Page 98 - Drumul_socialismului_1981_11

Pag. % DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Trebuie extras minereu, Pămîfltul să fie un uriaş
ogor aî plinii I TELEVIZIUNE

nu căutate... justificări ! (Urmare din pag. 1) ral, t o v a r ă ş u l Nicolae 29 NOIEMBRIE
DUiMINlCĂ,
Ceauşescu
chemînd
la
—
cu al tuturor cetăţenilor raţiune. Asemenea trudito­ 8.00 Teleşcoalft
Minerii de la Ghelari au Fiindcă minerii şi-au jus­ găzi, facem comandamente României se regăseşte în rilor pîinii de pe întreaga 8.40 Tot înainte !
9.05 Şoimii patriei
rămas pînă acum datori e- tificat nerealizările pe sea­ lărgite, unde luăm pe loc Apelul Frontului Democra­ Terră, ţăranii hunedoreni 9.15 Film serial pentru co­
..Alice în ţara
pii:
conomiei naţionale cu ma celor de la întreţinere, cele mai potrivite măsuri ţiei şi Unităţii Socialiste doresc ca pămîntul să fie minunilor“
39 000 tone de minereu. In să le dăm şi acestora cu- care să concure la realiza­ pentru pace şi dezarmare un uriaş ogor pentru hra­ 9.40 Omul şi sănătatea
acest an au fost puţine lu­ vîntul. rea sarcinilor de plan. — generoasă iniţiativă a na lumii, nu locul declan­ 10.00 Viaţa satului
nile în care şi-au realizat ionel Pasca, mecanicul Evident, aceste măsuri secretarului nostru gene­ şării dezastrului atomic. 11,45 Bucuriile muzicii
12.30 De strajă patriei
planul. Motive sînt destule: şef al sectorului : „Minerii sînt binevenite. Totuşi tre­ 13.00 Telex
multe absenţe nemotivate, nu au grijă de maşinile şi buie să se acţioneze mai in­ Prin umanitate — spre pace 13.05 Album duminical
insuficientă mobilizare a utilajele din dotare. în sistent şi pe linia aprovi­ 18.40 Micul ecran pentru
cei mici
formaţiilor de lucru pen­ timpul utilizării lor le su­ zionării tebnico-materiale, (Urmare din pag, 1) tul la viaţă. Surorile de 19.00 Telejurnal
tru realizarea normelor, prasolicită. fără să se mai pentru că, am văzut, mi­ Cruce roşie — Elena Ola- 19.25 Cînlarea României Nu mi
aprovizionarea tehnico-ma- intereseze dacă acestea nerii reclamă o serie de Mihai Cimbru, preşedintele ru, Elena Junea, Liliana 20.30 Film artistic: „Rulota“. meditaţii
Producţie a studiou­
terială neritmică, slabă ac­ Comitetului municipal de Sălăvăstru, neobosita acti­ rilor americane taţii Ora
tivitate de întreţinere şi re­ fefiznwC <&wg (xjci n teC& - Cruce roşie, referindu-şe la vistă de Cruce roşie Lucia 22,10 Telejurnal me într-1
paraţii. întrebarea este de umanismul de fond al idei­ Vătavu — în numele cole­ Sport. pentru c
ce există şi, mai ales, de REALIZATE INTEGRAL lor cuprinse în Apelul gelor lor înfrăţite în mun­ LUNI, 30 NOIEMBRIE buzat d(
ee persistă asemenea stări pentru dezarmare şi pace, ca de salvare a vieţii, şi-au 15.50 Emisiune in limba lui şi d
maghiară
de lucruri ? * lansat din iniţiativa pre­ unit glasurile pentru .ca, 18.40 Rezultatele tragerii de lui, am
La sectorul III, spre e- funcţionează în condiţii op­ lipsuri datorate neajunsuri­ şedintelui României socia­ dintre toate sentimentele amortizare ADAS Ceea ce
xemiplu, în abatajele şi time. Trag de ele pînă lor din acest compartiment, liste, sublinia necesitatea cu care sîntem dăruiţi, sen­ 18.50 1001 de seri subiecte
fronturile de lucru îşi des­ cad“. în acelaşi timp insă elec­ respectării celui mai sacru timentul liniştii, al încrede­ 19.00 Telejurnal aceeaşi
1.9.25 Cincinal ’81—’85
făşoară activitatea 21 de Maistrul Crişan Toplicea- tromecanicii trebuie să in­ drept al oamenilor, drep- rii şi certitudinii să triumfe. 19.50 Pentru curtea şi gră­ Asupra .
brigăzi, dintre care 16 sînt nu: „De multe ori inter­ tervină prompt la defecţiu­ dina dumneavoastră să mă r
Romun-foilcton:
„Dra­
sub plan. Cum îşi justifică venţiile la utilaje sînt im­ nile din mină, în special la 20.00 goste şi ură“. Copro­ acest ul
unii şefi de brigăzi sau mi­ posibile. Aş da un exemplu. puţul 3, care odată oprit ducţie a studiourilor
După
neri nerealizările ? Gheorghe Mihai a reclamat paralizează întreaga activi­ engleze şi americane. meritele
Gheorghe Mihai, de la a- că nu i s-a reparat maşi­ tate din subteran. Şi ar 21.00 Episodul I Oraşului
Laureaţi ai Feslivalu-
batajul 807, are un minus na, dar nu a spus din ce mai fi de ştiut cine mai lului naţioual „Cinta- sat inair
rea. României“
de 307 tone. Motivează că verifică, din cînd în cînd, 21.15 Pentru dezarmare şi n-avem
nu i-a fost reparată maşi­ inventarele cu scule ale lă­ pace — o nouă şi stră­ Uzăm, d
na de încărcat, că îi tre­ cătuşilor ? lucită iniţiativă a to­ revistă,
buie furtunuri şi burghie. E.M. Ghelari Deci, pentru a se realiza varăşului Nicolae anumit <
Ştefan Bîrlădcanu : „Sînt ţelul propus, întregul co­ Ceauşescu, a României tivitate,
socialiste
multe decuplări de curent. lectiv de muncă de Ia E.M. 21,35 Orizont telmico-stiin- realizări
Din această cauză locomo­ Ghelari trebuie' să se mo­ ţific am avei
tivele electrice nu mai a- cauză i s-a defectat. Din bilizeze energic, fiecare om 22.05 Telejurnal.
jung să aprovizioneze locu­ cauza întreţinerii necores­ al muncii să fie interesat speptivă
rile de muncă cu vagoneţi, punzătoare. Şi atunci tot de Ini nul mers al produc­ i^ADSOi___________ că dom
iar presiunea aerului scade noi sîntem cei vinovaţi?“. ţiei. nelimitat
de multe ori sub limitele Polemica ar putea conti­ Desen de II OUI A CRIŞAN aluneco:
admise. Nu avem lemn de nua. Aceasta nu suplineşte DORIN CORPADE BUCUREŞTI 1 : 7,00 Ac­ să im,
tualitatea in 60 de minute;
esenţă tare". însă tonele de minereu ne- 8.00 Radioprogramul sate­ tuiri-dez
Sava Dumitru, abatajul extrase. Au dreptate şi mi­ Obiective de însemnătate deosebită lor; 9,30 Magazin dumini­ gorii. în
902 : „Ni s-au terminat ca­ nerii şi electromecanicii, cal; 12,00 De toate pentru care de,
petele detaşabile. Brigada dar realitatea este că fie­ (Urmare din pag. I) re şi de baza materială, sumului de carne, lapte, toţi; 13,00 Radiojurnal; 13,15 de eoni
Muzică
Con­
13,30
uşoară;
nu mai are cu ce să lucre­ care vrea să-şi tragă spuză care trebuie gospodărită ouă, legume şi fructe, re- cert de muzică populară ; simple !
ze. De la magazie ni se pe... turta lui. 1982. în acest sens s-a ce­ eficient, fiecare oraş şi co­ dueîndu-se pe această ba­ 14.00 Mozaic muzical; 15,00 De pild
folclorice;
Varietăţi
16,00
spune că am consumat tot Directorul exploatării, rut ca centrul de greutate mună va răspunde direct, ză consumul mediu de ce­ Buletin de ştiri; 16,05 Selcc- de exi
ce am avut pe fişa-limită. ing. Ioan Topliceanu, pre­ al muncii specialiştilor şi începînd din 1982, de buna reale pe locuitor. Printr-o ţiuni din concursul cbiteeu-
Ne întrebăm cine se face ciza că în mină există con­ organelor agricole să fie aprovizionare a populaţiei, mai bună gospodărire a lui politic pentru tineret ;
Unda veselă; 17,30 Al­
17.00
mai vinovat de această diţii pentru realizarea rit­ mutat la locurile unde se in raport de consumurile resurselor de care dispu­ manah sonor; 18,25 Piese de
stare ; noi cei care lucrăm mică a planului. Linie de realizează producţia, în fer­ raţionale stabilite şi de nu­ nem, făcînd sacrificarea a- estradă; 19,00 Muzică uşoa­
cu asemenea capete deta­ front este. Minerii trebuie me şi în unităţile agricole. mărul locuitorilor, ceea ce nimalelor la greutăţi su­ ră; 20,00 Radiojurnal; 20,15 R
de
şabile de calitate slabă, cei să ia o atitudine mai hotă­ înfăptuirea programului implică creşterea aportu­ perioare şi ridicînd indi­ Noi înregistrări Turneul mnzică
20,30
populară;
me­
care normează consumurile de autoconducerc şi auto- lui fiecărui cetăţean la cele de natalitate la fie­ lodiilor; 22,00 Radiojurnal ; de
fără să cunoască în ce fel râtă împotriva celor care aprovizionare teritorială vi­ sporirea producţiei agrico­ care specie, se vor putea 22,10 Panoramic sportiv;
de rocă se perforează sau absentează nemotivat, iar zează creşterea răspunde­ le. Urmărindu-se o struc­ asigura cantităţi suplimen­ 22,30 Seară de romanţe;
Buletin de ştiri; 23,05
23.00
cei care nu u r m ă r e s c maiştrii şi conducătorii rii organelor locale în con­ tură mai bună a alimen­ tare de produse agroali- Invitaţie la dans; 21,00 Bu­ cu
îndeaproape desfăşurarea procesului de producţie să ducerea întregii activităţi taţiei, cu efecte pozitive a- mentare pentru consum şi letin de ştiri; 0,05—6,00 Nou
producţiei ?". nu facă pe turiştii în mi­ economico-sociale. Dispu- supra sănătăţii populaţiei, livrare. Un rol de seamă stop muzical nocturn.
Costea Stoleru : „Electro­ nă. Punînd la punct disci­ nînd de mijloacele necesa­ se va ridica ponderea con- în autoaprovizionare îl are
mecanicii nu i n t e r v i n plina, obligîndu-1 pe fieca­ creşterea contractărilor şi • Agor:
ai
reviste
prompt ia defecţiuni, iar a- re să-şi îndeplinească atri­ achiziţiilor de la gospodă­ ClMEiVIA: public „
tunci cînd vin spun că n-au buţiile de serviciu pentru riile populaţiei, în special a coincis
anumite scule, sau lasă to­ care este remunerat, vrem din zonele de deal şl mun­ DEVA : Piedone in Egipt
tul baltă pentru a rezolva ca în luna decembrie să ne te. Evident, sarcini impor­ (Patria); Duelul (Arta); 5 ani de
Tridentul
HUNEDOARA:
problemele schimbul urmă­ realizăm planul şi să re­ tante în asigurarea bunei răspunde (Flacăra); Vr nu cesteia. R
din Cluj
tor“. cuperăm chiar uncie rămî- aprovizionări a populaţiei speranţelor (Siderurgiscul) ţţ- prilejul
Grigore Onuţa : abatajul revin comerţului cu pro­ Punga cu libelule (Arta) ;
mea
811 : „Lipsesc vagoanele, neri in urmă, să reducem duse agroalimentare, care Libera, dragostea PETRO­ „Agora“
(Constructorul);
dar şi cele existente nu costurile de producţie cu 3 trebuie să asigure elimi­ ŞANI : Poliţist sau delinc­ lui Mirce:
sînt rulate continuu. Se de­ Iei pe tona de minereu ex­ narea speculei şi a orică­ vent (Unirea); Dragostea Dem Ion a
fectează locomotivele şi ră- tras. întreprindem o serie ror intermediari. mea călătoare (7 Noiem- ru şi Vas
(Repu­
mîn vagoane în rampă“. de acţiuni cu şefii de bri- Chemările secretarului brie); Marfă furată Probleme mul recen
LUPEN1
:
blica);
Pen­
(Cultural);
general al partidului, tova­ personale teanc de bancnote gora“, edi
judeţean
tru
un
răşul Nicolae Ceauşescu, a (Muncitoresc); VULCAN : eaţie soc:
Consiliului Naţional al A- Ani tumultuoşi (Luceafă­
Turismul, dincolo de griculturii, Industriei Aii rul) ; LONEA : Aii Baba rea „Păm
şi cei 40 de hoţi — seriilo
mentare, Silviculturii şi I-n (Minerul); ANINOASA: întimpina
Gospodăririi Apelor au gă­ Strada Hanovra (Muncito­ cal, jubili
latura sa economică sit un larg ecou în rîn- resc) ; URICANI : Un şerif ; număr ec
extraterestru
(Retezatul)
oamenilor
dul
muncii
din
şuraroa e;
planat
Zbor
agricultura judeţului nos­ BRAD: GURABARZA : (Steaua cursul M
Lan­
roşie);
în întrecerea socialistă am avut posibilitatea să ne tru, care sînt angajaţi cu cea de argint (Minerul) ; zent cu ;
pe ţară dintre Oficiile ju­ convingem de faptul că întreaga lor energie şi ca­ ORAŞTIE : Serpico — serii­ Mircea E
le
X—II
Capcana
(Patria):
deţene de turism, O.J.T. pentru colectivul Oficiului pacitate creatoare în înfăp­ mercenarilor (Flacăra) ;
Deva,
I.P.L.
—
Hunedoara-Deva a ocupat judeţean de turism, înţele­ mecanice. Frezorii seepa mobilă Haţeg Ştefan atelierul prelucrări tuirea sarcinilor ce le re­ GEOAGIU-BAI: Par şi im­ g Anii
şi
Simulescu,
Doinei
Dăuău
doi
de
par
HA­
cultură);
(Casa
anul trecut locul al optu­ gerea misiunii nu se rezu­ comunişti care contribuie din plin la realizarea planului vin în anul 1982 şi în în ŢEG : Serpico — seriile I-H •17. Un i
lea. Este un loc onorabil, mă doar la latura economi­ pentru export. Foto: VIRGIL ONOIU tregui cincinal. (Dacia); BRAZI : Stop ca­ dicat
care dovedeşte preocupare, că, ci vizează mult mai dru la masă: CALAN : Ian- Lovinesei
răspundere faţă de înde­ mult. în centrul preocupă­ cu Jianu haiducul (Casa de
nisipuri­
cultură);
Secretul
plinirea sarcinilor ce revin rilor se situează punerea Drepturile şi avantajele depunătorilor la C.E.C. lor (11 Iunie); SIMERIA : telor“ di
unităţilor de asemenea pro­ mai deplină în valoare a Iancu Jianu zapciul (Mure­ avut ca
fil. Cu rezultate bune se unor locuri istorice, peisa­ Casa de Economii şi Con- ceea ce priveşte-o urne­ an au fost cîştigate 112 au şul) ; ILIA : Articolul 120 ; Tomuş —
(Lumina)
seriile
—
I-II
înscrie şi activitatea din a- gistice şi arhitectonice, a semnaţiuni are drept scop le depunătorilor, titularilor toturisme Dacia 1300. GHELARI : Mijlocaş la ciaţiei s<
cest an a oficiului. în 10 obiceiurilor folclorice. Ast­ să păstreze economiile bă­ depunerilor, sumele econo­ Operaţiunile de depuneri deschidere (Minerul).
fel cetăţile dacice din Mun­ biu, reda
luni planul unităţii a fost neşti ale populaţiei, pe ba­ misite, cit şi oricăror date şi restituiri de economii
realizat şi depăşit la toţi ţii Orăştiei, monumentele za unor instrumente speci­ în legătură cu operaţiunile băneşti, precum şi dobân­ I^REMEAŞ „Transilv
indicatorii, prelkninîndu-se de la Sarmizegetusa şi fice : librete de economii, efectuate. Divulgarea se­ zile sau câştigurile acorda­ - ' “•ysmw&a&BESsmm ga şi Mii
te de C.E.C. sînt scutite de
rezultate care să situeze o- Ţebea, Muzeul aurului din conturi curente personale, cretului privind numele de­ taxe şi impozite. De ace­ prezenţa
operaţiunilor
şi
punătorilor
pentru
ficiul şi în 1981 tot pe un Brad, olăritul de la Obîrşa, obligaţiuni C.E.C. etc. Pen­ efectuate de aceştia se pe­ leaşi avantaje se bucură şi 29 Timpul probabil Vreme cea Bele
noiembrie
1981:
Naţional
Parcul
tru economiile băneşti păs­
Retezat,
loc de frunte. Este vorba depseşte de lege. depunerile pe numele moş­ Sn general umedă, cu ce­ personali
de o sporire continuă a vo­ Arboretumul din Simeria, trate la C.E.C. depunătorii tenitorilor. Titularii de li­ rul mai mult noros.> Vor
sub
lumului prestaţiilor turisti­ băile Geoagiu şi Vaţa se beneficiază de o serie de Pentru sumele economi­ brete au dreptul de a îm cădea de precipitaţii lapoviţă for­ şi criticului
mă
ploaie,
drepturi şi avantaje. Dintre
ce, a ponderii preparatelor înscriu cu majuscule în site depunătorii la C.E.C. ninsoare, vîntul va sufla a loculu
patrimoniul turistic naţio­ acestea putem evidenţia ga­ beneficiază de dobînzi şi puternici şi alte persoane moderat, cu intensificări
culinare în producţia pro­ nal. Iată de ce, pornind^ de ranţia statului asupra su­ câştiguri în bani şi obiecte. să dispună de sumele păs­ temporare din sectorul ves­ sale în sj
prie oferite în unităţile de la premisa că orice călăto­ melor depuse la C.E.C. De­ trate la C.E.C., atît în tim­ tic. Temperaturile minime nească. /
alimentaţie publică din re­ rie înseamnă un mijloc de punătorii sau persoanele în­ Aceste avantaje vin să răs­ pul vieţii cit si după de­ vor fi cuprinse intre mi­ ficiat şi •
ţea, de creşterea valorii cunoaştere şi de autoeu- plătească spiritul de econo­ cesul lor, sub forma clau­ nus 3 şi 2 grade, iar cele
maxime intre 1 şi fi grade.
desfacerilor de mărfuri ş.a., noaştere, de educaţie pa­ dreptăţite să dispună asu­ mie al depunătorilor la zei de împuternicire sau Izolat condiţii de polei. muzical
drep­
pra
depunerilor
au
munte,
ceea ce a condus la obţi­ triotică, lucrătorii din ca­ C.E.C. Este semnificativ în dispoziţiei testamentare eu La cerul mal vreme umedă, Ilaciatur
mult
acope­
nerea permanentă a unor drul O.J.T. şi-au înscris la tul, dar mai ales garanţia, acest sens că anul trecut Totodată este de reţinut şi rit. Vor cădea ninsori tem­ tarea 1
beneficii suplimentare. loc de cinste grija de a fa­ să efectueze oricînd resti­ valoarea dobînzilor acorda­ faptul că sumele depuse, porare. Vîntul va prezenta Octăvi an
tuirea totală sau parţială a
intensificări
la
100
Din convorbirile avute cu cilita accesul oamenilor te în judeţul nostru a de­ dobânzile şi câştigurile sînt lem/oră din pînă vest-nord-vest. eheiere,
tovarăşul Ioan Barbu, di­ muncii la aceste locuri. sumelor consemnate in li­ păşit suma de 88 milioane imprescriptibile, el' fiind (Meteorolog de serviciu: citit din
rectorul O.J.T. şi Viorel Cer- bretele C.E.C. De asemenea lei. Do aspnienea. la trage­ permanent ia dispoziţia de­ Liana Ţuţuriga).
nău, şeful serviciului plan, VASILE PĂTAN se păstrează secretul în rile trinjestriale din acest punătorilor. Idee.
ii..