Page 98 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 98

Pag. %                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI NI



                          Trebuie  extras  minereu,                                                    Pămîfltul să fie un uriaş
                                                                                                               ogor aî plinii                       I TELEVIZIUNE

                         nu căutate... justificări !                                              (Urmare din pag. 1)    ral,   t o v a r ă ş u l    Nicolae   29 NOIEMBRIE
                                                                                                                                                         DUiMINlCĂ,
                                                                                                                         Ceauşescu
                                                                                                                                       chemînd
                                                                                                                                                la
                                                                                                                                   —
                                                                                              cu   al   tuturor   cetăţenilor   raţiune.   Asemenea   trudito­  8.00  Teleşcoalft
                Minerii  de  la  Ghelari  au   Fiindcă  minerii  şi-au  jus­  găzi,   facem   comandamente   României   se   regăseşte   în   rilor  pîinii  de  pe  întreaga   8.40  Tot înainte !
                                                                                                                                                    9.05  Şoimii patriei
              rămas  pînă  acum  datori  e-   tificat  nerealizările  pe  sea­  lărgite,  unde  luăm  pe  loc   Apelul   Frontului   Democra­  Terră,   ţăranii   hunedoreni   9.15  Film serial pentru co­
                                                                                                                                                             ..Alice în ţara
                                                                                                                                                       pii:
              conomiei   naţionale   cu   ma  celor  de  la  întreţinere,   cele   mai   potrivite   măsuri   ţiei   şi   Unităţii   Socialiste   doresc  ca  pămîntul  să  fie   minunilor“
              39  000  tone  de  minereu.  In   să  le  dăm  şi  acestora  cu-   care  să  concure  la  realiza­  pentru   pace   şi   dezarmare   un  uriaş  ogor  pentru  hra­  9.40  Omul şi sănătatea
              acest  an  au  fost  puţine  lu­  vîntul.             rea sarcinilor de plan.   —    generoasă   iniţiativă   a   na  lumii,  nu  locul  declan­  10.00  Viaţa satului
              nile  în  care  şi-au  realizat   ionel   Pasca,   mecanicul   Evident,   aceste   măsuri   secretarului nostru gene­  şării dezastrului atomic.  11,45 Bucuriile muzicii
                                                                                                                                                    12.30  De strajă patriei
              planul.  Motive  sînt  destule:   şef  al  sectorului  :  „Minerii   sînt  binevenite.  Totuşi  tre­                                  13.00  Telex
              multe   absenţe   nemotivate,   nu  au  grijă  de  maşinile  şi   buie  să  se  acţioneze  mai  in­  Prin umanitate — spre pace       13.05  Album duminical
              insuficientă   mobilizare   a   utilajele   din   dotare.   în   sistent  şi  pe  linia  aprovi­                                      18.40 Micul ecran pentru
                                                                                                                                                        cei mici
              formaţiilor   de   lucru   pen­  timpul  utilizării  lor  le  su­  zionării   tebnico-materiale,   (Urmare din pag, 1)  tul   la   viaţă.   Surorile   de   19.00 Telejurnal
              tru   realizarea   normelor,   prasolicită.  fără  să  se  mai   pentru  că,  am  văzut,  mi­              Cruce  roşie  —  Elena  Ola-   19.25  Cînlarea României  Nu  mi
              aprovizionarea   tehnico-ma-   intereseze dacă acestea  nerii  reclamă  o  serie  de  Mihai   Cimbru,   preşedintele   ru,   Elena   Junea,   Liliana   20.30  Film artistic: „Rulota“.   meditaţii
                                                                                                                                                        Producţie a studiou­
              terială  neritmică,  slabă  ac­                                                 Comitetului   municipal   de   Sălăvăstru,   neobosita   acti­  rilor americane  taţii  Ora
              tivitate  de  întreţinere  şi  re­  fefiznwC   <&wg (xjci       n teC& -        Cruce  roşie,  referindu-şe  la   vistă  de  Cruce  roşie  Lucia   22,10 Telejurnal   me într-1
              paraţii.   întrebarea   este   de                                                umanismul  de  fond  al  idei­  Vătavu  —  în  numele  cole­  Sport.           pentru  c
              ce  există  şi,  mai  ales,  de   REALIZATE INTEGRAL                            lor   cuprinse   în   Apelul   gelor  lor  înfrăţite  în  mun­  LUNI, 30 NOIEMBRIE  buzat  d(
              ee   persistă   asemenea   stări                                                 pentru   dezarmare   şi   pace,   ca  de  salvare  a  vieţii,  şi-au   15.50  Emisiune in limba   lui  şi  d
                                                                                                                                                        maghiară
              de lucruri ?             *                                                       lansat   din   iniţiativa   pre­  unit   glasurile   pentru   .ca,   18.40  Rezultatele tragerii de   lui,  am
                La  sectorul  III,  spre  e-   funcţionează  în  condiţii  op­  lipsuri   datorate   neajunsuri­  şedintelui   României   socia­  dintre   toate   sentimentele   amortizare ADAS  Ceea ce
              xemiplu,   în   abatajele   şi   time.   Trag   de   ele   pînă   lor  din  acest  compartiment,   liste,   sublinia   necesitatea   cu  care  sîntem  dăruiţi,  sen­  18.50  1001 de seri  subiecte
              fronturile  de  lucru  îşi  des­  cad“.               în  acelaşi  timp  insă  elec­  respectării  celui  mai  sacru   timentul  liniştii,  al  încrede­  19.00  Telejurnal  aceeaşi
                                                                                                                                                    1.9.25 Cincinal ’81—’85
              făşoară   activitatea   21   de   Maistrul   Crişan   Toplicea-   tromecanicii  trebuie  să  in­  drept al oamenilor, drep-  rii şi certitudinii să triumfe.  19.50  Pentru curtea şi gră­  Asupra  .
              brigăzi,  dintre  care  16  sînt   nu:  „De  multe  ori  inter­  tervină  prompt  la  defecţiu­                                           dina dumneavoastră    să  mă  r
                                                                                                                                                         Romun-foilcton:
                                                                                                                                                                     „Dra­
              sub  plan.  Cum  îşi  justifică   venţiile  la  utilaje  sînt  im­  nile  din  mină,  în  special  la                                 20.00   goste   şi   ură“.   Copro­  acest  ul
              unii  şefi  de  brigăzi  sau  mi­  posibile.  Aş  da  un  exemplu.   puţul  3,  care  odată  oprit                                        ducţie   a   studiourilor
                                                                                                                                                                                După
              neri nerealizările ?       Gheorghe  Mihai  a  reclamat   paralizează   întreaga   activi­                                                engleze   şi   americane.   meritele
                Gheorghe  Mihai,  de  la  a-   că  nu  i  s-a  reparat  maşi­  tate   din   subteran.   Şi   ar                                     21.00  Episodul I         Oraşului
                                                                                                                                                            Laureaţi  ai  Feslivalu-
              batajul  807,  are  un  minus   na, dar nu a spus din ce  mai  fi  de  ştiut  cine  mai                                                   lului   naţioual   „Cinta-   sat  inair
                                                                                                                                                        rea. României“
              de  307  tone.  Motivează  că                         verifică,  din  cînd  în  cînd,                                                 21.15  Pentru dezarmare şi   n-avem
              nu  i-a  fost  reparată  maşi­                        inventarele  cu  scule  ale  lă­                                                    pace — o nouă şi stră­  Uzăm, d
              na  de  încărcat,  că  îi  tre­                       cătuşilor ?                                                                         lucită iniţiativă a to­  revistă,
              buie furtunuri şi burghie.   E.M. Ghelari               Deci,  pentru  a  se  realiza                                                     varăşului Nicolae      anumit <
                Ştefan  Bîrlădcanu  :  „Sînt                        ţelul   propus,   întregul   co­                                                    Ceauşescu, a României   tivitate,
                                                                                                                                                        socialiste
              multe  decuplări  de  curent.                         lectiv  de  muncă  de  Ia  E.M.                                                 21,35 Orizont telmico-stiin-   realizări
              Din  această  cauză  locomo­                          Ghelari  trebuie'  să  se  mo­                                                      ţific                  am  avei
              tivele  electrice  nu  mai  a-   cauză  i  s-a  defectat.  Din   bilizeze  energic,  fiecare  om                                      22.05 Telejurnal.
              jung  să  aprovizioneze  locu­  cauza   întreţinerii   necores­  al  muncii  să  fie  interesat                                                                 speptivă
              rile  de  muncă  cu  vagoneţi,   punzătoare.   Şi   atunci   tot   de  Ini  nul  mers  al  produc­                                       i^ADSOi___________     că  dom
              iar  presiunea  aerului  scade   noi sîntem cei vinovaţi?“.  ţiei.                                                                                              nelimitat
              de  multe  ori  sub  limitele   Polemica  ar  putea  conti­                                   Desen de II OUI A CRIŞAN                                          aluneco:
              admise.  Nu  avem  lemn  de   nua.  Aceasta  nu  suplineşte   DORIN CORPADE                                                                 BUCUREŞTI 1 : 7,00 Ac­  să   im,
                                                                                                                                                           tualitatea in 60 de minute;
              esenţă tare".              însă  tonele  de  minereu  ne-                                                                             8.00   Radioprogramul   sate­  tuiri-dez
                Sava   Dumitru,   abatajul   extrase.  Au  dreptate  şi  mi­  Obiective de însemnătate deosebită                                    lor;   9,30   Magazin   dumini­  gorii.  în
              902  :  „Ni  s-au  terminat  ca­  nerii   şi   electromecanicii,                                                                      cal;   12,00   De   toate   pentru   care de,
              petele   detaşabile.   Brigada   dar  realitatea  este  că  fie­  (Urmare din pag. I)  re   şi   de   baza   materială,   sumului   de   carne,   lapte,   toţi;   13,00   Radiojurnal;   13,15   de  eoni
                                                                                                                                                    Muzică
                                                                                                                                                                      Con­
                                                                                                                                                                 13,30
                                                                                                                                                          uşoară;
              nu  mai  are  cu  ce  să  lucre­  care  vrea  să-şi  tragă  spuză               care   trebuie   gospodărită   ouă,  legume  şi  fructe,  re-   cert de muzică populară ;  simple  !
              ze.  De  la  magazie  ni  se   pe... turta lui.       1982.  în  acest  sens  s-a  ce­  eficient,  fiecare  oraş  şi  co­  dueîndu-se  pe  această  ba­  14.00   Mozaic  muzical;  15,00   De  pild
                                                                                                                                                             folclorice;
                                                                                                                                                    Varietăţi
                                                                                                                                                                      16,00
              spune  că  am  consumat  tot   Directorul   exploatării,   rut  ca  centrul  de  greutate   mună   va   răspunde   direct,   ză  consumul  mediu  de  ce­  Buletin  de  ştiri;  16,05  Selcc-   de exi
              ce  am  avut  pe  fişa-limită.   ing.  Ioan  Topliceanu,  pre­  al   muncii   specialiştilor   şi   începînd  din  1982,  de  buna   reale   pe   locuitor.   Printr-o   ţiuni   din   concursul   cbiteeu-
              Ne  întrebăm  cine  se  face   ciza  că  în  mină  există  con­  organelor   agricole   să   fie   aprovizionare   a   populaţiei,   mai   bună   gospodărire   a   lui politic pentru tineret ;
                                                                                                                                                         Unda  veselă;  17,30  Al­
                                                                                                                                                    17.00
              mai   vinovat   de   această   diţii   pentru   realizarea   rit­  mutat  la  locurile  unde  se   in   raport   de   consumurile   resurselor   de   care   dispu­  manah  sonor;  18,25  Piese  de
              stare  ;  noi  cei  care  lucrăm   mică  a  planului.  Linie  de   realizează  producţia,  în  fer­  raţionale  stabilite  şi  de  nu­  nem,  făcînd  sacrificarea  a-   estradă;   19,00   Muzică   uşoa­
              cu  asemenea  capete  deta­  front   este.   Minerii   trebuie   me şi în unităţile agricole.  mărul  locuitorilor,  ceea  ce   nimalelor   la   greutăţi   su­  ră;   20,00   Radiojurnal;   20,15   R
                                                                                                                                                                 de
              şabile  de  calitate  slabă,  cei   să  ia  o  atitudine  mai  hotă­  înfăptuirea   programului   implică   creşterea   aportu­  perioare   şi   ridicînd   indi­  Noi   înregistrări   Turneul  mnzică
                                                                                                                                                           20,30
                                                                                                                                                    populară;
                                                                                                                                                                       me­
              care   normează   consumurile                         de   autoconducerc   şi   auto-   lui   fiecărui   cetăţean   la   cele  de  natalitate  la  fie­  lodiilor;   22,00   Radiojurnal   ;   de
              fără  să  cunoască  în  ce  fel   râtă   împotriva   celor   care   aprovizionare   teritorială   vi­  sporirea   producţiei   agrico­  care  specie,  se  vor  putea   22,10 Panoramic sportiv;
              de  rocă  se  perforează  sau   absentează   nemotivat,   iar   zează   creşterea   răspunde­  le.   Urmărindu-se   o   struc­  asigura   cantităţi   suplimen­  22,30  Seară de romanţe;
                                                                                                                                                         Buletin  de  ştiri;  23,05
                                                                                                                                                    23.00
              cei  care  nu  u r m ă r e s c  maiştrii   şi   conducătorii   rii  organelor  locale  în  con­  tură  mai  bună  a  alimen­  tare   de   produse   agroali-   Invitaţie   la   dans;   21,00   Bu­  cu
              îndeaproape    desfăşurarea   procesului  de  producţie  să   ducerea   întregii   activităţi   taţiei,  cu  efecte  pozitive  a-   mentare  pentru  consum  şi   letin  de  ştiri;  0,05—6,00  Nou
              producţiei ?".             nu  facă  pe  turiştii  în  mi­  economico-sociale.   Dispu-   supra   sănătăţii   populaţiei,   livrare.  Un  rol  de  seamă   stop muzical nocturn.
                Costea  Stoleru  :  „Electro­  nă.  Punînd  la  punct  disci­  nînd de mijloacele necesa­  se va ridica ponderea con-  în  autoaprovizionare  îl  are
              mecanicii   nu   i n t e r v i n  plina,  obligîndu-1  pe  fieca­                                           creşterea   contractărilor   şi                      • Agor:
                                                                                                                                                                            ai
                                                                                                                                                                                reviste
              prompt  ia  defecţiuni,  iar  a-   re  să-şi  îndeplinească  atri­                                          achiziţiilor  de  la  gospodă­  ClMEiVIA:         public   „
              tunci  cînd  vin  spun  că  n-au   buţiile   de   serviciu   pentru                                         riile   populaţiei,   în   special                a  coincis
               anumite  scule,  sau  lasă  to­  care   este  remunerat,   vrem                                            din  zonele  de  deal  şl  mun­  DEVA   :   Piedone   in   Egipt
              tul  baltă  pentru  a  rezolva   ca  în  luna  decembrie  să  ne                                            te.  Evident,  sarcini  impor­  (Patria);   Duelul   (Arta);   5  ani  de
                                                                                                                                                                Tridentul
                                                                                                                                                    HUNEDOARA:
               problemele   schimbul   urmă­  realizăm  planul  şi  să  re­                                               tante   în   asigurarea   bunei   răspunde   (Flacăra);   Vr  nu   cesteia.  R
                                                                                                                                                                            din  Cluj
               tor“.                     cuperăm  chiar  uncie  rămî-                                                     aprovizionări   a   populaţiei   speranţelor   (Siderurgiscul)   ţţ-   prilejul
                Grigore  Onuţa  :  abatajul                                                                               revin   comerţului   cu   pro­  Punga   cu   libelule   (Arta)   ;
                                                                                                                                                                       mea
               811   :   „Lipsesc   vagoanele,   neri  in  urmă,  să  reducem                                             duse   agroalimentare,   care   Libera,   dragostea   PETRO­  „Agora“
                                                                                                                                                    (Constructorul);
               dar   şi   cele   existente   nu   costurile  de  producţie  cu  3                                         trebuie   să   asigure   elimi­  ŞANI   :   Poliţist   sau   delinc­  lui  Mirce:
               sînt  rulate  continuu.  Se  de­  Iei  pe  tona  de  minereu  ex­                                          narea  speculei  şi  a  orică­  vent   (Unirea);   Dragostea   Dem  Ion  a
               fectează  locomotivele  şi  ră-   tras.   întreprindem   o   serie                                         ror intermediari.         mea   călătoare   (7   Noiem-   ru  şi  Vas
                                                                                                                                                                     (Repu­
               mîn vagoane în rampă“.    de acţiuni cu şefii de bri-                                                         Chemările    secretarului   brie);   Marfă   furată   Probleme   mul  recen
                                                                                                                                                          LUPEN1
                                                                                                                                                                  :
                                                                                                                                                    blica);
                                                                                                                                                                       Pen­
                                                                                                                                                             (Cultural);
                                                                                                                          general  al  partidului,  tova­  personale   teanc   de   bancnote   gora“,  edi
                                                                                                                                                                            judeţean
                                                                                                                                                    tru
                                                                                                                                                        un
                                                                                                                          răşul  Nicolae  Ceauşescu,  a   (Muncitoresc);   VULCAN   :   eaţie  soc:
                                                                                                                          Consiliului  Naţional  al  A-   Ani   tumultuoşi   (Luceafă­
                   Turismul,  dincolo  de                                                                                 griculturii,   Industriei   Aii   rul)   ;   LONEA   :   Aii   Baba   rea  „Păm
                                                                                                                                                    şi  cei  40  de  hoţi  —  seriilo
                                                                                                                          mentare,   Silviculturii   şi   I-n   (Minerul);   ANINOASA:   întimpina
                                                                                                                          Gospodăririi  Apelor  au  gă­  Strada   Hanovra   (Muncito­  cal,  jubili
                    latura sa economică                                                                                   sit  un  larg  ecou  în  rîn-   resc)  ;  URICANI  :  Un  şerif  ;   număr  ec
                                                                                                                                                    extraterestru
                                                                                                                                                               (Retezatul)
                                                                                                                               oamenilor
                                                                                                                          dul
                                                                                                                                        muncii
                                                                                                                                                din
                                                                                                                                                                            şuraroa  e;
                                                                                                                                                                planat
                                                                                                                                                           Zbor
                                                                                                                          agricultura   judeţului   nos­  BRAD:   GURABARZA   :   (Steaua   cursul  M
                                                                                                                                                                       Lan­
                                                                                                                                                    roşie);
                  în   întrecerea   socialistă   am  avut  posibilitatea  să  ne                                          tru,  care  sînt  angajaţi  cu   cea   de   argint   (Minerul)   ;   zent  cu  ;
               pe  ţară  dintre  Oficiile  ju­  convingem   de   faptul   că                                              întreaga  lor  energie  şi  ca­  ORAŞTIE  :  Serpico  —  serii­  Mircea E
                                                                                                                                                    le
                                                                                                                                                        X—II
                                                                                                                                                                     Capcana
                                                                                                                                                              (Patria):
               deţene   de   turism,   O.J.T.   pentru   colectivul   Oficiului                                           pacitate  creatoare  în  înfăp­  mercenarilor   (Flacăra)   ;
                                                                              Deva,
                                                                         I.P.L.
                                                                                                      —
               Hunedoara-Deva   a   ocupat   judeţean  de  turism,  înţele­  mecanice.   Frezorii   seepa   mobilă   Haţeg   Ştefan  atelierul   prelucrări   tuirea  sarcinilor  ce  le  re­  GEOAGIU-BAI:   Par   şi   im­  g Anii
                                                                                                  şi
                                                                                                           Simulescu,
                                                                                     Doinei
                                                                                           Dăuău
                                                                                                                    doi
                                                                                                                                                             de
                                                                                                                                                     par
                                                                                                                                                                       HA­
                                                                                                                                                                cultură);
                                                                                                                                                        (Casa
               anul  trecut  locul  al  optu­  gerea  misiunii  nu  se  rezu­  comunişti   care   contribuie   din   plin   la   realizarea   planului   vin  în  anul  1982  şi  în  în   ŢEG  :  Serpico  —  seriile  I-H   •17. Un i
               lea.  Este  un  loc  onorabil,   mă  doar  la  latura  economi­  pentru export.     Foto: VIRGIL ONOIU     tregui cincinal.           (Dacia);   BRAZI   :   Stop   ca­  dicat
               care   dovedeşte   preocupare,   că,   ci   vizează   mult   mai                                                                      dru  la  masă:  CALAN  :  Ian-   Lovinesei
               răspundere   faţă   de   înde­  mult.  în  centrul  preocupă­                                                                         cu   Jianu   haiducul   (Casa   de
                                                                                                                                                                     nisipuri­
                                                                                                                                                     cultură);
                                                                                                                                                             Secretul
               plinirea  sarcinilor  ce  revin   rilor   se   situează   punerea   Drepturile şi avantajele depunătorilor la C.E.C.                  lor   (11   Iunie);   SIMERIA   :   telor“   di
               unităţilor  de  asemenea  pro­  mai  deplină  în  valoare  a                                                                          Iancu   Jianu   zapciul   (Mure­  avut  ca
               fil.  Cu  rezultate  bune  se   unor  locuri  istorice,  peisa­  Casa  de  Economii  şi  Con-   ceea   ce   priveşte-o   urne­  an  au  fost  cîştigate  112  au   şul)  ;  ILIA  :  Articolul  120  ;   Tomuş  —
                                                                                                                                                                  (Lumina)
                                                                                                                                                        seriile
                                                                                                                                                     —
                                                                                                                                                              I-II
               înscrie  şi  activitatea  din  a-   gistice   şi   arhitectonice,   a   semnaţiuni   are   drept   scop   le   depunătorilor,   titularilor   toturisme Dacia 1300.  GHELARI :   Mijlocaş la  ciaţiei  s<
               cest  an  a  oficiului.  în  10   obiceiurilor   folclorice.   Ast­  să  păstreze  economiile  bă­  depunerilor,   sumele   econo­  Operaţiunile   de   depuneri   deschidere (Minerul).
                                          fel  cetăţile  dacice  din  Mun­                                                                                                  biu,  reda
               luni  planul  unităţii  a  fost                       neşti  ale  populaţiei,  pe  ba­  misite,  cit  şi  oricăror  date   şi   restituiri   de   economii
               realizat  şi  depăşit  la  toţi   ţii   Orăştiei,   monumentele   za  unor  instrumente  speci­  în  legătură  cu  operaţiunile   băneşti,  precum  şi  dobân­  I^REMEAŞ  „Transilv
               indicatorii,   prelkninîndu-se   de   la   Sarmizegetusa   şi   fice  :  librete  de  economii,   efectuate.   Divulgarea   se­  zile  sau  câştigurile  acorda­  -   ' “•ysmw&a&BESsmm  ga  şi  Mii
                                                                                                                          te  de  C.E.C.  sînt  scutite  de
               rezultate  care  să  situeze  o-   Ţebea,  Muzeul  aurului  din   conturi   curente   personale,   cretului  privind  numele  de­  taxe  şi  impozite.  De  ace­  prezenţa
                                                                                                              operaţiunilor
                                                                                                          şi
                                                                                               punătorilor
                                                                                                                                                                       pentru
               ficiul  şi  în  1981  tot  pe  un   Brad,  olăritul  de  la  Obîrşa,   obligaţiuni  C.E.C.  etc.  Pen­  efectuate  de  aceştia  se  pe­  leaşi  avantaje  se  bucură  şi   29  Timpul   probabil   Vreme   cea  Bele
                                                                                                                                                         noiembrie
                                                                                                                                                                 1981:
                                                  Naţional
                                          Parcul
                                                                     tru  economiile  băneşti  păs­
                                                            Retezat,
               loc  de  frunte.  Este  vorba                                                    depseşte de lege.         depunerile  pe  numele  moş­  Sn   general   umedă,   cu   ce­  personali
               de  o  sporire  continuă  a  vo­  Arboretumul   din   Simeria,   trate  la  C.E.C.  depunătorii            tenitorilor.   Titularii  de  li­  rul   mai   mult   noros.>   Vor
                                                                                                                                                                   sub
               lumului   prestaţiilor   turisti­  băile  Geoagiu  şi  Vaţa  se   beneficiază  de  o  serie  de   Pentru   sumele   economi­  brete  au  dreptul  de  a  îm   cădea   de  precipitaţii   lapoviţă   for­ şi   criticului
                                                                                                                                                     mă
                                                                                                                                                            ploaie,
                                                                     drepturi  şi  avantaje.  Dintre
               ce, a ponderii preparatelor  înscriu   cu   majuscule   în                       site   depunătorii   la   C.E.C.                     ninsoare,   vîntul   va   sufla   a  loculu
                                          patrimoniul   turistic   naţio­  acestea  putem  evidenţia  ga­  beneficiază   de   dobînzi   şi   puternici   şi   alte   persoane   moderat,   cu   intensificări
               culinare  în  producţia  pro­  nal.  Iată  de  ce,  pornind^  de   ranţia   statului   asupra   su­  câştiguri  în  bani  şi  obiecte.   să  dispună  de  sumele  păs­  temporare   din   sectorul   ves­  sale  în  sj
               prie  oferite  în  unităţile  de   la  premisa  că  orice  călăto­  melor  depuse  la  C.E.C.  De­         trate  la  C.E.C.,  atît  în  tim­  tic.   Temperaturile   minime   nească.  /
               alimentaţie  publică  din  re­  rie  înseamnă  un  mijloc  de   punătorii  sau  persoanele  în­  Aceste  avantaje  vin  să  răs­  pul  vieţii  cit  si  după  de­  vor   fi   cuprinse   intre   mi­  ficiat  şi  •
               ţea,   de   creşterea   valorii   cunoaştere   şi   de   autoeu-                 plătească  spiritul  de  econo­  cesul  lor,  sub  forma  clau­  nus  3  şi  2  grade,  iar  cele
                                                                                                                                                     maxime  intre  1  şi  fi  grade.
               desfacerilor  de  mărfuri  ş.a.,   noaştere,   de   educaţie   pa­  dreptăţite  să  dispună  asu­  mie   al   depunătorilor   la   zei  de  împuternicire  sau   Izolat condiţii de polei.  muzical
                                                                                         drep­
                                                                     pra
                                                                          depunerilor
                                                                                    au
                                                                                                                                                          munte,
                ceea  ce  a  condus  la  obţi­  triotică,   lucrătorii   din   ca­              C.E.C.  Este  semnificativ  în   dispoziţiei   testamentare   eu  La   cerul   mal   vreme   umedă,   Ilaciatur
                                                                                                                                                                 mult
                                                                                                                                                                      acope­
                nerea   permanentă   a   unor   drul  O.J.T.  şi-au  înscris  la   tul,  dar  mai  ales  garanţia,   acest  sens  că  anul  trecut   Totodată  este  de  reţinut  şi   rit.   Vor   cădea   ninsori   tem­  tarea   1
                beneficii suplimentare.   loc  de  cinste  grija  de  a  fa­  să  efectueze  oricînd  resti­  valoarea   dobînzilor   acorda­  faptul   că   sumele   depuse,   porare.   Vîntul   va   prezenta   Octăvi  an
                                                                     tuirea  totală  sau  parţială  a
                                                                                                                                                     intensificări
                                                                                                                                                                    la
                                                                                                                                                                        100
                 Din  convorbirile  avute  cu   cilita   accesul   oamenilor                    te  în  judeţul  nostru  a  de­  dobânzile  şi  câştigurile  sînt   lem/oră   din  pînă   vest-nord-vest.   eheiere,
                tovarăşul   Ioan   Barbu,   di­  muncii la aceste locuri.  sumelor  consemnate  in  li­  păşit  suma  de  88  milioane   imprescriptibile,   el'   fiind   (Meteorolog   de   serviciu:   citit  din
               rectorul  O.J.T.  şi  Viorel  Cer-                    bretele  C.E.C.  De  asemenea   lei.  Do  aspnienea.  la  trage­  permanent  ia  dispoziţia  de­  Liana Ţuţuriga).
                nău, şeful serviciului plan,        VASILE PĂTAN     se păstrează secretul în   rile   trinjestriale   din   acest   punătorilor.                            Idee.
                                                                                                       ii..
   93   94   95   96   97   98   99   100