Page 18 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 18
PARTIDUL — CEAUŞESCU—PACE!
Amplă şi însufleţită adeziune a oamenilor
muncii hunedoreni la strălucita iniţiativă
de pace a preşedintelui României socialiste
Vrem să Înceteze starea de nelinişte şi neîncredere
Toţi colegii mei. de la armelor nucleare pe teri tor. Sper ca apelurile adre
sectorul I cisterne al toriul Europei. Ca să fie sate de tovarăşul Nieolae
I.M.M.R. Simeria sânt oa pace nu-i nevoie de alte Ceauşescu statelor partici
meni tineri. Toţi avem via arme, ci . de distrugerea pante la Conferinţa pentru
ţa înainte şi vrem să ne celor care există. Nu e lo securitate şi cooperare de
bucurăm de ea. De aceea, gic să se mai fabrice bom la Helsinki să ducă la rea
salutăm cu toată căldura be cînd şi aşa sânt prea lizarea unei Europe fără
iniţiativa de pace a secre multe.
tarului general al partidu Vrem să ne bucurăm în arme atomice.
lui, ne exprimăm adeziu linişte de realizările noas GABRIEL VINŢE
nea la Apelul F.D.U.S. şi tre, să ne creştem copiii, lăcătuş
la Aipelul Marii Adunări al căror viitor ne străduim sectorul I cisterne,
Naţionale şi aprobăm din să-l facem cît mai înflori I.M.M.R, Simeria
inimă scrisorile adresa
te de tovarăşul Nieolae
Ceauşescu, tovarăşului Leo- ASTĂZI, POSTURILE DE RADIO
nid Ilici Brejnev şi pre ŞI TELEVIZIUNE
şedintelui S.U.A. Rona-ld _vor transmite direct din Capitală :
Reagan — adevărate mesa — în jurul orei 9,45 : Demonstraţia oame
I. Grija pentru calitatea cărbunelui să fie la ie! je pentru pacea si viaţa nilor muncii din Bucureşti şi din judeţele ţă
omenirii.
Vrem să înceteze starea de rii, ca răspuns la „Apelul Frontului Democra
le mare ea şi eea pentru realizarea planului! s-a creat, să se oprească ţiei şi Unităţii Socialiste pentru dezarmare şi
nelinişte si neîncredere ce
pace" ;
cursa înarmărilor. Dorinţa — în jurul orei 12,00 : Marea Adunare
La întreprinderea a existat o mare interca- sistem de stimulare pentru noastră este ca toţi şefii populară, consacrată dezarmării generale,
minieră Lupeni, laţie sterilă, dar după cum cei care aleg sterilul. de state, toate popoarele securităţii, colaborării şi păcii.
ne spunea şeful de schimb
în concluzie,- la sectorul
calitatea nu mai poate Glieorghc Zaminisu, au IV, cu atâtea motive o- să nu permită amplasarea
fi lăsată pe planul fost ridicate grinzi de biective, calitatea e lăsată
secund lemn şi sterilul evacuat se pe planul secund. Nu de DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C C, AL P.C.R,
parat. „De asemenea, une ieri, de alaltăieri, ci de
ori exploatăm simultan vreo cinci ani, după cum
în abatajele sectorului straturile III şi IV, întru ne spunea maistrul Con ŞI MAREA ADUNARE NAŢIONALA
V al minei Lupeni am pu cât acoperişul stratului III stantin Lupulescu, adjunct
tut constata preocuparea şef sector. „în mină nu Program amplu şi mobilizator
minerilor pentru alegerea se face practic nimic pen
manuală a sterilului vizi tru îmbunătăţirea calităţii pentru continua dezvoltare a patriei
bil, astfel incit acesta să Brigada de reporteri — arăta interlocutorul. De
nu mai fie transportat la cînd s-a coborât încărca
suprafaţă. „Alegerea steri în abatajele tul la orizontul 400 nu se
lului, a bulgărilor de di mai foloseşte banda de
mensiuni mari desprinşi Văii Jiului claubaj“, iar Teodor Bon-
din tavan, ne ajută şi la calo spunea că bătălia pen
evacuarea cărbunelui — ne tru calitate se poate da în
spunea loan Huţanu, şef urcă foarte mult. în acest primul rând în abataje, dar
de schimb în brigada con caz se face puşeare selec plasa de sârmă să fie bine
dusă de Vasile Rusu. Bul tivă şi sterilul se depune întinsă la tavan şi legate
gării mari blochează trans în urmă. Altfel se rebu- fâşiile între ele pentru a
portoarele. uneori produc tează întreaga producţie“. nu permite scurgerile de
ruperea acestora, pe lingă sterii in cărbune.
făptui că ridică şi con La sectorul IV, pe lingă
ţinutul de cenuşă al pro o listă întreagă de cauze La întreprinderea
obiective, pentru’ care nu-
ducţiei. De aceea, îi ale
gem si ii depunem în zona poate fi deocamdată îm minieră Uricani,
exploatată a abatajului“. bunătăţită calitatea cărbu să sporească exigenţa
Ni s-a arătat, pentru edi nelui, ing. Ioan Gîf-Deac. în alegerea manuală
ficare, o cantitate aprecia şeful sectorului, ne-a pre
bilă de steril. zentat şi cîteva subiecti După cum ni se spunea
Atît la acest abataj, cit şi ve, asupra cărora conside âa I.M. Uricani, 40 la sută
la cel in care lucrează bri ră că se mai poate acţio din producţia minei este
gada condusă de Victor na. în această categorie realizată cu „complexul
Butnarii am văzut că se include intensificarea ale mare“, care acţionează în
respectă monografia de ar gerii manuale şi conştien panoul VIII, blocul I sud.
mare şi densitatea stilpilor tizarea întregului colectiv
pentru a preveni surpările, în acest sens. Totodată, a-
în cel d—al do'len abataj răta că ar fi necesar un (Continucre in pag. a 3-a)
Şi in anul viitor, judeţului nostru li revin sarcini impor
S.a’imizetyetu&a-caMimă îa cme tante în realizarea unui însemnat volum de investiţii, care
vizează îndeosebi dezvoltarea extracţiei de cărbune, spo
rirea producţiei de metal, de energie electrică, de maşini
taate cadrele au p x ă d ă c m i
H VESTIARE PENTRU , şi utilaje, precum şi construcţia de locuinţe şi de alte o-
MUNCITORII CONSTRUC biective social-culturale.
TORI. La Secţia de utilaje Vatră da istorie milenară.
şi transport din cadrul niul sanitar, roţi preocupaţi mice ce se desfăşoară in De asemenea, sarcini de mare însemnătate revin unor
Trustului de construcţii Hu Sarmizegetusa cunoaşte a- să pună cit mai bine in va comună, agricultura concen unităţi economice pe linia dezvoltării comerţului exterior.
nedoara-Deva au fost ter cum ritmurile înnoitoare ale loare întreg potenţialul u- trează un număr insemnat
minate şt date în folosinţa construcţiei socialiste. Edi •nan şi material de care de specialişti, in cei şase Sporuri importante la producţia pentru export sint pre
in aceste zile vestiare noi. văzute la oţel, ciment, lemn şi alte produse.
moderne, echipate cu lot ficiile social-culturale durate dispune comuna, să asigu ani de cind au venit şi s-au Mobilizaţi de organizaţiile de partid, oamenii muncii
confortul necesar, pentru in folosul locuitorilor din a- re înfăptuirea in mod exem stabilit la Sarmizegetusa.
200 de oameni ai muncii, g ceastă comună atestă grija plar a obiectivelor econo- soţii Gheorghe şi Elena hunedoreni sint hotărîţi să-şi aducă întreaga contribuţie
ÎMPRUMUTURI DE LA la realizarea obiectivelor din Planul naţional unic de dez
COOPERATIVA DE CRE pentru ridicarea calităţii mico-sociale din actualul Vrinceanu, el inginer şef la voltare a ţării in anul 1982 atît la investiţii, la export, cît
DIT. Cooperativa de credit vieţii, pentru apropierea C.AP. şi ea şefă de fermă
din Hunedoara numără la treptată de condiţiile urba pomicolă, şi-au dedicat e- şi la ceilalţi indicatori. Acţionînd cu fermitate pentru rea
această dată 2 748 de mem lizarea planului pe acest an şi pregătirea temeinică a
bri, cu un fond social in nizării. Unele elemente in a- Oameni şi destine forturile ridicării producţiei
valoare de peste 2,5 mi cest sens şi-au făcut deja agricole, cucerii in valoare producţiei anului viitor, colectivele de oameni ai muncii
lioane lei. Oameni ai mun apariţia, mărturie fiind şi blo pe care legea a potenţialului însemnat de din judeţul nostru militează cu eforturi sporite la înfăptui
cii de la sate împrumută rea obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al parti
cu încredere diferite sume cul cu douăsprezece apar şi chemarea care dispune agricultura co dului, a sarcinilor pe întregul cincinal
de bani necesare pentru tamente, cu magazine la munei. Important de subli
cumpărarea de animale, parter, construit in centrul profesiei niat este că agronomii nu
stupi de albine, diferite o-
biecte de uz casnic. De la civic al localităţii. Miile de îi determină s-au mulţumit niciodată cu
începutul anului, coopera turişti care vizitează anual ceea ce au realizat, avind
tiva de credit din rlunedoa vestigiile daco-romane de să trăiască acolo convingerea că prin aplica
ra a împrumutat membri
lor săi suma totală de a- aici rămin cu impresii de unde muncesc rea tehnologiilor înaintate şi
proape 3,5 milioane ie . pg neuitat, inclusiv despre mu terenurile de la ooalele
MASA ROTUNDA. „Mun taţiile ce au loc in pre Munţilo Retezat pot şi tre
r
că, sănătate, randament“ — zentul localităţii, acest pre buie să dea producţii mai
este genericul B sub care s-a cincinal. Existenţa unui cli
desfăşurat, recent, Ia Bi zent pe care oamenii locu mat favorabil da muncă, ge bune. Un asemenea dezide
blioteca municipală din Hu lui îl scriu cu puterea min rat ii frămintă cu atit mai
nedoara, masa rotundă cu ţii şi a braţelor lor. nerat in mare măsură de mult in actualele condiţii,
tema : „Contribuţii! comi dorinţa fiecărui specialist de
siilor de Cruce roşie la e- Există suficiente argu a se afirma şi a se împlini cina se pune cu acuitate
ducarea igienico-sanitară a mente care atestă că o con problema înfăptuirii princi
femeilor“, la care au par profesional in domeniul său piilor autoconducerii şi au-
ticipat numeroşi reprezen tribuţie meritorie la dezvol de activitate, a determinai
tanţi ai comisiilor de Cruce tarea economico-socială a implicit o stabilizare a ca toaprovizionării teritoriale.
roşie din unităţile econo comunei şi-o aduc zecile de drelor tehnice venite in co Lor li s-a alăturat cu nădej
mice ale municipiului. Cu cadre de specialişti care mună. Dovada elocventă o de si şeful de fermă Simion
acelaşi prilej, a avut loc şi Stănescu. medicul circum
vernisajul expoziţiei de trăiesc şi muncesc in Sar reprezintă faptul că — asa scripţiei sanitar-veterinare.
carte „Viaţa şi sănătatea“, mizegetusa. Valeria Sscan, cum ne snunea interlocutoa
organizată de colectivul bi secretarul comitetului co rea — toti specialiştii sint Constantin Izvoreanu. eco
bliotecii. (Ion Vlad, cores localnici, cu excepţia unui nomista fe'mei Antoaneta
pondent) . munal de partid şi primarul şef de fermă care locuieşte Socaci şi aha ra-l-e care
comunei, aprecia in termeni tot in mediu rural, la numai
eiogioşi activitatea specia dibva km de Sarmizegetusa N. TIRCOB C.S. Hunedoara — struncăria de cilindri. Strungarul Va
liştilor agricoli, a profesori Reprezentind un sector sile Condurat execută lucrări de foarte bună calitate şi in
termenul planificat.
lor şi cadrelor din dome de bază al activităţii econo (Continuare in oag o 3-a) Foto: VIRGIL ONOIU
