Page 14 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 14
bM®!b«s %,*** ***'
SAU fcfc UICtU«A
încheierea vizitei oficiale de prietenie
in Republica Socialistă România
a tovarăşului Andrei Gromtbo
T o v a r ă ş u l Nicolae afirmat holărîrea de a ac rilor adoptate la şedinţa
Ceauşescu, secretar general ţiona pentru dezvoltarea şi Comitetului miniştrilor a-
al Partidului Comunist Ro perfecţionarea în conti facerilor externe ai state
mân, preşedintele Republi nuare a relaţiilor de co lor participante la Trata
cii Socialiste România, a laborare reciproc avanta tul de la Varşovia din 1—2
avut în zilele do 2—3 de joasă dintre România şi deec-mbrie de la Bucureşti,
cembrie convorbiri cu to Uniunea Sovietică, în spi pentru cauza păcii şi des
varăşul Andrei Gromîko, ritul înţelegerilor conveni tinderii.
membru al Biroului Poli te cu prilejul întîlnirilor S-a subliniat că intensi
tic al C.C. al P.C.U.S., mi româno-sovietice la cel mai ficarea cursei înarmărilor,
nistrul afacerilor externe înalt nivel. şi îndeosebi în domeniul
al U.R.S.S. • în cadrul examinării armamentului nuclear în
în cadrul convorbirilor, problemelor internaţionale, Europa, sporeşte primejdii
care s-au desfăşurat într-o a fost subliniată dorinţa le pentru pacea, securitatea
atmosferă tovărăşească, s-a fermă a României şi a Uniu şi viaţa popoarelor euro
efectuat un schimb temei nii Sovietice de a-şi aduce, pene. In acest coxtext, a
nic de păreri cu privire la împreună cu celelalte state fpst menţionat pericolul
unele probleme actuale ale socialiste frăţeşti, contribu deosebit al hotărîrilor
politicii ¡nternaţionale, in ţia la menţinerea şi întă N./v.T.Oi privind amplasa
clusiv cu privir'e la întări rirea păcii, la oprirea rea în Europa de noi ar
rea păcii, securităţii şi cursei înarmărilor şl. ia me nucleare americane ctt
colaborării în Europa, pre dezarmare, în primul rînd rază medie de acţiune. De
cum şi în legătură cu pro dezarmare nucleară, la a- ambele părţi, a fost reafir
blemele colaborării bilate dîncirea destinderii. în le mată necesitatea continuă-
rale româno-sovietice. gătură cu aceasta, s-a men
De ambele părţi, s-a re- ţionat importanţa propune (Continuare în pag. a 4-a)
Brigada de reporteri in abatajele Văii Jiului
Puternic mobilizaţi de chemarea secreta gajarea unanimă a minerilor pentru reali DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R.
rului general al partidului, tovarăşul Nicolae zarea ritmică şi de calitate a producţiei de ŞI MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
Ceauşescu, de sporire continuă a producţiei cărbune, asigurind flux neîntrerupt cărbu
de cărbune cocsificabil, minerii Văii Jiului nelui spre uzinele de preparare, spre cele Program amplu şi mobilizator
sînt angajaţi cu întreaga capacitate de de cocsificare. în acelaşi timp au constatat
muncă în efortul întregii ţări de dezvoltare unele greutăţi şi neajunsuri în procesul pentru continua dezvoltare a patriei
a economiei naţionale, obţinînd rezultate muncii din subteran, pe care minerii se
deosebite în producţie. străduiesc să Ie rezolve cu operativitate,
Cinci reporteri ai ziarului nostru au coborît sporind astfel producţia de cărbune pen r
adio; • în abatajele şi fronturile de cărbune ale tru cocs. PRODUCTS A
mineiu! Lupani, Uricani, Bărbăteni, acolo Au fost evidenţiate trei principale laturi
unde se decide zi de zi, ceas de ceas, ale activităţii minerilor - ritmicitatea pro
soarta cărbunelui cocsificabil pentru ţară. AGRICOLA
în discuţiile cu mineri şi cadre de condu ducţiei, calitatea cărbunelui şi operativita
cere, luînd direct"pulsui muncii din subte tea transportului din subteran la suprafaţă
ran, reporterii au reţinut în primul rînd an - care vor fi tratate în ziar.
ffifiOB
S. Ititroieitofecs producţiei — condiţie
de bază în îndeplinirea planului PRODUCŢIA
PRODUCŢIA PRODUCŢIA ÏSt NETA
Mina Lupeni — realizări de plan. Dacă sec sectorului V chiar în ziua în
cea mai mare toarele V, NI şi I au înregis care minerii de aici extrăgeau MARFA'
ultima tonă de cărbune din
producătoare trat lună de lună sporuri de planul acestui an. în abata-,
de cărbune cocsificabil producţie, ele însumind acum jul frontal in care lucrează
din ţară 17 831 tone, 12 749 tone şi brigada lui Vasile Rusu, şeful PRODUCŢIA
respectiv 6 806 tone, celelal de schimb loan Huţanu ne
Deşi pe cele 11 luni ale a- te sectoare au avut realizări
nului înregistrează un spor spline-Că a dat chiar citeva
de producţie de peste 44 000 fluctuante de la o lună la vagonete peste planul anual.
tone de cărbune, mina Lu alta.
peni nu se înscrie ritmic cu Am coborît In abatajele {Continuare în pag. a 2-a)
Publicăm în continuare g:afice care ilustrează creştet
importante în economia naţională, prevăzute în Planu
naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republi
cii Socialiste România, pe anul 1982. Este vorba de creş
terea producţiei industriale nete şi marfă care, faţă de
1981 va fi cu 5,6 şi respectiv 4,7 la sută mai mari.
La realizarea acestor indicatori sint chemaţi să-şi, adu
că întreaga contribuţie şi oamenii muncii din industria
judeţului Hunedoara, care vor trebuhsă acţioneze pentru
sporirea producţiei de cărbune — şi în mod deosebit de
cărbune cocsificabil - de energie electrică, minereuri, ma
şini şi utilaje, ciment, lemn şi alte produse necesare eco
nomiei naţionale. în acest sens organizaţiile de partid,
consiliile oamenilor muncii, sindicatele, organizaţiile U.T.C,
au datoria să iniţieze măsuri concrete pentru pregătirea
din timp a producţiei anului viitor, pentru realizarea pro
ducţiei fizice în sortimentele prevăzute în pian şi să ac
ţioneze pentru desfăşurarea ritmică a proceselor de fa
bricaţie, pentru întărirea ordinii şi disciplinei în toate uni
Sectorul I al I.M. Lupeni înregistrează peste sarcinile de plan, ia zi, o depăşire de G100 tone de cărbune. In ima
gine, brigada condusă de minerul Ştefan Chelmu, care a obţinut peste 1 200 tone de cărbune suplimentar pianului. tăţile economice.
_______ Foto: ST. NEMECSEK *
reparaţiile necesitate de bu- u f
•
nul mers al producţiei, Integrarea în viaţa comunei oferă depline
O F A P T A LĂUDABILA.
Tlan Ungur din comuna Bră-
nişca a găsit o sacoşă cu
mai multe obiecte : un ceas condiţii de afirmare şi împliniri
sg DIPLOME DE ONOARE. de mină, o pereche de cer
Recent a fost înmînată In cei, 755 ici ctc., pe care a
tr-un cadru festiv Diploma predat-o organelor de mili în dialogul purtat cu tova lideze structurile de relaţii llia, cuprinzind îndeosebi saltul in dezvoltarea econo
de onoare. a Comitetului ju ţie. După cercetări a fost răşul Teodor Vas iu, secreta sociale şi economice cerute sectorul producţiei agricole, mico-socială a comunei.
deţean de Cruce roşie unui identificată persoana păguba
număr de 20 femei din ca şă, căreia i s-au înmînat rul Comitetului comunal de de progresul continuu al so sănătatea şi Invăţămintul. Producţia globală industria
drul comisiei de Cruce ro toate lucrurile pierdute. Fap partid, primarul comunei llia, cietăţii noastre socialiste, Am reţinut că maioritatea lă ajunge anual la peste
şie de pe lingă comisia de ta pare simplă, dar ca ne re in legătură cu prevederile de înfăptuirea obiectivelor ,cadrelor s-au integrat cu te HO milioane lei, producţia
femei- nr. 9 din municipiul levă cinstea şi omenia ce
Hunedoara. S-au bucurat de caracterizează pe omul zile Legii privind obligaţia acti economico-sociale stabilite meinicie în viaţa complexă agricolă globală depăşeşte
răsplata activităţii lor ob lor noastre. UN CÎNT AL viştilor de partid, de stat şi 15 milioane lei, prestările
şteşti, printre altele, Victo PĂCII, AL VIEŢII. Sub acest al organizaţiilor de masă şi de servicii se ridică la pe
ria Sabău. Valeria Marines- generic ansamblul artistic al Oameni şi destine pe care legea ste 6 milioane lei, iar des
cu, Natalia Podaru, Estera Clubului Constructorul din obşteşti, a cadrelor din con
Stana şi Elisabeta Buda. Hunedoara a prezentat reu ducerea unităţilor socialiste, şi chemarea profesiei îl determină facerea de mărfuri atinge
(I. Vlad, corespondent», q şite spectacole Ia căminele a specialiştilor din agricul să trăiască acolo unde muncesc aproape 55 milioane lei.
PRIN MUNCĂ PATRIOTICA. culturale din satele Sălaşu
Utociştii de la LL. Deva au de Sus, Livadia şi Nandru. tură şi din alte domenii de — In aceste rezultate se
realizat în acest an,\ prin co Au fost prezenţi cu această a locui in localităţile In ca regăseşte şl activitatea
lectarea fierului vechi rămas ocazie solişti vocali, dansa re îşi desfăşoară activitatea, de Congresul al Xll-lea al a comunei, aducindu-şi din
de ia şantier sau rezultat tori, grupul. vocal-folcloric şi partidului. în acest con plin contribuţia, alături de noastră, a specialiştilor din
din modificări la instalaţii, taraful do muzică populară. adoptată recent de Marea ceilalţi cetăţeni, la marile agricultură — ne-a mărtu
suma de 73 000 Iei. tn spri Adunare Naţională, interlo text, este notabil aportul risit medicul veterinar Dimi-
jinul producţiei tinerii ci- cutorul aprecia însemnăta cadrelor tehnice şl specia împliniri socialiste. Citeva
mentisţi participă la recon- tea deosebită, pe care o liştilor — peste 200 în to cifre sintetice, Care înglo N. TÎRCOB
diţionăriie de venti'atoare şi ^3» prezintă noile reglementări, bează Şi rodnicia muncii
axe, contribuţia ce'or 450 de tal — care Işi desfăşoară cadrelor tehnice şi specia
ulecişti regăsindu-se şi In care slnt menite să conso activitatea pe raza comunei liştilor din comună, atestă (Confirmare in pag. a 2-a)3. a 2-a) 1
