Page 19 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 19
P . i g. 2 DftUMUL SOCIAIJSMULUi NH.
OMAGIU MUNCH CONSTiUCTOMLO \ i^ELE^
i t i 9,00 Luptăm
celor ce făuresc noul, prospeţimea î l Tj-ajismis
lumii. :
cintece .
1 IN JUR Ut Ol
din Capi
şi frumuseţea aşezărilor ¡hunedorene monstraţ:
şi din ju
răspuns
Frontalii
şi Uni
pentru <
pace.
IN .JURUL
Marea /
Iară eon
mării ge
rităţii,
păcii
Cîntece
revoluţii
„La s'fi:
mină“
18,30 Săptămî
18.50 J001 dc
10,00 Telejurn
20,10 Luptăm
lumii —
rar-muz
20.50 Film
expresă,
ternaţioi
21.50 Tclcjurr
DUMITRU MATEI, NICOLAE KOVACS, NICOLAE PASCU, ION CĂPLESCU, GHEORGHE NEAGOE, IOAN BALOGII,
şef echipă zidari, şef echipă zugravi, niaisli'u instalator, tinichigiu, .şe£ echipă dulgheri. maistru, Rad
Şantierul nr. 2 Deva. Şantierul nr. I Deva. Şantierul nr. fi Deva. Şantierul nr. ¡J Vulcan. Şantierul nr. l Petroşani. Staţia de asfalt Mintia.
tlioprogramu
RITMURILE DEVENIRII recenta plenară a C.C. al P.C.R., — pen şpaclu la zugrăveli şi enumerarea ar pu- Upescu. Foarte mulţi constructori har Radiojurnal;
presei;
8,10
j------------------------------------------ tru a face faţă cu succes sarcinilor con tea continua. nici şi conştiincioşi fac de 30 de ani rtiilor; 9,00 l
'ţ Anii construcţiei socialiste în ţara tinuu sporite pe care le avem, aducîn- De menţionat că preocupările perso case pentru mineri, logodindu-se pe via 0,05 Audienţ
Buletin
dc
i noastră, şi cu deosebire ultimii 16, de cinci du-ne contribuţia la progresul economic nalului de specialitate din trust, ale ca ţă cu frumoasele locuri de cărbune din vi sta literar
’ ia conducerea partidului şi a statului ai patriei, in creşterea bunăstării între drelor tehnico-inginereşti se amplifică Valea Jiului. între ei : Gheorghe Nea- De la fluier
gului popor.
) se află cel mai iubit şi preţuit fiu al permanent, vizînd laturile de bază ale goe, Marin Dragu, Dumitru Ardelean, samWu folc
şti
poporului român, tovarăşul Nicolae PETRU BARNA producţiei: creşterea productivităţii şi ITorvath Ludovic, Gheorghe Beţivu, Con v .vi; li,
1 Ceauşescu, personalitate marcantă a vie- secretarul comitetului de partid, uşurarea efortului fizic, îmbunătăţirea stantin Albii, Ion Căplescu, Ioan Călina, ra radio-tv.
) ţii politice şi economice internaţionale, VASIIE MALINCENCO calităţii lucrărilor şi reducerea consu Ion Diaconu, Parasohiv Frîncu, Mihai de ştiri; iz
\ vizionar în gîndire şi cutezător în faptă, directorul T.C. Hunedoara-Deva murilor, a costurilor de producţie, spo Dobner, Nicolae Sasu, Cornel Vasian, ra i’olcJoruJi
Melodiile
fa
i au înscris pagini de evoluţie continuă rirea eficienţei economice. Toate aceste Dumitru Ţurnă. Alţi lucrători de nă la 1 la 3;
J in activitatea Trustului de construcţii OFENSIVA PERMANENTĂ preocupări îşi confirmă necesitatea, uti dejde activează de 15—30 de ani la club: 16,Oi
1G,35 Sub ci
ţ Hunedoara-Deva. Din 1951, cînd a luat litatea şi rentabilitatea pe fondul com S.U.T. Deva (Vasile Toader, Antonie Va- — cintece;
t fiinţă — avînd şantiere în Deva, Orăş- A PROGRESULUI TEHNIC pletării dotării cu noi utilaje de con siu, Mire ea Dilă", Ioan Dubaru, Viorel terpreţi de
^ tic, Haţeg, Valea Jiului şi Alba Iulia — înfăptuirea sarcinilor de plan an de strucţii, dispozitive şi scule de mică Jude, Andrei Bustan, Ioan Custoş, Su- Iară; 17,00 j
i organizaţia noastră de construcţii s-a an mai mari, creşterea productivităţii mecanizare într-o gamă tot mai diver sana Săbău, Marin Avram), la fabrica 17,15 Uevis
18.00 Orele ;
* dezvoltat şi modernizat permanent, şi-a muncii şi îmbunătăţirea continuă a ca să, cu instalaţii şi aparataje în conso de betoane (Eugen Baciu, Ioan Andro- tru dezarnu
\ extins şi diversificat activitatea, şi-a con- nanţă cu sarcinile sporite, cu exigenţele nache, Ioan Ursescu, Dumitru Băgăia- nouă şi sti
lităţii lucrărilor — asigurînd astfel obi
| solidat un colectiv destoinic, o putemi- ectivelor un grad ridicat de funcţiona crescânde, sub toate aspectele, în acti nu, Constantin Constantinescu, Victor vă a tovar
Ceauşescu,
. că organizaţie de partid, ce numără a- litate şi eficienţă — au impus promo vitatea de construcţii. Macarie,' Ion Pusa, losif Petric, Iosif ciaJiste; 20,i
i proape 2 000 de membri, care au promo- varea tot mai insistentă a progresului Moise, Traian Manea), sau îa S.U.T. Li- eîntcce; 20,:i
ţ vat cu calificative bune şi foarte bune OAMENI LA ÎNĂLŢIME... vezeni (Elisabeta Furdui, Alexandru Bu- nia; 20,40
22.00 Rad io j
i multe examene in aproape toate locali- tehnic şi tehnologic, introducerea unor ţiu, Egri Francisc, Ioan Busuioc, Vasile vitaţic la <
structuri constructive cu un înalt nivel
J tăţile judeţului. d.e industrializare, folosirea pe scară în 30 de ani, prin T.C. Hunedoara- Şumulanschi, Csaki Ioan, Nicolae Bizu). Non stop i
Nu trebuie omise nici o serie de ca
\ Dacă la înfiinţare, unitatea dispunea largă a prefabricatelor, a metodelor de Deva s-au perindat mii de oameni. Mulţi dre tehnico-inginereşti care au avut ani
l de un număr redus de muncitori şi de execuţie a betoanelor armate monolite au venit, au învăţat meserie, au mun in şir sarcini de organizare şi de con
i numai doi ingineri constructori şi un in cofraje eficiente, mecanizarea inten cit, apoi — la chemarea destinului — ducere, care şi-au făcut — îşi fac încă =l€M
’ arhitect, în prezent în cadrul T.C. Deva sivă şi extensivă a tehnologiilor de con au pornit spre alte zări. Destui au ră
cu
răspundere
\ lucrează mai mult de 4 600 de oameni strucţie. Din colaborarea strînsă cu pro mas în şantierele trustului do la Înfiin — datoria fiind stimaţi şi şi conştiin DEVA: D
ciozitate,
apreciaţi
de
^ ai muncii, între care 76 ingineri, 52 ţarea lui şi pînă astăzi. Alţii s-au sta rie (Patria)
iectanţii si beneficiarii au rezultat so tovarăşii de muncă, de oamenii din sub
, subingineri, 98 tehnicieni, 126 maiştri, luţii constructive industrializate, cu pro bilit aici după 5, 10 sau 15 ani, ajungând ordine. Aşa sînt Gheorghe Cărăbaş, Teo natelor (Ar
RA: Casă
’ 17 economişti, alte cadre de specialitate. ductivităţi sporite şi costuri de produc pioni de nădejde în colectivele lor de dor Negruţiu, Nicolae Maiorescu, Simio-n Taro, fiul
^ Ritmurile dinamice ale dezvoltării ţării ţie reduse, cu efecte pozitive asupra în muncă. Dacă ar fi să-i privim pe toţi Marton, Gheorghe Hulubă, lancu Todo- căra); Dir
1 întregi ne-au angajat in aceeaşi măsură. deplinirii indicatorilor de eficienţă eco aceşti „oameni la înălţime“, la înălţi roni, Mano Kreind.er, Aurel Crişan, Ni eorclia (Sid
} A fost îmbunătăţită structura organiza- nomică. Numai la locuinţe, de exemplu, mea schelelor şi a răspunderilor sociale colae Marcu, Caro! Hertl, Dumitru Bă Jianu
a duh
' torică, prin înfiinţarea de şantiere în in ultimii şapte ani, gradul de indus ce le-au revenit, ar trebui să consem lan, Sever Ga le a. PET1
\ Deva, Valea Jiului, Orăştie, Haţeg, Brad,., trializare a depăşit 95 la sută. năm sute de nume. Dar spaţiul nu per Dar pe schelele cele mai dc sus ale idee ■,Unin
I de compartimente funcţionale şi secţii De asemenea, dotarea şi autodotarea mite. Şi atunci, cu riscul unei enume priceperii şi hărniciei se situează şi Marea Noi
brie); Bieţi
■ de producţie industrială — cu organi- cu instalaţii, agregate şi utilaje moder rări totuşi obositoare, să-i notăm pe foarte mulţi lucrători tineri, pentru că riile l-li <
) zaţii de partid proprii — care asigură ne au permis mecanizarea pronunţată a câţiva dintre cei mai buni meseriaşi ai la T.C. Hunedoara-Deva preocuparea PENI: „Tr
punde (c:
ţ coordonarea specializată a activităţii si majorităţii lucrărilor cu volum ridicat T.C. ITunedoara-Deva, cu care colecti pentru recrutarea şi pregătirea cadre din Imereţ
/ aprovizionarea tehnico-materială cores- de manoperă atît din şantiere, cit si vele lor se mândresc. De In şantierul lor este o permanenţă şi o reuşită. Evi VULCAN:
| punxătoare a fiecărui lot şi punct de din poligoanele de prefabricate şi în 1 Deva : Natalia Lepinzan, Kovaes Ni denţierea lor — cu alte prilejuri. (Lu ceafăru
ţ lucru. nele (Mine
staţiile de preparare a mortarelor — colae, Avram Tohnuş, Fira Ardelean,
^ An de an, partidul şi statul nostru au unde se foloseşte pe scară tot mai lar Petru Mari-a, loari Mertolu. Gheorghe MUNCA Şl VIAŢA - SA: Ducii
UR1CAN1:
t investit fonduri apreciabile în dezvol- gă cenuşa de termocentrală —, în com Weber, Ioan Pîrvu, Andrei Kloss, Ale sonale (R<
| tarea economico-socială a judeţului, partimentul de asigurare a produselor xandru Ghiţescu; de Ia şantierul 2 De ÎNJ5EPL1NĂ SIGURANŢĂ Corleone (
*j ne-au încredinţat sai’cini mobilizatoare, de balastieră, în atelierele de confecţii va — care au lucrat însă şi în Simeria, R A ŞTIE :
> de mare răspundere, pe care ne-am stră- metalice şi piese de schimb. Căi an, în multe localităţi rurale — să-i între preocupările permanente ale ca Heidi in
Studentul,
j duit să le îndeplinim în mod exemplar. Noutăţile de ultimă oră pe linia ofen evidenţiem pe Constantin Samoilă, Ni drelor de conducere, ale întregului per cartofii (1
1 Am fost ajutaţi să ne asigurăm şi să sivei permanente a progresului tehnic colae Dilu, Petru Panaite, Flo'rea Băr- sonal muncitor din trust, la loc dc irun- G IU-BAI:
\ nc pregătim cadrele, să ne îmbogăţim le constituie noua fabrică de panouri bulescu, Aurel Răcăşan, iar de la şantie te se situează însuşirea, cunoaşterea şi lui — ser
i continuu dotarea tehnică, să menţinem mari din Deva, cu o capacitate do rul 6 instalaţii Deva, pe Vasile Zmeu. respectarea riguroasă a normelor de de cultură
tec pentri
* o strînsă colaborare cu beneficiarii, să 50 000 mc/an, echipată cu instalaţii de Ilie Slănilă, Petrică Ursii, Constantin protecţia muncii şi asigurarea — pe cla); Bl
ţ ne perfecţionăm permanent activitatea. mare productivitate, execuţia pereţilor Vienescu, Ton Făţan, Petru Săbău, Oli această bază — a desfăşurării în bune teanc de
1 Ca urmare, în cei 30 de ani de existen- exteriori şi interiori cu băi spaţiale şi viu Tizmote, Nicolae Paseu, Kiss Alexa. condiţiuni a producţiei, a securităţii vie LAN : Lai
(Casa
de
, iă a trustului nostru, producţia indus- tîmplăria înglobate şi finisate în poli Intre meseriaşii cei mai conştiincioşi de ţii oamenilor. Anual sînt alocate sume RIA : Sur:
i trială a crescut de peste 33 de ori, am gon, realizarea pereţilor exteriori în so ia şantierul 3 Haţeg i-am reţinut pe însemnate pentru procurarea de echi I-1I (Muri
lţ construit un număr de circa 61 100 de luţie bistrat şi din ipsos — după tehno Gheorghe Bălan, Aurel Mîrzanca şi Ma- pament de protecţie, de scule, dispozi sub soare
î apartamente. Numai în ultimii 16 ani logii moderne ~, confecţionarea de co gyari Ludovic, de la şantierul 4 Brad tive, verificatoare menite să-i apere pe
) — perioada cea mai fertilă din istoria fraje metalice şi panouri TEGO. folosi pe Mihai Zegrean şi Ştefan Dragu, oameni de accidente, pentru instruirea ihc
1 modernă a României — producţia rea- rea schelelor autoridicătoare la finisa iar de la şantierul o Orăştie pe Con personalului pe teme de tehnica secu ÍSfe^Mi©a
^ Iizată depăşeşte 80 la sută din totalul rea faţadelor si a instalaţiilor de masă stantin Mocan. Petre Ştefana si Ioan Fi- rităţii muncii. De asemenea, partidul
t realizărilor din 1951 şi plnă astăzi, nu- manifestă o grijă neslăbită pentru asi Rezultat
I mărul apartamentelor construite în a- gurarea unor condiţii optime de viaţă decembrie
Extr. 1
\ ceasta perioadă fiind de peste 47 700. constructorilor, ei avînd la dispoziţie lo 32, 1, 87.
I Acum, la ceas aniversar, comuniştii, cuinţe confortabile, cămine şi cantine, Extr. a
, toţi oamenii muncii de la T.C. Hune- băi şi vestiare, cluburi şi biblioteci etc. 72, 27. 00.
1 doara-Deva, ne prezentăm cu un bilanţ în prezent, personalul muncitor al T.C.
\ bogat de realizări. Am realizat în ter- Hunedoara-Deva beneficiază de peste
l men sau în devans un mare număr de 2 200 apartamente repartizate' din fon
I obiective social-culturale, industriale si dul de stat (150 numai în acest an), de
ţ agrozootehnice, lucrări tehnico-edilitare. 2 600 locuri în cămine de nefamiiişti, de Timpul
t ne aflăm în stadii finale cu ultimele 620 locuri în cantine. ziua de
i blocuri din planul pe acest an. La che- Pentru ca munca pe şantiere să aibă Vremea
rece, cu
i marea conducerii partidului adresată continuitate şi eficienţă, pentru ca viaţa noros. Vc
ţ minerilor Văii Jiului de a extrage can- oamenilor să nu fie în nici un fel pri ţii locale
l tităţi sporite de cărbune pentru cocs. mejduită, cadrele de conducere, respon mă de n
sufla mc
) noi am mobilizat forţe suplimentare sabilii cu protecţia muncii din grupele nord-vesl
1 pentru terminarea. pină la sfîrşitul anu- sindicale, instructorii obşteşti, persona nimă va
ţ iui a celor 2 000 de apartamente aflate lul de la compartimentul de speciali minus fi
iar cea
i în construcţie în acest^ mare bazin car- tate al trustului desfăşoară o activitate nus 1 gr
i bonifer al ţării. susţinută, fructuoasă. Munca de instrui m incala
I, Ne vom mobiliza şi în continuare e- re şi de propagandă este completată a- cală, . Tzo
lei.
i xemplar. în frunte cu cei aproape 2 000 desea cu măsuri ferme împotriva celor La mu
/ de comunişti — în lumina orientărilor care încalcă normele departamentale de ceru 1 tei
) date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la reni. Casa do culturii din municipiul Dova operă de artă constructorilor hunodo- căci. ra
Foto: VIRGIL ONOIU protecţie a muncii. (Mol Thro
Luciinvic
-X