceea, sînt cînde ale oamenilor.
ă) ; HAŢEG: cii, ambele din zona centra te echipa minerilor de la
le I-II (Da- turism şi cooperaţia de de legume şi 26 din ces lă a oraşelor. Noile obiecti Certcj, iar Minerul Paroşeni necesare aici, înainte deve
Stop cadru consum vor expune cele te. S-au întrecut în mă ve, pe lingă faptul că vor pe Mecanica Alba Iulia; la nirea iernii, câteva repara DOINA COJOCARU
AN : Iancu rezolva probleme de interes Aninoasa, Minerul d ; n loca
(Casa de mai reuşite produse cu iestrie Cornelia Şandru, major ale locuitorilor, între litate joacă în compania Vic
UI A : Iancu linare, de patiserie şi co Ileana Bîrna, Viollna gesc zestrea arhitectonică a toriei Călan.
(Mureşul) ;
420 — serii- fetărie. Începînd de la Borza si Elisabeta Udvar. celor două localităţi. © Li
0. nierea de la 1 decembrie 1018 C. IOVĂNE5CU
DAN CULCER: ca de obicei, este personaj o Răspunzând criticilor funcţionare, la ora actua
central Intr-un şir de aven adresate prin articolul lă, fiind ţinută ca rezervă.
turi, urmărind o enigmatică
igcrii din 27 „Serii şi grsspfîn" organizaţie, autoarea răpirii „Promisiuni nerespectate“, Vana de la decantorul mic
profesorului Cerullo, care la Consiliul popular al comu este defectă urmînd a fi
4, 63, 56, 76, îmi îngădui să încep rin- tic", „Seismografie critică“, tui gen de literatură. Cartea rindul său deţine secretul nei Sintămăria-Orlea ne in reparată. Totodată, se va
durile care urmează cu un „Schiţe pentru o retorică a lui Dan Culcer nu este alt unei epocale descoperiri. formează, printre altele : curăţa porţiunea de con
citat dintr-un fel de prolog romanului cu teză“, „Modi ceva decît încercarea de a Adriano Bolzoni, cel care „Extinderea căminului cul ductă colmatată de la eva
!0, 38, 42, 33, ficări in proza scurtă“, „Via prezenta citeva moduri de tural din Sintămăria-Orlea, cuare“. (G.T.G.C.L.), „De-
17. al cărţii cu titlul de mai a scris toate scenariile cu lucrare care trebuie termi cantoarele au fost curăţate
sus : „Doresc să conving şl ţa literară (note sociografi- a înţelege şi comenta lite Piedone, dă dovadă şi de
uri: 1 332 558 nu să înving — spune au ce)“ şi „Serii complete (In ratura. „Serii şi grupuri“ această dată de fantezie, nată în luna decembrie, a şi puse in funcţiune la pa
torul in „Către cititor“ —, loc de epilog)“. Cartea este este o apariţie editorială ca fructificind resursele deco ajuns în faza de terminare rametrii normali". („Vidra“
detest monologul autocratic o trecere, in revistă a feno re ajută cititorul la pătrun rului insolit. întrucît se lucrează intens Orăştie).
(sagaama şi prefer dialogul democra menului literar actual văzut derea sa în cîmpul de idei Mulţi comentatori de film şi intr-un ritm susţinut cu
■As tic, acceptind riscul de a prin prisme diferite, uneori al criticii literare actuale s-au întrebat: Bud Spencer meseriaşii din comună, la « In urma publicării rai
mmna fi contrazis“. Şi, in aceas neaşteptate, ceea ce ii con printr-o înţelegere justă a ar fl un actor la fel de bun construcţia şarpantei... Re dului „Toamna este darni
tă carte apărută in seria de feră o doză de Inedit. Re fenomenului literar. şi într-un alt rol ? Răspunsul paraţiile capitale la cămi că. Cum sînt prezentate şi
abil pentru ţine atenţia faptul că Dan nul cultural din Sînpetru vîndute cetăţenilor produ
1981: Vreme critică a Editurii „Cartea DUMITRU HURU3Ă este, în majoritate, negativ. nu s-au început datorită u-
:operlt. Vor Românească“, el demon Culcer etalează in oricare Farmecul special al fostului sele agroalimentare ?“, am
ţii sub for- strează această profesiune dintre cazuri calităţile unul campion de catch constă nor greutăţi întîmpinate cu primit un răspuns din par
: la început, fin observator al detaliilor întocmirea proiectului. Ele tea Consiliului popular al
ploaie. Vin- de credinţă, intr-un mod ca care se mai întlmplă să tocmai in rolul Iul Piedone,
¡!ab pînă la re angajează cititorul intr-o rol cu care se identifică vor începe în cursul lunii oraşului Simeria, care ne
sectorul su dispută continuă cu sine şi scape chiar şi celor avizaţi. „Piedone în Egipt" total. S-ar putea spune şi noiembrie“. informează despre măsuri
ra în uşoară Cititorul are posibilitatea să 1
nele vor fi cu autorul. altfel : ne aflăm în faţa u- le luate. „In prezenţa altor
minus 3 şi „Serii şi grupuri“ este car afle citeva date interesante Sub baghe'ta regizorală a nui exemplu tipic al întîl- o Pe marginea articolu cinci muncitori-vînzători şi
laximele în- tea in care — aş zice — şi utile in legătură cu origi lui Steno continuă serialul nirii dintre actor şi rolul- lui „Să facem din Mureş
ido. Ceaţă fac casă bună sociologia, nea şi evoluţia eseului la cu Piedone, personaj popu mănuşă. Dincolo de meşte a şefului de unitate, s-a a-
eme umedă. estetica, analiza stilistică, noi şi aiurea... Sau: ce şi lar creat de Bud Spencer. şugul perfect al Iul Steno, un rîu curat“, am primit tras atenţia vînzătoarei de
Vor cădea filosofía şl, bineînţeles nu cit s-a scris la noi despre Atît numele regizorului, cit dincolo de găselniţele inge răspunsuri din partea la magazinul din piaţă ea
re. Vînt mo- în ultimul rlnd, critica şi proza fantastică ? Ce ştim şi al protagonistului garan nioase ale lui Bolzoni, cheia Ot G CX. şi întreprinderii pe viitor să nu mai săvîr-
sificări de
km/oră din teoria literară. Simpla no despre ea ? Ce se mai tează succesul de public. succesului se află în însăşi cie blănărie „Vidra“ Orăş- şească astfel de fapte, iar
;t, viscolind tare a capitolelor explică şi scrie ? Sînt întrebări care După Hong-Kong, Piedo personalitatea lui Bud Spen
/ent ceaţă, titlul: „Maturizarea eseului“, îşi găsesc răspunsul în cele ne poposeşte iarăşi intr-un cer. tie. S '■••’lim • „Instalaţia de vînzătoarea s-a angajat să
e serviciu : o -n > pert.ru evacuarea nu mai repete ceea ce a
l. „O perifrază pentru fantas- citeva pagini dedicate aces mediu exotic, în Egipt, unde, AL. COVACI '
_L ruimo.uiui este în stare de făcut“.