Page 15 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ¡i

Sin se acfionează pentru creşterea numerică Integrarea în viaţa comunea

IWEI
şl calitativă a organizaţiei de partir! (Urmare din pag. 1) rea de a rămlne printre oa­ dura cu care m-au înconju­ Ui.00 Telex
menii acestei comune a fost
rat oamenii, la a căror să­
directorul
trie
l aşchiei,
complexului pentru creşte­ întărită de grija dovedită de nătate sintem chemaţi să 16,05 Teles
organele locale pentru asi­
3.6.30 Emis:
veghem in permanenţă, ceea
Şantierul 4 din Brad bun — premisă pentru a verificat capacitatea de rea vacilor cu lapte din lo­ gurarea unor condiţii co­ ce, se înţelege de la sine, germ
este unul dintre şantierele spori rîndurile organizaţiei mobilizare, răspunderea în calitate. Cind mi-am ales respunzătoare de muncă şi exclude navetismul. Cred că 18,23 Bozul
18.30 Sccvt
mai miei ale T.C.H. Lu­ de partid, de a-1 spori cu muncă. profesia de medic veterinar viaţă pentru toţi specialiştii vn medic nu-şi poate dori 18.50 1001
crează aici, csa personal oameni de nădejde, care —Ideea de a cere intra­ nu m-am gîndit niciodată că care işl desfăşoară activi­ mai mult decit să se ştie 1.9.00 Telo|
muncitoresc calificai şi ne­ pun la suflet problemele rea în partid o aveam mai voi putea lucra la oraş. Du­ tatea în comună. Fireşte, a- totdeauna cu conştiinţa da­ 19,25 ActUi
19,10 Meloi
calificat, circa 150—160 de şantierului şi acţionează demult — ne spune Otiîia pă absolvirea facultăţii am ceste/ griji trebuie să-i răs­ toriei împlinite, fiind per­ 19.50 Dosai
oameni. Majoritatea mun­ cu hotărîre şi răspundere Jula. Imediat după ce fost repartizat, împreună cu pundem şi noi printr-o mun­ manent alături, la bine şi 20,20 Film
citorilor sînt calificaţi, oa­ pentru- realizarea sarcini­ mi-am făcut cererea, biroul soţia, in comuna llia. Con­ că de calitate, in spiritul la greu, de oamenii in mij­ plo.'i!:
meni cu o conştiinţă mun­ lor. Cum este condusă de a început să se ocupe de sider că aici există toate exigenţelor impuse de în­ locul cărora işl desfăşoară vniert
a sui
citorească dezvoltată. Dor către birou munca de creş­ pregătirea mea. A făcut-o condiţiile pentru ca fiecare făptuirea noii revoluţii a- activitatea, ciştigîndu-le ast­ 22.00 Poutr
problemele de rezolvat în- tere a rîndunlor organiza­ cu stăruinţă, tot cu ajuto­ specialist să se afirme in grare. fel încrederea, stima şi pre­ pace
tr-iin şantier, mic sau ma­ ţiei ? rul tovarăşei Bîma. Este meseria pe care şi-a ales-o, — Ca medic, de unspre­ ţuirea. stvăli
fcovar
re, sînt complexe şi pot ra- — In acest an am pri­ explicabil, dînsa fiind fe­ să pună în practică tot ceea zece ani m-am legat de oa­ Am notat şi alte nume Ceaui
soda;
meie, deci mai apropiată ce a acumulat in anii de menii acestor locuri — ne de specialişti —• medici, in­ 22,15 Tclej
de noi. studii. Niciunde nu-şi poa­ spunea dr. Lucreţia Danciu, gineri' sau profesori —, ca­
: : Unul dintre cei aflaţi în te găsi adevăratul său loc şefa circumscripţiei sanita­ re muncesc cu dăruire şi
'QgQAHtZ'ATiÂ; M BAZĂ A PARTtPUlUL '.
perspectiva de a fi primiţi de muncă un medic veteri­ re. M-am stabilit aici, ve­ pasiune pentru amplificarea
■ r6apun<3»).*i é sprijin «eficienţă î-n partid este zugravul nar decit intr-un complex nind de la Timişoara. De­ realizărilor economico-so- LÜÜ
Ioan^Avram. sau intr-o fermă zootehni­ sigur, In balanţa factorilor ciale ale comunei: Victor
— Mi s-a explicat şi m-ajn că de producţie, fiind tere­ care m-au determinat să ră- Repede, Anania Partenie, DEVA:
mine în afara preocupări­ mit în partid trei zugravi convins — ne spune el nul de acţiune pentru îm­ min definitiv in această co­ Petru Puia, Ileana Sântei Şi ríe (Patrú
natelor (-4
lor organizaţiei de partid. şi doi zidari. Din studiul că locul meu este în rîn- pliniri profesionale. Hotărî- mună a înclinat decisiv căl- mulţi alţii. RA: Casă
Organizaţia de bază de de perspectivă mai avem dul comuniştilor. M-am a- Tar^
cit7
pe şantier numără 43 de în atenţie alţi doi zu­ propiat mai mult de mem­
membri de partid. Pentru gravi. Pină la primirea în brii de partid şi ei de mi­ De ee se tărăgănează finalizarea
a se afirma eît mai bine partid de fiecare dintre ei ne şi am găsit sprijin în
ca un conducător politic al s-a ocupat cîte un mem­ orice problemă, ca îmtr-o
activităţii, organizaţia de bru al biroului, ajutîndu-i adevărată familie. modernizărilor în fermele zootehnice?
partid trebuie să unească să se pregătească temeinic Este de notat că pe struc­
în jurul • ei forţele umane din .toate punctele de ve­ turi de meserii zugravii o- Rcfcrindu-se Ia necesita­ nă, în toate fermele zoo­ pinîndu-se greutăţi la a-
ceie mai avansate, mai sta­ dere. cupă ponderea în ceea ce tea îmbunătăţirii radicale a tehnice. în unele coopera­ dăpatul animalelor pe tim­
tornice şi mai consecvente. — Cum a desfăşurat bi­ priveşte noii primiţi în activităţii în sectorul zoo­ tive agricole există însă pul'Iernii, ceea ce are im­
Cu alte cuvinte să crească roul munca cu aceşti oa­ partid,. Nu e rău. Dar pe tehnic, în repetate rîndurl serioase întârzieri, ceea ce plicaţii nefavorabile asu-
numeric şi calitativ. Re­ meni ? Aveau să ne răs­ şantier lucrează şi zidari, secretarul general al parti­ face ca activitatea la adă­ _ pra producţiei de lapte şi
zerve în acest sens există. pundă trei dintre munci­ dulgheri, fierari-betonişti. dului, tovarăşul Nicolae posturi să se desfăşoare a- 'chiar asupra stării .de să-,
Cum le identifică, cum se toarele din şantier, primite Şi către aceştia va trebui Ceauşescu, a subliniat ro­ nevoios, cu consum ridicat nătate a efectivelor de bo­
îngrijeşte de evoluţia lor ? în .partid anul acesta. su-şi îndrepte atenţia bi­ lul important pe care îl de forţă de muncă şi ri­ vine.
O discuţie mai largă cu Livia Brezovan, zugrav : roul organizaţiei de partid, au acţiunile de moderniza­ sipă de furaje, acolo unde în cadrul acţiunilor de
zidarul Ştefan Dragu, se­ De noi s-a ocupat tovarăşa astfel încît la fiecare loc re a activităţii în toate instalaţiile de preparare modernizare un accent de
cretarul organizaţiei de Lucreţia Bîrna, membru în de muncă spiritul revolu­ fermele, creîndu-se astfel nu au fost puse în func­ seamă a fost pus pe intro­
partid ne relevă câteva rea­ birou. Ne-am însuşit Sta­ ţionar al comuniştilor - să condiţii pentru reducerea ţiune. ducerea mulsului mecanic.
lităţi notabile. tutul partidului, am parti­ fie factorul mobilizator în consumului de furaje pe în ceea ce priveşte re­ Deşi au fost convinse de
— Tovarăşe Dragu, du­ cipat la învăţămîntul de înfăptuirea sarcinilor eco­ unitate de produs, pentru paraţiile la adăposturi, sînt necesitatea şi utilitatea in­
pă cîte ne spuneţi, fondul partid, ni s-au încredinţat nomice. ridicarea productivităţii inadmisibile rămînerile în stalaţiilor de muls/ condu­
uman al şantierului este' sarcini concrete care ne-au ION ClOCLEi muncii şi .creşterea eficien­ urmă semnalate la C.A.P. cerile C.A.P. Batiz, Ruşi,
ţei în sectorul de creştere Rapoltu Mare, Romoşel, Ţebea, Ohaba, Gurasada,
a animalelor. Ţimînd sea­ Ciula Mare şi in- alte uni­ Rapoltu Mare, Bretea Mu-
ma de asemenea conside­ tăţi, -unde s-a întîrziat în­ reşană şi altele, nu s-au
MS rente, la C.A.P. Sîntandrei, locuirea geamurilor sparte, •preocupat de crearea con­
Silvaş, Mărtineşti — să ne etanşeizarea uşilor sau diţiilor necesare pentru ca
referim doar la cîteva e- astuparea găurilor existen­ aceste instalaţii să poată
xemple — colaborînd în­ te în acoperişuri. Preşedin­ fi folosite. Motivînd că
deaproape cu unităţile in­ ţii, inginerii şefi şi şefii producţia de lapte este
dustriale repartizate să le fermelor zootehnice din u- vinică si nu se justifică fo­
acorde sprijin, s-a reuşit nităţile amintite conside­ losirea instalaţiilor de
să fie realizat un impor­ ră oare că în acest mod, muls, conducerile acestor-
tant volum de lucrări în cind animalele nu au asi­ unităţi nu fac altceva decit i u < î
domeniul modernizării, res­ gurat un microclimat co­ să „acopere“ imobilizarea
pectiv privind alimentări­ respunzător în adăposturi, de fonduri băneşti, să „jus­
le cu apă, mulsul meca­ se poate aştepta obţinerea tifice“ insuficienta preocu­
nic, prepararea furajelor, unor producţii superioare ? pare pentru a asigura .îm­
evacuarea dejecţiilor, pre­ O situaţie cu totul de bunătăţirea activităţii fer­ ]
pararea nutreţurilor, ame­ neînţeles se întilneşte la melor zootehnice, valorifi­ T * ' •
najarea platformelor pen­ C.A.P. Ciula Mare şi Ro­ carea deplină a potenţialu­ i î
tru gunoiul de grajd şl moşel, unităţi unde nu e- lui de care dispune fieca­ I oe
altele. xistă preocupare pentru a re C.A.P. în privinţa creş­ i
Era de aşteptat ca ase­ se asigura introducerea a- terii producţiei de lapte. î r
menea acţiuni să fie fina­ limentării cu apă în adă­
„Vidra“ Orăştie — secţia velur. Aspect din atelierul cu maşini de cusut piei ovine. 1
lizate, acum în prag de iar- posturi, ca urmare întîm- N. TÎRCOB c
t
<
(Urmare din pag. 1) — Păreţi cam supărat, to­ 2 (
Rifmioiîaiea producţiei condiţie de baza varăşe Csaki ? n>’ i v! -
Discutăm despre munca în — Supărat nu, că deocam­ şiu.
subteran, despre rezultatele dată stăm bine cu planul’, f '
obţinute. Oamenii sint mulţu­ ne neextras în decurs de o prematură a unor piese. Coborîm împreună la ori­ preocupa permanent de re­ insă îngrijorat da. De o lună g •
(.: • ■;,/
miţi. înaintea orei 12 a ajuns lună. Lemnul de mină li se aduce zontul 400, acolo unde orta­ viziile şi reparaţiile preventi­ de zile-^combina de înaintare 18,X9" r -t*en
pace — g
deja la frontul de lucru Dincolo de laitmotivul ,,se încă verde. Este greu de cii maistrului Iile Amorăriţel, ve, de întreţinerea şi exploa­ este defectă. S-a spart un ta iniţiat
schimbul II, condus de Laszlo intîmplă la cărbune" for­ transportat. Nu rezistă. Poc­ mineri tehnicieni cu solide cu­ tarea Iul cu cea mal mare rulment la organul de tăiere Nicolae C
Gheorghe — cel mai bun mal însă — aflăm cîteva din­ neşte. De cîte ori au ridicat noştinţe profesionale, mînu- grijă“ — sublinia maistrul şef şi nu este altul de schimb. nici soci
schimb al brigăzii. „Cred că tre' elementele care au gene­ această problemă, spuneau îesc cu precizie gigantica u- de schimb Gheorghe Radeş. Muncim acum la un alt front, tru patrie
daţi azi 150 tone la recep­ rat respectiva dinamică... in­ Nicolae Mihălcescu şi Gheor­ zină subterană. „Cum a mers I.M. Bărbăteni — unde înaintăm prin perforare- zical pe
şene; 20,•)
ţie“, i se adresează lui versă. Unele dintre acestea, ghe P.. Topolniceanu, li s-a azi meştere?“ - i se adre­ puşcare, dar ritmul este mult mică; 20;
deşi cunoscute cu mult timp promis că se rezolvă. Ei insă sează directorul şefului de în bătălie mai lent, pierdem metri în­
Laszlo şeful de sector, mg. in urmă, n-au fost luate în semnaţi din avansul luat. 21,00 Cu <
Gheorghe Cotormani. ,,Dacă seamă. Astfel s-a ajuns ca au pierdut cărbune. complex. „Mai slab decit s pentru locul întii Maistrul principal loan Liţ- te, spre
spre pac
se poate şi ceva peste, se la intervale de timp relativ pe ţară canu, adjunctul şefului de Program
angajează şeful de schimb. scurte să fie reciclate două Sectorul IV al minei Bărbă­ sector, confirmind cele ară­ Consemn i
Vrem să ne menţinem ritmici­ tr-o oră;
Complexe de mare capacita­ teni este un sector de înain­ tate de brigadier, ne spune zicale; 2:
tatea din ultimele zile, . de te. Scoaterea secţiilor durea­ tare şi pregătire. Asta în­ că prin nefuncţionarea com­ m uzi cal
fapt din ultimele luni. Avem ză circa o lună, o lună şi seamnă că se află în avan­ binei s-au pierdut aproxima­
condiţii bune de lucru“. în jumătate — timp in care nu ieri. Din cauza' unei defec­ posturile bătăliei pentru căr­ tiv 60 metri liniari' la înain­
cel de-al ll-lea frontal, briga­ se produce nimic. Efectul ? Mina Uricani — ţiuni la instalaţia hidraulică bune. Aici munca se măsoa­ tări.
da lui Victor Butnaru avuse­ Din cinci complexe au- lucrat adaugă noi spoturi ră în metri liniari, in metri în schimb, Mihai Covaci,
se probleme cu montarea u- numai două. Nici luna de­ de producţie am tăiat doar 300 de tone. cubi, dar şi In tone de căr­ brigadier la sectorul I pro­ Timpul
nui transportor. Maistrul mi­ cembrie nu a debutat promi­ Dar recuperăm noi şi chiar bune. în acest an, colectivul ducţie are motive să fie ziua de îr
dăm peste plan. Nu vrem să
Vreme
nier Marian Sgură ne-a asi­ ţător. Se speră totuşi ca în • — Sintem conştienţi că rit­ scădem sub media de 1000 sectorului IV s-a situat cu mulţumit. împreună cu ortacii cerul sei
gurat însă că nu iese din mi­ a două decadă să se poată micitatea producţiei asigură tone pe zi“. „insistenţă" (expresia aparţi­ lui a încheiat lucrările la a- dea prec
d
nă pină nu extrage ultimele vorbi despre o redresare a îndeplinirea şi chiar depăşi­ ne directorului minei, Ovidiu batajul frontal 6 115, din ra­ formă ninsoa
şi
producţiei. Pină atunci — aşa rea planului, ne spune din — De fapt, brigada lui A- Avramescu) pe locurile de ionul ll-nord. De cind a pre­
tone din planul anului. A morăriţei este foarte bine or­ fia slal
doua zi aveam să aflăm că şl cum am văzut înr ziua de 2 capul locului ing. loan Beser- ganizată, precizează ing. la- sus ale întrecerii socialiste. luat brigada a dat peste plan sectorul
ra
minin
schimbul II şi-a respectat cu- decembrie, în schimbul I — man, directorul adjunct teh­ cob Stoica, şeful sectorului Nu numai că şi-a depăşit I 837 tone de cărbune, con­ între mi:
vintul. o funcţionare Inconstantă. Ba nic al minei. în primele luni sarcinile la înaintări şi pregă­ tribuind decisiv la cele 3,5 iar max
se opreau combinele, ba ale anului s-a lucrat mai II. Trei schimburi taie cărbune, tiri, dar in cele 11 luni a ex­ procente cu care sectorul şi-a grade. C
De circa o lună de zile la iar un schimb realizează revi­
benzile transportoare. NI s-a greoi, au existat o serie de tras peste plan 1 625 tone de depăşit sarcinile de plan pe
cel de-al patrulea sector de spus că motivul il constituie deficienţe şi neajunsuri, ast­ zia complexului. Numai aşa cărbune. II luni. ,,OF“-uI lui sînt ben­ Vreme n
Pentru
activitate al minei ritmurile oprirea preparaţiei. Atunci si­ fel încît s-au înregistrat rit­ este posibil ca ei să realizeze Brigada lui Csaki Francisc, zile transportoare. Se opresc rul mai
lozul sectorului ce rol mai mic... restanţe. Odată cu in­ aproape zi de zi cîte 18—20 una din formaţiile de bază cind ţi-e lumea mai dragă şi cădea pr<
intense de lucru au rămas o formă d
are ? trarea în producţie a „com­ tone pe post (au fost cazuri, ale sectorului, execută gale­ atunci stai şi aşteaptă, n-ai
...amintire. Dacă la finele lunii şi de 30 tone pe post) şi să şi ninsot
Jos, la orizontul 400, a- plexului mare“, de înaltă teh­ ria transversală numărul 5, în cum trimite cărbunele sus. în
octombrie aici se -înregistra veam să aflăm de la şeful nicitate şi productivitate, am menţină ritmul de exploatare orizontul 650. Tocmai se pre­ rest, „toate bune, ne batem La mu
un plus de G 700 tone la căr­ de brigadă Teodor Boncalo început să recuperăm rămî­ a 1000 tone cărbune pe 21. gătea o puşcare în stratul de să rămlnem în fruntea întrece­ neivU re*
mult
bunele extras, după vreo pa­ şi de la ortacii săi alte ne­ nerile în urmă, să adăugăm tn abataj oamenii lucrează cărbune. rii pe ţară“... ninsori i
ajunsuri care le grevează ac-- lună de lună depăşiri de cu Spor. Cărbunele străluci­ va pri
tru săptăminl şi ceva sectorul tivitatea la front. Lipsa de plan, la această oră plusul tor curge fluviu pe benzile Brigada de reporteri : DUMITRU GHEONEA, LIVIU pînă la
avea un minus de 7 500 to­ stilpi hidraulici, garnituri, ci­ de producţie al minei fiind transportoare. .N-ar merge BRA CA, DORIN CORPADE, C-TIN IOVÂNE5CU, vest. (M
!
ciu : Lie
ne. Peste 13 000 tone cărbu­ lindri, distribuitoare, uzura de peste 2 800 tone. aşa complexul dacă nu ne.am MIRCEA LEPĂDATU