Page 12 - Drumul_socialismului_1981_12

} 487 9 JOI, 3 DECEMBRIE 1981 Pag. S

Acţiunile căminului cultural—im bun
mmm Dacă-ţî iubeşti profesia, iţii 1 PS©
sprijin în conştientizarea oamenilor

asupra necesităţii sporirii poţi sta departs de „oprii“
Ion : „Dra­
in*. Relua­
tul 1 nini tale
luzical fol- producţiei agricole Punctele
itico-Ulcoto- (Urmate din pag. 1) ţ ia la dezvoltarea econ o- 1
De la Teofil Vlaieu, se­ minul cultural de centru de la căminul cultural si miei agrare, a satului In ge- ?
cretar adjunct cu proble­ s-a organizat o acţiune cu de la clubul fabricii de / cumpăra şi eu un aparta- neral, şi care, oricît ar vrea *
me de propagandă în Co­ participare numeroasă la produse refractare — sati­ I meni in Brad. Dar mă de- să fie de conştiincioşi, nu i - surse
mitetul de partid al comu­ care s-au dezbătut aceste rizează pe cei ce n-au în­ ţ părtam de copii, nu mai pu- pot obţine cine ştie ce re- J
•rală
rin Ţara nei Baru, aflăm că pe li­ documente. în celelalte sa­ ţeles imperativele auto­ i team să mă ocup de ei cu zultate, pentru că sint me- j de poluare
nia autogospodăririi şi au­ te s-a procedat la acţiuni aprovizionării, înfierează / aceeaşi insistenţă. Este mo- reu pe drumuri, mereu cu i
mate toaprovizionării factorii de pe microgrupuri, diseutîn- o anumită mentalitate.ce-şi ţ tivul pentru care m-am sta- ochii la ceas şi spre staţia! în articolul „Slaba gos­
1, gospod ţi­ conducere locali şi-ap în­ du-se cu oamenii necesita­ făcuse loc in gîndirea lo­ j bilit şi cu locuinţa in Baia de autobuz ori de tren. Pe * podărire " a cartierelor —
tocmit un program de mă­ tea producerii legumelor, cuitorilor comunei. i de Criş. Mi-am cumpărat aceştia nu trebuie să-i spe- ^ un poluant al vieţii coti­
ului suri detaliat şi in acelaşi creşterii păsărilor şi ani­ ’ aici casă, copiii mei învaţă rie condiţiile vieţii la tară. t diene", publicat în ziarul
entru sănâ- Prin urmare, în ansam­ ... - 1 nostru di.n 9 octombrie,
utului timp ambiţios: exceptând malelor în gospodăriile blul preocupărilor existen­ la şcoala din sat, soţia mea La sat te poţi realiza la fel
rearmare ţii pîineai toate celelalte pro­ proprii, avantajele, pe care te în comuna Baru pentru face serviciu aici. de bine ca şi la oraş da- \ erau criticate unele aspecte
nouă şi duse agroalimentare, inclu­ le oferă aceste preocupări, Satul românesc de astăzi că-ţi iubeşti meseria. E l legate de punctele gospo­
niţiativă a' siv pentru consumurile co­ rezolvarea pe plan local a dăreşti de colectare a rezi­
Nieoiae cum se .pot obţine produc­ unei probleme de larg in­ nu-ţi mai oferă motive să drept, sint şi dintre aceia,’
a Romii- lective, să so obţină cu ţii mai mari că pînă a- teres, legată de ridicarea pendulezi mereu intre Io- care ar fi mulţumiţi dacă i duurilor menajere din car­
ste _ forţe proprii. în acest scop cum ş.a. nivelului de trai al locui­ cu inia de la oraş şi servi- n-ar fi deranjaţi decit pen- i tierele Devei. Situaţia în­
i mime. E- s-au şi făcut primii paşi Autoaprovizionarea . şi ciul din sat, cum, din păca- tru a veni să-şi ridice re-1 tâlnită la Deva nu este.
îcurs (Kui- torilor, un rol activ şi-a
nterpreţi de privind cultivarea tuturor autogospodărirea fac obiec­ asumat şi aşezământul de te, o mai fac mulţi specia- tr'ibuţia. Din păcate sînt şi J însă, singulară. Puncte gos­
(ară suprafeţelor din curţile să­ tul întâlnirilor brigăzii cultură al comunei. Desi­ lişti, pe care recenta lege din aceştia. Dar nu numai \ podăreşti slab... gospodări­
tenilor sau ale unităţilor ştiinţifice cu cetăţenii co­ gur, nu doar prin mijloa­ privind obligativitatea stabi- pe la ţară“., t te — adevărate surse de
econ om ico-socia le, inoder- munei. Cu aceste prilejuri llrii cadrelor de conducere, Multe şi felurite impresii I poluare a cartierelor —
nizări în fermele zootehni­ alături de avantajele folo­ cele muncii cultural-educa­ a specialiştilor în localită- am schimbat cu directorul) am intîlnit şi în alte Ora­
ce, curăţiri şi fertilizări de sirii raţionale a tuturor tive va căpăta ea rezolva­ ţile in care-şi desfăşoară casei de copii şcolari. Un J şe ale judeţului. Ne vom
păşuni şi grădini de zarza­ suprafeţelor cultivabile Ii re, d?fr printr-o mai mare activitatea îi va stabili în singur lucru insă n? stăruia i referi în continuare la câ­
: : 6,00 Ra- vat, strîngerea integrală a se explică oamenilor ne­ diversitate de acţiuni or­ sate, acolo unde le este mereu in faţa ochilor: la ) teva dintre acestea. Insis­
mineţii; 7,00 resurselor furajere pentru cesitatea fertilizării grădi­ ganizate, continuindu-se şi locul de muncă. Satul iţi fiecare pas, pe coridoare, J tăm asupra situaţiei, de
,00 Revista cele de pînă acum, rolul
cierul melo- hrana animalelor în timpul nilor in condiţiile pedocli­ căminului cultural în con­ oferă, în condiţiile unei chib- în sălile de clasă, in canti- i netolerat, de la SimericL
tin de ştiri; iernii. matice specifice acestei zuite autogospodăriri, post- na, in ateliere, în magazia » La blocurile de pe str. 30
ascultători* — Cum contribuie cămi­ zone, modalităţile de spo­ ştientizarea oamenilor a- bilitatea confortului din o- de alimente, în gospodăria \
' >'e ştiri; nul cultural, prin acţiuni suipra necesităţii de a pro­ Decembrie, str. Atelierelor,
u 10<35 rire a producţiilor etc. în duce mai mult, de a fo­ ras, plus posibilitatea de anexă, pretutindeni unde iţi 1 ■ 23 August sau Piaţa Uni­
pacea. 1,00 specifice, la conştientizarea cadrul C.A.P. se organizea­ a-ţi rezolva prin muncă pro- îndrepţi paşii, . se vede că , rii, a.şa-zisele puncte gos­
11,20 Avan- oamenilor, cum îi ajută să ză seri de calcul menite losi toate posibilităţile lo­ prie şi cu cheltuieli mai aici e un om, că sint mai )
-tv. ; 11,35 cale în acest scop, pen­ podăreşti amenajate pen­
2.00 Buletin înţeleagă necesitatea şi a- să evidenţieze rentabilita­ mici a unor probleme de mulţi oameni, care muncesc ^ tru colectarea gunoiului
lin comoara va n t a j el o auto ap r o v i z i o n ă- tea cultivării intensive a tru ea în final să poată aprovizionare cu produse mai mult decit cele opt ore i menajer sînt pete deosebit
u; i2,20 Ma- rii şi autogospodăririi ? pământului şi creşterii, în consuma mai mult, are agroalimentare. Observ şi eu ale unei zile de lucru. Şi J de supărătoare pe faţa o-
iinţific; 13,00 — în primul rinei, prin condiţiile respectării teh­ toate şansele să sporească. că există oameni, specialişti o fac pentru că s-au legat ţ
5.00 Club u- popularizarea legislaţiei nologiilor moderne, a ani­ raşului. De exemplu, in
Etadio jurnal; pe care statul ii retribule de locul In care muncesc, i spatele dispensarului me­
mtrioticc şi privind autoconducerea şi malelor. Textele celor VIORICA ROMAN pentru a-şi aduce contribu- Ca profesorul Dincă. ' dical uman, în spatele ali­
6,25 Tehnică autoaprovizionarea. La că­ două brigăzi artistice — mentarei nr. 47 sau al ali­
ti agricultu-
r contempo- mentarei nr. 51, lingă blo­
;ul medieu- nual. o Cu ocazia aniversă­ curile nr. 8 sau nr. 13, con­
ih de ştiri; rii a 30 de ani de la înfiin­ Tool© resursei© de nutreţuri tainerele -sint aruncate la
ii române ; ţarea Trustului de construc­
şi te cint, ţii, sîmbătă, 5 decembrie, la întîmplare, pentru că nu
rogram mu- casa de cultură va avea loc gospodărite eu eficienţă! există platforme amenaja­
Orele serii ; o adunare festivă, urmată te pentru acestea, fie că.
ezarmare şi o A ieşit de sub tipar, la de na bogat program artis- sînt pline, fie că sînt goa­
ă şi striilu- Tipografia Deva, şi a fost tic, la care îşi vor da eon- (Urmare din pag. 1) punzătoare fiecărei specii C.A.P. impune o serie de
tovarăşuiui difuzată broşura „In spriji- cursul, pe lingă formaţiile si categorii de animale, nu măsuri viztnd îmbunătăţi­ le, „înoată", pur şi simplu,
cu, a Koraâ- nul consiliilor F.D.U.S. şi al artistice ale unităţii sărbăto- lanţei furajere, îndeosebi s-au întreprins măsuri e- rea situaţiei bazei furajere în gunoiul aruncat pe jos
20,00 Ate- comitelelor O.D.U.S.“, elabo- rite, şi alte formaţii invi- şi nemăturat. în spatele
României ; rată de Comitetul judeţean tate. o Sîmbătă, 5 decern­ sub aspectul acoperirii ne­ ficiente nici pentru prepa­ şuii toate aspectele. în sco­ blocului nr. 7, lingă clădi­
elu; 22,00 O ai F.D.U.S. şi Comitetul ju- brie, orele 17, la casa, de cesarului de nutreţuri su­ rarea şi gospodărirea cu pul asigurării necesarului
23.00 Poema deţean al Organizaţiei Demo- cultură va avea loc verni- culente, sortiment la care chibzuinţă a stocurilor de de nutreţuri din producţie rea fostei băi populare, e-
e Georgc E- craţiei şi Unităţii Socialiste, sajul salonului interjudeţean deficitul înregistrat se ri­ proprie, este necesară o rau înşiruite 34 de cutii
)0 Non stop silb îndrumarea Comitetului de artă plastică, la care îşi nutreţuri existente. în u- pentru gunoi. Dintre aces­
ai. judeţean de partid, o Con­ vor da concursul artişti plas­ dică la 25—30 sau chiar nele unităţi furajele nu bună structură a culturi­
ducerea cooperativei „Pro­ tici din filialele U.A.P. Cra­ mai multe procente. Evi­ lor furajere, cultivînd plan­ tea, în ziua raidului nos­
gresul“ acordă o deosebită iova şi Deva. $ Duminică, 6 s-au depozitat în mod co­ tru, doar 4—5 erau pline,
atenţie diversificării gamei decembrie, începînd de la dent, intr-o asemenea si­ respunzător. La C.A.P. Ciu­ te care dau cel puţin 30— în schimb pe jos era mult
de prestări de servicii pen­ orele li, tot la casa de cul­ tuaţie nu este de mirare .40 tone masă verde la hec­
tru populaţie. în acest sens, tură, va avea loc spectaco­ că în unităţile respective la Mare, Ohaba, Romoşel tar, sau 80—100 tone nu­ gunoi aruncat, îneît nici
în localul fostei lenjerii din lul „Lauri“, la care îşi vor şi Şerel, spre exemplu, o nu puteai să te apropii,
bulevardul Dr. Petru Groza da concursul formaţii Jau- producţia medie de lapte treţuri suculente.
lianara Noo- s-a deschis un atelier pentru reate in ediţia 1979—1981 a parte din finul clădit în n-aveai uncie pune picio­
a- pe cap de vacă furajată şire este supus deprecierii în afară de desţelenirea rul.
HUNEDOA- confecţionarea-- de plapume. Festivalului naţional „Cinla- bate pasul pe loc, ajun- . şi înfiinţarea de pajişti Credem că aspectele sem­
ru Carolina; iar în cadrul complexului din rea R(>raâniei «. gînd cel mult ia un litru calitative, acestea nefiind cultivate pe suprafeţe cît
ionului (Fla- strada Cuza Vodă (lingă pia- virfuite. Rău este că la li­ nalate sînt suficiente pen­
ţă) se pi-inîesc comenzi pen-
:nentul Con- tru confecţii de tricot ma- GHEORGHE GOST1AN zilnic (!). Pentru actuala mai mari în fiecare uni­ tru a contura o imagine
•gistivl); Ian- perioadă de stabulaţie, la nele unităţi, cum sînt tate, de maximă însemnă­ asupra situaţiei din Sime-
ucul (Aria); cooperativa agricolă din C.A.P. Vata de Jos, Rădu- tate este efectuarea unui
(C'on.structo- leşti, Clopotiva, Roşcani, volum cît mai mare de lu­ ria, cunoscută de gospoda­
'VNI: Am o Initiative, soluţii Zdrapţi cantităţile de su­ Romoşel, Şerel şi altele, rii oraşului. Desigur, mo­
Aventuri Sn culente şi de fibroase nu crări de îmbunătăţire a tive şi explicaţii se găsesc
ii (7 Noietn- satisfac decît 50 şi, res­ s-a tărăgănat inexplicabil păşunilor şi fîneţelor na­ destule. Nu de e!e*este însă
oanide — se- (Urmare din pag. 1) transportul întregii canti­ turale.
ublica); LU- iar surplusul valorificat. pectiv, 60 la sută din ne- . nevoie. Situaţia cere de
•.tul“ nu răs- Cetăţeni ca Iustin Lepă- cesarul stabilit. Sub limi­ tăţi de furaje din cîmp, în- Realizarea saltului cerut urgenţă o rezolvare. Pen­
1); VULCAN: cereale şi altfel de l'egume duş, Toan Nuţiu Lepădă- tele respective se află şi registrîndu-se astfel pier­ în activitatea sectorului tru aceasta se impune fie
lor (Lueea- decît cartofi, completează toni. Aurel Andrei, Ioan stocul de nutreţuri exis­ deri cantitative şi depre­ zootehnic obligă organiza­ containerizarea cojnpletă a
popas (M\m- primarul, citind din mă­ Cornea Moldovan clin Cîr­ ţiile de partid de la sate,
*JEA: Clinele tente la C.A.P. Peştişu Ma­ cierea calităţii acestora. De ridicării gunoiului menajer
TRJLA: Due­ surile ce fac obiectul pro­ neşti au realizat din va­ re şi Strei. De asemenea, asemenea, nu s-a asigurat cadrele tehnice şi condu­ în oraş, fie repartizarea,
le); ANINOA- gramului de autoaprovi- lorificarea răsadurilor pe o bună gospodărire a fura­ cerile unităţilor agricole ca din partea G.l.G.C.L. a u-
aur, nagan zionare al comunei. cu un deficit apreciabil la pe întreaga perioadă de nei maşini pe motorină,
■ URICANI : pieţe câte 20 000 lei anual unele sortimente se pre­ jelor, în unităţile aminti­
ia (Reteza - Remarcăm că la Şcoala fiecare. te, acestea nefiind prelua­ stabulaţie a animalelor pentru a se asigura ritmi­
Braconierii .generală din Toteşli exis­ zintă şi. cooperativele agri­ să-şi mute centrul de greu­ citatea ridicării gunoiului
; GURABAR- tă un solar în suprafaţă O bază solidă pentru cole din Turdaş, Băcia, te în gestiune de către şe­ tate al activităţii lor zilni­ din punctele gospodăreşti
. pleca (Mine- realizarea autogospodări­ Rîu Alb, Birtin, Nădăştia fi i fermelor zootehnice. ce în ferme, acolo unde se de la blocuri. Desigur, stu­
E ; Stele de de 100 mp, că în curtea rii şi a autoaprovizionării Pe lingă ' înlăturarea
"n oraş (Pa­ consiliului popular s-au .o constituie creşterea ani­ şi altele. Pe lingă faptul că hotărăşte soarta producţiei diată mai în amănunţime,
ul, compute- nu s-au preocupat din vre­ grabnică a neajunsurilor animaliere, asigurînd astfel problema şi-ar găsi, poate,
i (Flacăra) ; desţelenit circa 2 ari de malelor, contractele înche­ me să-şi procure cantităţi­ semnalate, realizarea în a- transpunerea în fapte a şi alte variante de rezol­
i Bilet de Sn- pămînt care vor fi folo­ iate cu gospodăriile popu­
. ile cultură); siţi pentru plantarea cu le de furaje la nivelul pre­ nul 1982 a unei cotituri ra­ principiilor au tocon clucerii vare.
¡ăutarea lui legume, că spitalul din Pă- laţiei. Dacă în ceea ce pri­ vederilor din balanţe, pen­ dicale în activitatea sec­ şi autoaprovizionării teri­
i); BRAZI ; elişa are o grădină de zar­ veşte realizarea planului tru a asigura raţii cores­ toarelor zootehnice ale toriale. DOINA COJOCARU
AN: Testul ia contractele încheiate toţi
(Casa de cul- zavaturi în suprafaţă de indicatorii sînt realizaţi şi
ia primăvară 4 hectare şi o gospodărie
IMERIA : Ul- unii chiar depăşiţi, nu a- N-a ajuns departe... condamnat — pentru tilhărie, şi eli­ maşi iarăşi... fără tată, timp suficient
nt (Mureşul); anexă de creştere a por­ celaşi lucru’ îl putem afir­ berat condiţionat. Nici el n-a înţeles pentru meditaţie şi tragere de învă­
larler super- cilor pe care intenţionează ma despre livrările la fon­ Tînărul oe 23 ani, Feraru Gheorghe, că trebuie să muncească, continuind ţăminte !...
lina); GHE- s-o extindă, astfel ca în de meserie tîmplar, a fost efiberat
¡I (Minerul); dul de stat. Situaţia este să săvîrşească acte antisociale : a
cursul unui an să fie ru­ condiţionat — in 7 iulie - din exe­ fost prins furind o sticlă de rom din- Şi-au primit pedeapsa
laţi aici 150 de porci. De cunoscută la nivelul con­ cutarea unei pedepse de patru ani tr-un magazin cu autosen/ire, s-a sus­
în
BEA i asemenea, S.M.A. Cîrneşti siliului popular. livrărilor scopul pentru tilhărie. In loc să se încadre­ tras de la executarea pedepsei pen­ meritată
şi
impulsionării
a cultivat în incintă sfe­ ze în muncă, a început să vagabon­ tru furt, plecind de la domiciliul său... Ovidiu Pupăză, şofer la S.M.C. Hu­
clă de zahăr şi şi-a. ame­ a încheierii de contracte deze prin diferite localităţi in căuta­ fără adresă, apoi a provocat un scan- nedoara, şi Vasile Rişte, şofer la co-’
obabil pentru najat o mmilivadă cu pomi pe anul 1982, s-au consti­ re de ciştiguri uşoare. Asta, pînă in Ioana Simeria a U.M.T.C.F. Deva, au
oembric 1981 : tuit trei colective formate 22 septembrie, cind... a spart o lo­
umedă cu ce- ■fructiferi. urmărit intr-o seară pe T.M. din Hu­
:. Vor cădea Gospodăriile populaţiei din membri ai biroului e- cuinţă din Simeria, de unde a sus­ nedoara, l-au atacat, lovindu-l pînă
¡mporare sub îşi asigură necesarul de xecutiv, din deputaţi, dele­ tras mai multe obiecte. N-a ajuns, Fapte din instanţă l-au lăsat inconştient la pămint. l-au
loviţă şi nin- gaţi săteşti şi secretarii însă, departe cu ele, pentru că a fost
va sufla mo- legume din propriile gră­ organizaţiilor de partid din luat apoi ceasul şi o brichetă şi... au
rd-vest. Tem- dini pe întreaga perioadă prins... în drum spre gară. Reţinin- dispărut. La fel a procedat Ovidiu
mă va fi cu- a unui an, iar surplusul îl sate. du-i-se starea de recidivă, Judecă­ dai la restaurantul „Zahana“ din De­ Pupăză şi cu V.G., tot din Hunedoa­
: minus G şi Programul de măsuri ca­ toria Deva l-a condamnat la doi ani va, injurînd şi ameninţînd pe consu­ ra, căruia i-a sustras din haină suma
, iar coa ma­ desfac pe piaţă. Numai în matorii din local, spărgind geamuri,
nas i grad şi această toamnă s-au des­ re vizează autoaprovizio­ închisoare pentru furt calificat, sen­ de 1 000 lei şi un inel de aur de pe
i se .va sem- făcut în pieţele, oraşelor narea este, după cum tinţă rămasă definitivă prin confirma­ în final, a încercat să dispară din deget. Pentru faptele lor, cei doi
Haţeg şi Călan 15 tone de ne-am convins, bine con­ rea de către Tribunalul judeţean. nou, dar a fost prins. Pentru toate şi-au primit pedeapsa meritată : 5 şi,
vreme umedă „isprăvile“ sale, a fost condamnat la respectiv, 4 ani închisoare, sentinţă
rit. Temporar cartofi şi alte legume. în ceput, întocmit pe baza O „poveste" asemănătoare mai multe pedepse cu închisoare. Va
iscolit. Viteza satele comunei există gos­ consultării cu cetăţenii. confirmată^ şi de Tribunalul iudeţean.
ttinge 100—120 podari specializaţi în pro­ Este însă necesar să se „Povestea“ lui Busuioc Costică executa, în total, o pedeapsă de doi
■olog de servi- ducerea de răsaduri de le­ este intrucîtva asemănătoare. Şi el ani şi şase luni. Timp suficient să se Rubrică realizată cu sprijinul
orel). treacă, cit mai urgent la este tînăr — 26 ani; şi el a mai fost gîndească la cel trei copii minori ră­ Tribunalului judeţean
gume, necesarul comunei traducerea în practică a
fiind asigurat în întregime, obiectivelor stabilite.