Page 107 - Drumul_socialismului_1981_12

&'ay. o
>1, 31 DECEMBRIE 1981

De la vaci, la o mulsoare,
Riu de lapte în şiştare,
înainte pe cărare,
Cu plugul de sărbătoare,
Uraţi, măi, măi, Munca fie-vă-mplinlre, Hăt, hăi, copii flăcăi, La noua cocserie din Călan, O urare cu avint
Flăcăi, Munca însemne, Pocniţi din bice, La flacăra vie, Pe la-nvăţămint, în prag de
Pentru cel ce doreşte, Succese demne. Pentru anul nou, ferice, La para focului de fontă Pe la şcoli unde se-nvaţă,
Şi izbuteşte, Trageţi plugul îndată La porţi de lumină, cenuşie, Visele să prindă viaţă, An nou
Ca ţara să ne fie ţară. Peste Valea. Jiului toată, Urare deplină, Trageţi brazdă bună, Meseria prinde formă,
Mindră, temerară, Să ridicăm torţa, In prag de sărbătoare, Cum ii datina străbună, în uzină, pe platformă,
in lume să fie, Pentru minerii din Deva, Se-nalţă stele arzătoare, Lumină peste culmi, Si iar uraţi, măi, măi, (Urmaie din pag. 1)
Purtătoare de prietenie, Certej şi Vorţa, Peste vid de ulmi, Trageţi brazda cu tărie,
Urare feciori FI ai noroc, Hiuri de lumină, Si cu veselie, care şi-au realizat mai
Colindători, Noroc, In Hunedoara-grădină, Brazda trăiniciei devreme sarcinile «le
Celui ce o rostit chemare, Prin galerie din loc in loc, Uraţi cu voie bună, In „Clntarea României“, plan ale anului 1981. Or-
vai ' Pentru dezarmare, Pentru plug e vad, După datina străbună. Brazdă temerară, ganizîndu-şi temeinic ac­
Să trăim liberi sub soare. Si 'a Barza, Brad, Prin zăpada crudă, Pentru loc fruntaş pe ţară. tivitatea, folosind inte­
Fără arme nucleare. In Apusenii Pocniţi să se audă, Pentru arta amatoare, gral tehnica din dotare
Să fie-n lume, pace, bine, Ce aur poartă de milenii, Sus pe schele, Chiot mare, feciori şi timpul de lucru, mun­
Linişte, zile senine, Si acum Lingă stele, Trageţi plugul către zori citorii din această unita­
Măi, măi După obiceiul străbun Pentru cei ce-nalţă case, Aibe strălucire vinul, te au realizat prevede­
Flăcăi, Urarea : Noroc Bun I i urninoase, spaţioase, Hai, flăcăi, rile producţiei marfă în
înteţiţi uratul, Măi, măi, flăcăi, Să urăm pentru constructori, Uraţi pentru Corvinul, proporţie de 107 la sută,
Colindatul, Mai uraţi o dată, măi, Treizeci de ani de muncă Si să se ţină-n frunte, ceea ce le permite ca
Pentru oa,meni minunaţi, Glasul falnic, plină, Cu victorii multe, pină la finele anului să
centru părinţi şi fraţi, Pentru omul harnic, Edificii de lumină, Clubului „Cetate“, depăşească sarcinile Ia
"'da roată, Pentru cocsari, Mindre sub soare, De aur rezultate, acest indicator cu un mi­
'ara toată, De viaţă înălţătoare, Măi, măi, lion de lei. In acelaşi
Si oţelari, Uraţi la mecanizatori, Flăcăi, timp, producţia fizică
Furnalişti, Celor de pe combine, Ajunşi in pragul dintre ani sortimentală a fost depă­
:uvme, Laminorişti, La Termocentrala Mintia, Gind de bine, Sus paharul. La mulţi ani I şită la toţi indicatorii,
m i : din uzine, Uraţi pentru şarje de calitate, Trageţi brazda cu toată Griul să-şi ridice, In anul nou ce vine, rcalizîndu-se suplimentar
,• gistrale, La mulţi ani cu sănătate, energia. Mările de spice, Să fie pace, să fie bine, faţă de plan 920 tone de
termoizolante,
5’/ iar urare,
300
Si platforme industriale, Feciori, Pentru kilowaţi, Pentru legumicultoare, Fericire, plăci de prafuri exoter-
tone
intr-u mulţi ani să trăiască, Colindători, Pulsaţi, Şi iubire, mc, 90 tone de cărămizi
Cei din vatra minerească. Să nu stăm, Cu elan, Trageţi brazda-n lung şi-n lat, Demnitate, refractare şi 20 tone de
Trageţi plugul măi, flăcăi, Să mai urăm, Peste plan, Să fie anul bogat, Multă sănătate, pulbere de aluminiu.
Iii sunaţi din zurgălăi, Cu bucurie Flăi, hăi, flăcăi, Glasul auzit vă fie, Hăi, hăi,
Pentru cei ce scot din mină La Chimica Orăştie, Pe cărare, In sector, la zootehnie, Frumoşi flăcăi. Demn de remarcat este
ieşti, Comori ce dau lumină, Cu plugul să facem viraj, Crească a voastră urare, După bunul obicei faptul că în acest an co­
i Multă fericire La Simeria-triaj, Mai cu elan, Să vedem pe dealuri miei, MIRON TIC lectivul dc la „Refracta­
ra“ a reuşit să asimileze
cu succes şi să introducă
în producţia de serie un
nou tip de cărămizi re­
fractare, destinate oţelă-
OBICEIUL
După calendarul grego­ mină in mină, pe deasu­ riilor liunedorcne şi din
prin La petreceri, îl ştiu toţi : rian, astăzi e zi de luni... pra capetelor, şi o fijfotă Galaţi, pentru produce­
Vrea să fie mai cu moţ. Ne aflăm pe una dintre se trezeşte cu el în braţe, rea oţelurilor speciale.
care
Printre
formaţiile
tn Aşa-i el şi nu se lasă, cele 322 insule ale statu­ fapt care o face să scoată au contribuit in mod
Pină ajunge sub masă. lui Fiji şi aşteptăm intr-o nişte ţipete ascuţite, adică
:iăin, decisiv la succesele a-
staţie de autobuz, împreu­ un fel de cuvinte din care
DORINŢA nă cu încă cel puţin 183 se înţelege doar că cine mintite se numără cele
ari de băştinaşi. Călăuza noas­ are copii să şi-i crească, conduse de Petru Bolea,
i. La friptură şi curechi, tră e peste drum, la „Ali­ precum şi altele, imposibil A'aler Sălăşan, Marcu
an înşirate pe platou, mentara“, aşa că nu pu­ de reprodus textual. După Lazăr, Ana Neamţu, Olga
Dacă anul este nou o vreme aflăm că un Indi­ Oprean, Marcela Boldea-
Vinu-afunci să fie vechi. tem afla nimic in legătură vid trebuia să se urce in nu şi Ioana Barboni.
cu programul autobuzului.
VÎNÂTOKUL Oricum, aşteptăm privind alt autobuz, drept urmare,
aducindu-şi aminte că des­ I. E. Deva
la localnici care participă
Poveşti zeci, de vinătoare, cinde din strămoşi care nu
rari ; la un fel de ritual : din cînd
Cu toţi stau să ţi le soarbă cu mult înainte coboriseră Mobili/.indu-se exem­
Şi sînt bune, pe ninsoare, in cind îşi ridică feţele spre din copaci, se avintă spre plar in muncă, menţinînd
M.CB5ÎW Că nu-i una fără... barbă. cer şi pronunţă un cuvint, una din uşi, călcind in pi­ pe tot parcursul anului
care in limba noastră ar instalaţiile în bună sta­
SCHIORII cioare tot felul de produse
putea să insemne ocară, re de funcţionare şi ex-
Pe meseni îi iau fiorii ale civilizaţiei : pantofi, sa­
U m o r C-au văzut ce pot schiorii: dar e o simplă bănuială... coşe, poşete şi o plasă de ploatind la parametrii
ii. Slalom prin mincare-aleasă Se întoarce călăuza, vor­ optimi puternicele gru­
® — Cum vă numiţi ? magazin, fără să găseas­ Şi cu pîrtie pe masă. beşte ceva cu un fij iot şi un leu din care se aude
Dunărcanu. că ce-i convine. un cotcodăcit neivos. Bine­ puri energetice, oamenii
I — la i<> uită ! Ca şi — Asta-i tot ce aveţi, ION MARINESCU ne spune că de aproape înţeles, dacă nu ne-ar fi muncii de la întreprin­
fluviul 1 nu mai există nimic să-mi două ore n-a mai trecut tradus călăuza cotcodăcitul, derea Electrocentrale De­
flori Da. dar nu sini cu. daţi să încerc ? nici un autobuz. Deodată, va şi-au Îndeplinit pre­
vin ! ® Un tinăr, ceva mai — Ba da, cutiile ! TINAR „HOTĂRlT“ băştinaşii scot din piepturi nu ştiam despre ce era vederile planului anual
in, j mult clocit ameţit, se în- * — Cum se face — A vrut şi el să se însoare, o cascadă de strigăte, in vorba, pentru că, normal,
I toarce acasă, se scotoceş­ se adresă directorul fru­ Dar cînd a fost să zică in limba fiji, cu totul altfel «aroduefi.. •>-
te prin buzunare, scoate moasei dactilografe — că „da“, care reuşim să desluşim îşi valorifică aăinii«-
o ţigară şi exclamă : „La soseşti întotdeauna ulti­ S-a-ntors spre dînsa bucurie : „Vine baratul ! cipi- •
AND naiba ! Mi-am fumat ma, iar la plecare eşti cu-nfocare, Vine baratul ! Vine...“. Bi­ tc t. • . v* ;.
cheia !“. prima ? Seinei nil : „Marnă, mă laşi, neînţeles, că in afară de si ■ v (.•;■' I '' .. . ,
o — Unde ţi-ai petre­ — Vedeţi dv„ nu pot ori ba călăuză, nici unul dintre b v
:• „ ^
cut luna de miere? îl în­ inliiv.ia peste tot ! noi nu ştie ce înseamnă { ::n, . r:.
treabă un scoţian pe un a Mitică participă la PUNCTUL DE VEDERE explozia respectivă. Şi nici ) . (£'•■’ ..Aut energetic na-
conaţional de-al său. vinătoare, însoţit de vă­ AL SLUGARNICULUI nu mai are importanţă, pen­ «lu­ 185 de milioane
— La Paris ! Fermecă­ rul său. Cînd un iepure cit a
meu Cu năduf mă ocăriţi, tru că soseşte autobuzul... Jos a- & lowaţi-oi-ă
tor oraş ! trece prin faţa lor, Mi­ Urmează asediul Troiei, ed’
i ra(e, — I-a plăcut si soţiei tică dure arma la umăr, Dar n-a veţi nici un temei; ţie nouă, revăzută şi ar .nplare, şi
1
eeareu tale ? ocheşte... Şefii de-aia sînt făcuţi, gită, în urma cărui? ->ulă e luni, Depăşiri la export
hitale. — Ea a rămas acasă. — Nu te osteni — zice Ca să fii de-acord cu ci... băştinaşi rămîn f?' autobuzele cir-
A mai fast la Paris acum vărul. Ai uitat să încarci turi, unul fără creizeci de minute Acordînd o atenţie deo­
ANU cîţiva ani. arma. PRIN MUNCA jâ ore. Interesant... sebită producţiei desti­
# De trei ore încheiate — La naiba, de ce CETĂŢENILOR un copil, or*'
a DIN CARTIER „at că nu putem rămine nate exportului, oame­
trupeşa cumpărătoare în­ n-ai tăcut ? Iepurele n-a- ne traduc nii muncii de la I.P.L.
cearcă toţi pantofii din vea de unde să ştie. Am făcut un parc şi-o găti" ciultă vreme aici, intre a-
piaţă ; ceşti băştinaşi atit de prie­ Deva au reuşit să-şi de­
Tachc-a fost prezent şi o tenoşi. păşească prevederile de
Două seri şi-o dirr <i- .ectul" plan la acest important
E p i g r a m e Ca să-şi plimbe... • tr . .srnis din DUMITRU HURUBĂ indicator. Prcocupîndu-se
Unui leneş E ora lui de deşteptare. pentru realizarea ritmi­
Şi lenevind aşa îşi spune.
Cu gîndul numai la Că soarele acum răsare. NEPOTUL că şi de calitate superi­
confort LA ANANGHIE oara a producţiei desti­
I-o spun direct şi nu Unui parvenit După boacăna făcută, nată partenerilor străini,
instig, Cu însuşiri de su.pra-om, Care încă se discută,
Ar Vrea eu-n minim de Se caţără pe vîrf de pom. A sărit strigînd aşa : lucrătorii din colectivul a-
efort. Unchiule, nu mă lăsa!... mintit au confecţionat şi
S-obţină-un maxim de Degeaba el se crede ram, livrat peste sarcinile aces­
E doar un vise cu
cîştig.
filigran. UNUIA CARE SE LAUDA tui an o cantitate apre­
Unui corupt ^ CU SUCCESE ciabilă de mobilier şi
Unui fumător
Nu de teamă, nu de frică, NEMERITATE confecţii metalice, rcali-
Banii el a refuzat. Nu e greu să se observe, Vrednicia noi o măsurăm zîndu-şi astfel planul la
S-a simţit ultragiat, Că e serios, nu glumă După planul ce-I realizăm.
Observînd că suma-i Ca pe prieteni să-i Numai tu ai altfel de export in proporţie de
mică. conserve, 102 la sută. O contribu­
Toată ziua îi afumă. măsură, ţie de seamă la re/.ultu-
Unui trîndav Denumită „taudă-te gură!“. amin'ife '•i-au adus-o
Cînd astrul obosit a,puno. VENIAMIN GOMBOSIU rVoi-'d din secţiile
MIRCEA ENESCU Brad, Năiaţi şi Deva.