Page 11 - Drumul_socialismului_1981_12

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

9,00 Telcşco
11.00 Roman
sos te ţ
rea epi
12.00 Prograz
doric
12,30 Forum
gic
0 008 kg cartofi k hectar 12,55 Telex
10.00 Telex
10.05 Telcşco
ce poate fi realizată şi 17.05 La voi
17.20 Viaţa
18.05 Dnmvu
Haţegu
In cei 30 de ani de exis­ am instalat staţii de betoa­ valoare experienţa profesio­ Referlndu-se la sarcinile gorăşte din nou la adînci- taţi corespunzătoare şi dis­ 18.35 Desene
tenţă, Secţia de utilaje şi ne CEDOMAL, de concep­ nală. Metoda de realizare care revin lucrătorilor ogoa­ mea de 18—21 cm. Pentru trugerea buruienilor prin 19.00 Telejux
transport din cadrul Trus­ ţie şi construcţie româneas­ a pereţilor interiori şi plan- relor pentru ridicarea pe o pregătirea grădinărească a te­ smulgere. O lucrare nouă în 19,25 Practic
reşte
tului de construcţii Deva s-a că, care dau rezultate foar­ şeelor in sistem conveier, treaptă superioară a activi­ renului, înainte de plantare tehnologie a fost tocarea me­ 19.35 Ora tii
dezvoltat şi modernizat con­ te bune. soluţia de construcţie a pa­ tăţii din agricultură, pentru se realizează şi două lucrări canică a vrejilor. Recoltarea 20.20 Maivife
tinuu, şi-a consolidat un Să adăugăm încă o reu­ nourilor cu băi spaţiale în­ înfăptuirea noii revoluţii a- cu grapa cu discuri. s-a făcut, de asemenea, me­ 20,45 taica i
Pentru
colectiv puternic, care a a- şită: construirea noii fabrici globate şi finisaj in poligon grare, în expunerea la Ple­ Un rol decisiv in balanţa canizat. Au existat şi unele pace •
cumulat o bogată expe­ de prefabricate din beton ca şi tehnologia bistrat de nara comună a C.C. al P.C.R. recoltei îl are fertilizarea. A- diferenţe de producţie, în striVl uc
rienţă profesională. din Deva, cu o capacitate execuţie a pereţilor exte­ şi Consiliului Suprem al Dez­ nual se încorporează gunoi sensul că acolo unde coo­ tovarăf
Ceauşe
— Azi, în secţiile noas­ de 4 000 mc pe lună, echi­ riori, cu multiplele lor avan­ voltării Economice şi Sociale, de grajd pe mai mult de 100 peratorii au intervenit opera­ nici s<
Steaua
tre din Deva şi Petroşani pată cu instalaţii şi utilaje taje - diminuarea efortului din 25—26 noiembrie a.c., se­ hectare, iar superfosfatul sau tiv pentru smulgerea buruie­ 21.05 inisiun
fizic, creşterea productivi­
nilor şi unde nu au lăsat să
lucrează peste 1000 de oa­ de inaltă productivitate, ca­ cretarul general al partidului, îngrăşămintele complexe se se piardă tuberculi la recol­ tru tiu
meni, care realizează, pen­ re, odată ajunsă la parame­ tăţii muncii, reducerea con­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aplică pe întreaga suprafaţă, tare, s-au obţinut în plus cite muzică
sumului de materiale ener-
tru trebuinţele tuturor şan­ trii proiectaţi, va asigura în­ a subliniat că este necesar folosind, in medie, cîte 450—■ 2—5 tone cartofi la hectar. 22,03 Tclcjiu
tierelor trustului, o gamă tregul volum de panouri ne- gointenslve şi deci a cos­ ca în anul 1982 să se rea­ Retribuţia se face in acord
diversă de confecţii meta­ tului de producţie — ne-au lizeze o producţie de peste global, valoarea manoperei
lice, agregate de balastieră, determinat la o activitate 20 000 kg cartofi la hectar. C.A.P. OSTROV pe tona de produs fiind de
betoane şi panouri prefa­ S.U.T. DEVA . mai chibzuită, mai bine gîn- între unităţile care îşi aduc
bricate, unele piese de dită, la întărirea ordinii şi o contribuţie meritorie la spo­ 133 lei. BUCUREi;
La lucrările de cultivare a
schimb pentru utilaje — ne disciplinei în muncă. Dova­ rirea producţiei proprii de 500 kg la hectar. Odată cu cartofilor este hotăritor apor­ dioprogram
Radiojurnal
spune Nicolae Maiorescu, cesar construcţiei de lo­ da ? Realizările bune obţi­ cartofi, cit şi în celelalte coo­ plantatul, se face fertilizarea tul mecanizatorilor Cornel Nf- presei; 8,1(1
şeful secţiei. Condiţiile de cuinţe din judeţ. De cîtva nute de unele formaţii cum perative agricole din judeţul pe rind cu cîte 130—150 kg culescu, Ion Brăila, Ion losi- diilor; .9,00
muncă s-au îmbunătăţit, ca­ timp aici se foloseşte, cu sint cele conduse de Ion nostru, prin producerea şl azotat la hectar. 9.05 Răşpur
lor; PNftP ,
bune rezultate, cenuşa de Ursescu, Ion Andronache, furnizarea seminţei necesare O atenţie deosebită se a- voni, Axente Dumulescu, Leon
pacităţile de producţie s-au termocentrală la prepararea Dumitru Scarlat, Dan Sies- acestora, precum şl la asi­ cordă reglării maşinilor de Predoni şl Delucu Daj. 10.0f- Tribu:
.ştii
ur
modernizat, tehnologiile de mortarului, s-a trecut la rea­ cu, Dumitru Lipovinciuc şi gurarea fondului de stat, un plantat, care asigură o den­ Pentru recolta anului 1982 Buletin de el
fabricaţie sint incompara­ lizarea panourilor echipate Aurel Doboş, de alţi lucră­ loc de frunte îl ocupă C.A.P. sitate de 48 000—55 000 plan­ s-a pus o temelie trainică, premiera i
bile cu cele de acum ciţiva tori de-ai noştri. Ostrov. te la hectar. Epoca de plan­ fiind asigurată săminţa nece­ Publicitate;
ani. La Pricaz şi Bretea cu băi spaţiale şi finisaje sară, efectuate arăturile pe de .ştiri; 12
în poligon, se experimen­ Dar preocupările oameni­ Specializîndu-se in produ­ tare nu depăşeşte sfîrşitul folclorului !
Strei s-au pus în funcţiune lor muncii de la S.U.T. De­ cerea cartofilor pentru să- primei decade a lunii aprilie. întreaga suprafaţă şi create gazin tehni
tează execuţia panourilor cu De la l la
in acest an staţii de sor­ timplăria înglobată şi fini­ va nu se vor opri aici. „Ne mînţă, C.A.P. Ostrov a culti­ Calitatea seminţei este tot­ condiţii pentru fertilizare! ceea nivers 20; 1
tare de mare productivita­ saj in poligon, prin care se străduim să perfecţionăm vat în anul acesta 120 ha cu deauna superioară, asigurind ce va permite să fie simţi­ 10.15 Cinic
depăşită
producţia
tor
de
aceste metode pentru îm­
păstrarea ei în cele mai bu­
revoluţiona
te, la Bălata II a fost mo­ va reduce sensibil volumul bunătăţirea continuă a pre­ cartofi, realizînd o producţie ne condiţii, în beciuri şi ma­ 20 000 kg tuberculi la hectar. şi organiza
medie de 20 275 kg tuberculi
dernizată staţia de sortare de manoperă. fabricatelor" — spunea şe­ la hectar, faţă de 18 860 kg gazii, iar sortatul se face cu NICOLAE TÎRCOB ră; 10,40 F
ran;
10,55
a nisipului, incit putem pro­ — în cadrul noii fabrici ful de echipă Suba Emeric. cit a avut planificat. Ca ur­ maximă răspundere. lui; 17,00 1
pregătire
Prin
profesio­
duce toate sorturile de ca­ — ne spune loan Sorea, nală continuă, prin gindire mare, livrările de cartofi pen­ Ca lucrări de întreţinere' se Depăşiri la principalii 17.05 Odă
17,25 Te a
re avem nevoie. La Orăş- şeful atelierului prefabricate tehnică şi iniţiativă crea­ tru sămînţă şi la fondul de aplică, cu cinci zile înainte indicatori de pian patria mea
stat au fost depăşite cu pes­
de răsărire, erbicidarea cul­
18, i
tie se va pune în funcţiu­ — oamenii au trebuit să toare, lucrătorii de la S.U.T. te 100 de tone. turii. Se fac apoi cîte două zical; Pentr
18.15
ne pină la sfîrşitul anului înveţe să exploateze raţio­ Deva îşi fac munca mai u- Amplasarea culturii s-a fă­ praşile mecanice şi cite două Cu o lună înainta de în­ pace — o
iniţiaţi
cită
o staţie de' betoane cu o ca­ nal instalaţiile şl utilajele, şoară şi mai spornică, ve­ cut şi se face, de regulă, tratamente asociate pentru cheierea prirgului an al Nicolae Ce:
nind efectiv în sprijinul ac­ după cereale păioase. Pe cincinalului calităţii' şi efi­
pacitate de 35 mc/h, iar la să-şi însuşească noile me­ tivităţii constructorilor. lingă arătura de bază, exe­ combaterea gindacului de cienţei, colectivul Exploa­ niei social
Cint.
Livezeni două asemenea sta­ tode şi tehnologii de lu­ cutată la adincimea de 23-25 Colorado şi a manei. Inter­ tării miniere Deva, puter­ neu. Rădic
20,30
venţiile
manuale
drept
au
ţii, la Lupeni, Haţeg şi Brad cru, să-şi pună deplin în O. DINU cm, primăvara terenul se o- scop asigurarea unei densi- nic mobilizat în îndeplini­ zi intr-o <
română
op
rea angajamentelor asuma­ nescu; 23,?
te în întrecerea socialistă, muzical n
înregistrează importante
realizări în producţie. Ast­
fel, planul la producţia fi­
zică sortimentală a fost
depăşit, de la începutul a~
Metrologia este una dintre superior de eficienţă. Aşa am nului, la cupru cu 6 tone, DF V
laturile importante ale acti­ aflat că experienţa colectivu­ la plumb cu 1(5 tone, la natelor (A
vităţii in minerit, ea numă- lui a dobîndit noi valenţe, sulf cu 722 tone, producţia RA: Casă
rind in Valea Jiului o exis­ prin standurile de verificări netă — realizată în pro­ Taro, fiul.
Di
căra);
tenţă de 27 de ani. A func­ ale debitmetrelor şi -ale In­ porţie de 105,5 la sută, iar corclia (Si
ţionat, din anul 1954, in ca­ strumentelor de curent con­ productivitatea depăşită cu cu Jianu
drul întreprinderii de utilaj tinuu şl alternativ — standuri 2 190 lei pe om al muncii, Viaţă du
minier, iar din 1978 face par­ realizate prin efortul de gin- în aceeaşi perioadă, la rul); PET
te integrantă clin activitatea dire tehnică şi acţiune prac­ cheltuielile totale s-au ob­ idee (Uni;
Nc
Marea
I.R.I.U.M. Petroşani. tică al oamenilor atelierului—, ţinut economii de 3,3 mi­ brie); Bie
— De fapt cu ce se ocu­ prin diversificarea activităţii lioane lei şi s-au executat riile I-U
PENI:
.,T
pă concret colectivul atelie­ de recondiţionare a unor pie­ piese de schimb şi recon- punde (Cu
rului de metrologie pe care-l se de schimb care pină de diţionări de alte piese în Vara spe
conduceţi, tovarăşe Danko curind se aduceau din im­ C.S.îI. — strungăria de cilindri. Frezorul Dumitru Butcovan este un muncitor foar- valoare de circa 3 milioa­ farul); S(
Ştefan ? port, reducînd astfel efortul te conştiincios şi execută lucrări de bună calitate. Foto: VIRGIL ONOITJ ne lei. cifcoresc);
(Minerul)
- Noi efectuăm reparaţii, valutar a! statului şi asigu­ Iul (Munc
etalonări, reglări şi verificări rind înlocuirea operativă în ñií SA: Pi:
de stat la toate aparatele de caz de necesitate. Astfel, plă­ (Muncitor
măsură şi control din insta­ cile de borne pentru explo- Strada H
tul); Bl
laţiile şi de pe agregatele zoare, care se importau din (Steaua r
din minele Văii Jiului, pentru R.D. Germană, se execută ZA: Dacă
alte unităţi miniere din ţară acum in atelierul intreprinde- rul); OR
Pină în urmă cu aproxi­ această problemă — ne — Pentru creşterea ope­ bloca ore-n şir fluxul mi­ iarnă; V
mativ un an, activitatea de spune Vasile Golda, direc­ rativităţii la repararea unor nereului spre uzină. Astăzi, tria); St
rul si ci
I.R.I.U.M. PETROŞANI reparaţii şi întreţinere a u- torul întreprinderii — am utilaje, pentru reducerea datorită repunerii in func­ GEOAGIU
tilajelor provoca multe du­ ajuns la concluzia că tre­ timpului de staţionare in re­ ţiune a întregului parc de toarcere
reri de cap conducerii între­ buie să întărim sectorul de HAŢEG:
şi pentru unele întreprinderi rii, alte piese de la metano- paraţii a principalelor agre­ locomotive şi vagoneţi,
de alt profil. , metre şi interferometre, care prinderii miniere Hunedoa­ reparaţii, dar nu prin inves­ gate — ne spune maistrul creşterii calităţii reparaţiilor Jupiter (
Socrul ;
— Despre ce aparate este de asemenea se procurau pe ra. Aproape nu exista adu­ tiţii noi, ci prin organizarea loan Andrei, şeful secţiei nu se mai ivesc asemenea pilotului
vorba, in principal ? valută, se repară ori se exe­ nare generală sau operati­ întregii activităţi pe baza mecanice — am creat filia­ situaţii. Comparativ cu anii tură); A
(11 Iunie
— Mă refer la anemome- cută integral în atelier, prin vă de producţie în care să unor criterii superioare, vi- le ale atelierului central în trecuţi, acum s-a dublat nu­ ti mul ser
tre (din toate minele din priceperea şi hărnicia oame­ nu se vorbească despre ca­ zînd direct creşterea efi­ unităţile miniere şi în uzina mărul de utilaje reparate in ILIA: Ni
ţară), debitmetre, tahografe, nilor. Şi sint mulţi asemenea litatea reparaţiilor, despre cienţei şi calităţii reparaţii­ de preparare. Aceste atelie­ aceeaşi unitate de timp, iar detectiv
rnetanometre, interferometre, oameni la „metrologia" „căderile“ de agregate, des­ lor, operativitatea în inter- re sint dotate corespunză- cheltuielile materiale cu în­ LARI: R<
chiar şi la aparatele electrice I.R.I.U.M. Petroşani, majorita­ pre stagnările pe fluxul pro­ treţinerea curentă a agre­
ductiv.
de măsură şMîontrol. Prin tea cu şcoli profesionale şi I.M. HUNEDOARA gatelor "Şi cele pe unitatea
intervenţiile noastre operati­ licee de specialitate sau fiind începind cu acest an, lu­ de produs au scăzut cu 50
ve in caz de deranjamente, elevi la licee şi studenţi la crurile au luat o altă tur­ la sută. Noua formă orga­
Timpul
prin întreaga activitate pe ca­ Institutul de mine din oraş. nură. Sectorul reparaţii în­ venţii şi controlul asupra lu­ tor cu maşini, scule _şi dis­ nizatorică se dovedeşte via­ ziua de
re o desfăşurăm în abatajele Am reţinut doar citeva nume: registrează de la o lună la crărilor. Pornind de la ne­ pozitive, au meseriaşi buni, bilă şi prin faptul că asi­ Vremea \
miniere şi în atelierul pro­ Constantin Marcu, Harkay alta creşteri pe linia cali­ cesitatea centralizării tuturor incit pot efectua nu doar gură posibilitatea asimilării rul ac<
priu ne străduim să asigu­ Ştefan, Dinu Toma, Kiss lo- tăţii, ritmicităţii şi cantităţii reparaţiilor electromecanice, reparaţiile curente, ci şi re­ şi realizării in atelierele precipitat
d(
răm buna funcţionare a agre­ sif, Petru Bot, Gyorfi Fran- execuţiilor, ajungind din am înfiinţat „secţia meca­ paraţiile capitale la cele noastre a unei game largi formă V5
soare.
gatelor şl instalaţiilor pe ca­ cisc. Şi am mai reţinut din postura de „cenuşăreasă“ in nică“, a cărei activitate de mai multe dintre utilajele de piese de schimb. Numai derat dii
re le deservesc instrumentele discuţiile cu unii dintre ei cea de factor cu contribu­ bază se desfăşoară la ate­ din sectoarele respective. în acest an au fost produ­ peratura
de măsură şi control şi, în angajarea de a-şi perfecţio­ ţie majoră la creşterea pro­ lierele din Teliuc. Aici sint Iar rezultatele s-au văzut se piese de schimb in va­ prinsă 1
minus
acest mod, ritmicitatea activi­ na pregătirea profesională, de ducţiei de minereu, redu­ concentrate cele mai multe încă din primele luni. lată loare de aproximativ 30 mi­ ximă înti
tăţii productive. a interveni operativ ori de cerea cheltuielilor materia­ dintre maşinile şi agregate­ doar un exemplu. înainte se lioane lei. Dar marele cîş- 4 grade,
La atelierul de metrologie cîte ori situaţia din abataje le, economisirea materiilor le necesare executării în creau în permanenţă greu­ tig constă în faptul că la nala cea
a' I.R.I.U.M. Petroşani ne-a o cere, în aşa fel incit prin prime, energiei şl combus­ I.M. Hunedoara, ritmul bun La mu
cu cer .*
interesat însă nu atît obiec­ „măsurile şi măsurătorile“ lor tibililor. Ce s-a intîmplat? condiţii bune a reparaţiilor tăţi la transportul minereu­ al activităţii de reparaţii şi va nin
tul activităţii propriu-zise, cit să-i ajute in muncă pe mi^ la locomotivele de mină, lui prin tunelul care leagă întreţinere contribuie direct vîntului
mai ales preocupările pen­ neri. — Anallzlnd temeinic în maşinile de încărcat, vago- mina Ghelari de uzina de la realizarea sarcinilor de km/h. (iv
tru perfecţionarea muncii, comitetul de partid şi in neţi, pompe, ventilatoare preparare. Zilnic „cădeau“ plan. ciu : O ai
pentru a-i conferi un grad DUMITRU GHEONEA consiliul oamenilor muncii etc. locomotive şi vagoneţi, se MIRCEA LEPĂDATU