Page 102 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 51
ROMÂNIA SOCIALISTA - PATRIA NOASTRĂ LISERA SI PROSPERĂ ITELEVI2
Republica - nume scump tuturor ce amprenta gin di rea unui mare re care aniversează az.i frumoasa 16,00 Telex
lor peste 22 de milioane de cetăţeni voluţionar — Nicolae Ceauşescu. vîrstă de 34 de ani. 16,05 De Ziua
ai României socialiste de azi ! Pentru România — patrie a românilor, ma Cintece pair
revoluţionare
cei mai mulţi dintre ei, actul procla ghiarilor, germanilor, a altor naţio C înduri dragi pentru Republi 16,30 Viaţa şcolii
mării Republicii, statuarea noilor rîn- nalităţi conlocuitoare — înfloreşte că, simţăminte curate pentru 1",05 Retrospectiv;
lă — 1981
duieli in care cirmaciul este clasa mun prin manea: unită a- tuturor. patria comună, care ne adună 17,50 Tragerea de
citoare, in, frunte cu Partidul Comu — Eu — ne spunea MATE CA- generos la sinul ei,, intr-o naţiune re ADAS
nist Român, a însemnat marea şansă KOL, şeful unei echipe de ziefari- unită şf puternică, are şi tî.năra 18,00 Revista Ciut
ni ei
a vieţii, a făuririi destinului liber şi fe şamotorî la întreprinderea de con FENEŞ GIIIZELA, operatoare la u- 18,25 Almanah pi<
ricit. strucţii siderurgice Hunedoara — zina de mase plastice din cadrai 18,50 1001 de seri
Republica noastră, patrie scumpă, la pot zice că mi-aim adus contribuţia întreprinderii chimice Orăştie. 19,00 Telejurnal
a cărei prosperitate lucrăm cu toţii, in la construcţia României noi. în cei — La aniversarea a 34. de ani ai 19,30 Republica li
plinirilor
numele prezentului şi al viitorului, îm 22 ani de mancă la aceeaşi unitate Republicii noastre, înă gin dese cu 19,55 Odă Repub 1
plineşte astăzi 34 de ani. Acestei glo am participat direct la ridicarea dragoste şi recunoştinţă la partid, tacol li ten
coregrafic
rioase aniversări ii dedică gindurile şi noilor furnale, a oţelâriilor şr coc- care ne luminează cu clarviziune şi 20,40 Teatru TV
simţămintele interlocutorii noştri din serillor din Hunedoara şi Cătan. cutezanţă calea împlinirilor, la se ra din deal
reportajul-ancbetă pe care U publicăm. neliu Mar eu
Ce simţiţi în suflet, tovarăşe cretarul general, tovarăşul Nicolae 22,10 Telejurnal.
Mate, cînd vă gîndiţi la trecutul Ceauşescu, ale cărui orientări şi în
T EODOR BONC ALO este mais plin de strădanii neobosite ? demnuri sînt pentru nori jaloane
tru electromecanic, şef de clare, sigure de a munci mai mult
1
brigadă şi de complex meca - - O satisfacţie deplină şi.- in- a- si mai bine.
nizat la mina Lupeni şr cel mai tî- eela.şi timp, convingerea că şi pen — Sînt mindră cînd văd auto
nur Erou al Muncii Socialiste din tru noi', maghiarii, ca şl pentru turismele „Dacia“ alergînd pc şo
I
BUCURIOŞTI
judeţ. toţi cei ce aparţin naţionalităţilor selele ţării, ştiind că multe din dioprogramul di
Frumoasa meserie de minor, pe conlocuitoare, România este o ma piesele cu care slnt fabricate le-am Azi, Ziua Repu
care a moştenit-o de la părinţii *şi mă plină de grijă. în patria unde produs eu şi colegele mele la „Chi Radiojurnal; 8,0»
(uri
8,10
bunicii săi, i-a încrustat în suflet ne-am născut şi trăim — România mica“ Orăştie. Sînt mindră cind presei; 9,00 Bulet
diilor;
şi^ în caracter trăsături solide de socialistă — statul a asigurat pen auzim că produsele pe care le rea 0,05 Varietăţi
bărbăţie şi de omenie, de sobrie tru toţi oamenii acestui pămînt lizăm la- I.Cv Orăştie se bucură de .10,00 buletin de
tate profesională şi de rigoare or drepturi egale şi fiecare cetăţean, apreciere peste hotarele ţării. Cu l cC mindru-n
i.-.d Muzică u ş
ganizatorică. indiferent de limba sa maternă, are Republică, măr
— Am fost de mai multe ori în aceli 'aşi posibi li lăţi d e împlin ire. u si generaţia mea, ca şi ge — emisiune de
11.00
Buletin de
preajma secretarului general al unc a coreu ‘tătorulu i e \ste mi lin E neraţiile care ne-au urmat, Microfonul pioni
Ceauşescu — şi Ia noi, în mină, M e¿i pasión aiului < :ar e ştie ca datorăm anilor Republicii Buletin de folclor
Nicolae
p a r t i d u l u i ,
tovarăşul
ştiri
comoara
tot ceea ce sin tem azi — ne măr
unde ne-a vizitat, şi la plenarele îa fiecare sfîrşit de drum va turiseşte doctorul în ştiinţe medi tru; 12,20 Orizor
13.00 De Ia 1 la
Consiliului Naţional al Oamenilor trebt ii s a găsească un al t început, cale, medicul primar CONSTANTIN în sărbătoare; j
Muncii, al cărui membru sînt — şi ciar ca fiecare drum str abătut a- DOGARU, de la Spitalul din Hu nia socialistă —
am desprins întotdeauna din cu duce. eha că n u grăunţele de ci l’ia- nedoara. Este greu de imaginat că nereţii; 16,00 R
16,15 Republică
vintele sale înţelepciunea şl cute mant asiduu căutat, cel puţin cla eu şi alţii ca mine, care ne-am niri — program
zanţa, fermitatea de: a munci mai rificarea atit de necesară. Un ast bucurat din plin de izvoarele cu 16,25 Coordonaţi
bine, chibzuinţă de a trăi mai bine. fel de om este inginerul cercetă noaşterii. devenind ceea ce sintem. ce; 16.45 Româi
România de mi
Aceste atribute mă străduiesc să le tor, doctorandul DUMITRU CIO- az.i — oameni cărora ne-au. fost gram muzical;
pun cu priceperea mea si a orta I-RÂNGEANU, de la Institutul de încredinţate mari răspunderi pro tin de ştiri; 1"
cilor mei de muncă în opera de cercetări pentru inginerie tehnolo fesionale şi sociale — ani fi reuşit îngemănate eu <
edificare multilaterală a. României gică şi proiectarea lucrărilor de con acest lucru în alte condiţii decî.t trici; 17,25 Pr.
socialiste — patria noastră liberă strucţii în industria minieră din cele oferite de un stai in care con Camera de comandă centrală a Termocentralei Mintia. muzică uşoară;
semnul patrioţi
si prosperă, pe care o vom sluji Deva. Avea să ne declare şi el ca duce partidul comunist. Pentru că, volxiţionar; 18,0(
întotdeauna eu credinţă şi devota mulţi dintre interlocutori : cei mai mulţi dintre noi sintem rii; 20.00 RopuV
mina muncii •
ment. — Pentru mine, anii Republicii fii şi fiice da oameni modeşti,, care noastre: 20,30 Va
Teodor Boncalo şi-a dat drumul au însemnat o poartă generos des aveau posibilităţi materiale foarte tătii, păcii si
la vorbă, deşi nu-i atft de vorbă chisă afirmării personalităţii. limitate sau chiar precare atunci Spectacol dedic
reţ. ort îi de iute la treabă : —- Şi cum înţelege inginerul cer cînd trebuia să ne alegem, drumul sărji Republicii
letin de ştiri:
— Eu am fost şi în R.F.G. să văd cetător de astăzi să adauge partea in viaţă. Lucrez intr-un spital mo cert de muzică
cum merg complexele mecanizate sa de contribuţie ia înflorirea Re dern, superior dotat clin toate punc 21,35 Chemare
„la ei“. Cele trei săptămânii cit publicii pe care cu toţii o vrem tele do vedere. îmi. dau seama deci meni — nrogra
22.00 O zi într-
ne-am aflat acolo. mi s-au părut mai frumoasă si mai bogată ? bine ce imens efort material face P?crini alese din
trei ani. Abia am. aşteptat să mă — Pe mine m-a pasionat întot statul pentru a asigura sănătatea operă românea
5.00 Non stop n
întorc la mine-aeasă, la Lupeni, să deauna cercetarea. Dar am înţeles oamenilor muncii. Reprezint o pro 1 urn.
privesc cerul albastru de peste Re că cercetătorul nu se formează în fesie pusă fără rezerve în slujba
tezat, apoi să cobor sub cerul meu laborator. în producţie la Deva, la vieţii. Tocmai de aceea ţin şi. cu
negru şi strălucitor de cărbune, să Ruşchiţa, la Teiiuc mi-am împlinit acest prilej să dăm a înaltă apre to^ysmBBssaB
dau drumul complexului şi să văd pregătirea necesară cercetătorului. ciere iniţiativelor de pare ale E? n BPsESV
cum curge huila noastră spre ziuă. Partidul, secretarul său general, to României, ale preşedintelui său, to
spre zilele de miine şi de totdeau varăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a în varăşul Nicolae Ceauşescu. pentru
DEVA: Un iu
na ale României. credinţat sarcina de mare răspun că ele apără viaţa planetei şi a oa avocat (Patria):
dere să descoperim şi să punem în
HUN
EDO/
C înd a venit in 1950 la Hune valoare noi rezerve de substanţe menilor ei de pericolul războiului.. ta); dată (Flacăra)
pionii
doara, de prin părţile G'or-
viat
în
ră
jului, să înveţe meserie, ochii minerale utile, să înnobilăm prin ealizarea programului autocon- gistul); Schiţe c
lui PETRU PUŢINELU erau atît tehnologii superioare conţinutul ce R ducerii şi autoaprovizionării (Arta); în ni
de vii de parcă voiau să cuprindă lor cunoscute. Ne-am dedicat împli teritoriale impune măsuri ho- Intre unităţile agricole, cu o importantă contribuţie la auto- rege (Construct C
TROŞANI :
aprovizionare
toată lumea dintr-o dată. nirii acestor comandamente cu toa tă'fîte pentru, buna organizare a din Slntandrei. se numără şi Asociaţia economică de sere strălucitoare
— Am venit la Hunedoara — îşi tă energia,. Astăzi valorificăm mi producţiei agricole in toate locali Domnişoara No
aminteşte el, minat de îndemnul nereuri c o n s i d e r a t e altădată să-, tăţile. în octombrie a.c., CORNEL iembrie); Vom
vedea (Rcpubli
de a învăţa o meserie, cum făceau race : materialul din hălzile de ste LĂPÂDĂTONI a împlinit două de PENI: Corleonc
mii de tineri. Am intrat la şcoala ril, din iazurile de decantare. Per cenii de cînd se află în fruntea coo în spatele uşi
(Muncitoresc);
profesională şi am devenit furna- sonal am dat acestor scopuri mulţi perativei agricole de producţie din Strada Pctrov
list. M-am gîndit de multe ori la ani din munca mea de- cercetător. Ostrov, unitate înscrisă temeinic ceafărul); LON
drumul ce l-am parcurs şi-mi zic Lucrarea de doctorat pe care o ela pe linia înfăptuirii acestei cerinţe ţoarea (Miner
LA: Divina Emi
că am făcut o cale lungă. Di.n 1950 borez este destinată introducerii în majore a noii revoluţii agrare. tor esc) ; AN LI
muncesc, trăiesc si învăţ aici, între procesul de preparare a minereu — Dacă unitatea noastră obţine larmă în nori
siddrurgişti. Astăzi sînt maistru lui de fier a unei tehnologii de an de an producţii mari de car resc); URICAN
principal la furnalul nr. 8, am fa mare eficienţă tehnică şi economi tofi — in 1981 am realizat peste riculoasă de la
milie bună — soţia lucrează tot în că, care se va solda cu un consum 15 000 kg la hectar — şi livrează tezatul); BR
dragostea mea
combinatul hunedorean, băiatul este mai redus de cocs la prepararea sămînţă pentru un mare număr de şic); GURAB
student la Craiova —, cîştigul este fontei şi cu eliminarea consumului cooperative agricole din judeţ, me urmele tigrului
bun, traiul îmbelşugat. de hidrocarburi Ia prepararea mi ritul este în întregime al membri ORĂŞTIE: Şan
— Asemenea drum a fost par nereului. lor cooperatori, al mecanizatorilor în ochii tăi e
curs de milioane de oameni din care muncesc cu multă hărnicie şi mc (Flacăra);
România în anii socialismului. a Centrala termoelectrică Min conştiinciozitate — ne spunea el. BAI: Vara sper
— Acesta este un mare adevăr. L tia lucrează foarte mulţi oa Ţara noastră a făcut paşi mari sa do cultură;
România — condusă cu înţelepciu meni harnici şi pricepuţi. U- pe drumul progresului în toate do Doi fotbalişti
ne de comunişti — a păşit şi pă nul dintre aceştia este si GHEOR- meniile de activitate, inclusiv în a- (Dacia); BRAZ
şeşte ferm, neabătut, pe drumul său GKE MUNTEÂNU, electrician la gricultură. Este însă vremea să se rizontal; CAL/
ales în urmă cu 34 de ani. Drumul camera de -comandă centrală. A treacă la o nouă calitate — ceea ce multuoşi (Cas
acesta este şi al meu şi n-a fost crescut ca om şi meseriaş de înaltă înseamnă, pentru noi, agricultorii, ră); SIMERIA
uşor, dar ara crescut — şi noi şi ţinută profesională în aceşti ani să facem pămîntul să rodească mai pas (Mureşul);
ţara — împletindu-ni-se strîns des denşi in împliniri ai Republicii bogat, să-i dăm o folosire intensivă în secţia beton velular autoclavizat de la I.M.C. Deva,, monautul (bun
tinele. De aceea, recunoştinţa mea noastre. Ei, Gheorghe Munteanu, co şi eficientă, să stimulăm producţia.
faţă de patrie este nemăsurată şi mandă kilowaţii de la Mintia spre Nici în aceste zile de iarnă coope
mă străduiesc s-o exprim în mun toată ţara. Şi este mîndru că lu ratorii din Ostrov nu lasă uneltele IR
că exemplară. în cursul acestui an. crează în acest sector de vîrf al să odihnească. Noile reglementări
colectivul de furnalişti din Hune economiei româneşti. cu privire la stimularea producă
doara a depăşit sarcinile de plan — în documentele Congresului al torilor agricoli — îi întăresc în ho-
pro
Timpul
cu circa 50 000 tone, fontă şi este XII-lea al partidului se prevede, tărîrea de a obţine şi a livra la ziua de 30 c!e<
hotărît ca — în lumina înaltelor între multe alte obiective, şi acela fondul de stat cantităţi cît mai Vreme Sn gene
cerinţe subliniate de tovarăşul c- ţara noastră să devină, spre mari de cartofi pentru sămînţă şi cer variabil,
locale.
N.eolae Ceauşescu la recenta ple sfîrsitul acestui deceniu, indepen consum. ploi moderat V
>
fia
nară a C.C. al P.C.R. — să milităm dentă din punct de vedere energe cări locale de
pentru obţinerea unor produse de tic. Este o sarcină de mare răs ...Gloduri curate, dorinţe împlinite, din sud-vest ş
înaltă calitate, cu consumuri-, teh pundere. O altă sarcină importantă hotărire de a face mai mult şi mai peratura între minir
r
prinsă
nologice raţionale. în special de pe care o avem este de a creşte bine pentru ţară, pentru România so grade, iar cea
cocs, contribuind astfel la înflori cît mai mult producţia de energie cialistă. Sînt gîndurl şi voinţe ale oa tre 2 şi 7 grat
rea economică a României socia electrică pe bază de cărbune, pen menilor acestui pămînt străbun, pe
La
liste. tru economisirea hidrocarburilor, care cu toţii îl dorim mai îmbelşugat, neral munte: c \
caldă
pn
R omânia — ţară de legendă, cti scumpe şi deficitare. Ne dăm silin mai înfloritor. Vor cădea lap<
formă
de
ţa să înfăptuim aceste sarcini, aşa
torie socialistă a cărei împli
nire a conceput-o şi veghea cum ne-a cerut partidul, conştienţi ION CIOCLEI, soare. (Meteor
viciu: Proncer
t-o ani şi decenii Partidul Comu că o facem pentru continua înflo DUMITRU GHTONEA, întreprinderea de tricotaje Petroşani absoarbe un mare
nist Român, asupra căreia şi-a pus rire a Republicii noastre dragi — TRAIAN EONDOR volum de forţă de muncă feminină.
