Page 20 - Drumul_socialismului_1981_12

7 48$ © SiMBĂTÂ, 5 DECEMBRIE 1&81 Pag. S
utJHrcjt ■. - f. ^■v.i tmmrarim

II. irija piltra calitatea cărbunelui să fie la fel (Urmare din pag. 1}
SIZIURIE
de nare ea şi cea pentru realizarea planului! se ocupă de ridicarea po­
pentru pacea tenţialului pajiştilor natu­
Ginii» i un e de rale, de sporirea aportului
si versuri, gospodăriilor populaţiei la
luni directe (Urmare din pag. de la disciplina de pro­ drul unităţii, măsuri me­ constituirea fondului cen­
taid : ducţie, ne spunea destoi­ nite să ducă la un progres
'EL 9, iii — De- 1 nicul brigadier Gheorghe la capitolul amintit. Astfel, tralizat de produse agro-
a oamenilor „DRUM Dl S?m\ Şl GLORII straturile 17—.18. Inginerul alimentare al statului.
in . Bucureşti Scorpie. Ceea ce cred eu s-a redus exploatarea, şi Prin fire trainice, prin­
rtcţele ţării ca îndemnul de prezenta eu, „Drum de spini şi glorii“, i Iaeob Stoica, şeful secto­ că trebuie să facem mai în unele zone chiar s-a sis­
iii Apelul cartea de poezie a lui Gheor- demonstrează că şi poezia, ] rului II, aprecia că produc­ mult este să sporim exi­ tat, a straturilor cu un zi nd rădăcini cum se spu­
Democraţiei ghe Zamfir a venit din par­ nu numai naiul, poate să-i ( ţia realizată cu complexul ne, s-a legat de comună şi
ăţii Socialiste tea regretatului Carol Drozd, aducă succese. ' genţa la alegerea manuală conţinut mare de cenuşă, medicul uman Ártur Gav-
ezarmare şi nu le pune probleme de a şistului din cărbune in centrul de greutate mutîo-
care (in convorbirea, din Valeriu Râpeanu, Sn pre- l calitate şi aceasta pentru riş, care şi-a construit ca-
păcate, ultima), îmi abataj. Ne este clar că un du-se, în ultima perioadă,
>REI 12,00 — că faimosul slujitor al spunea faţa volumului, interpretează / că zăcământul este în ge­
na­
.lunare popu- iului „nu scrie pentru glo­ metafora titlului ales pentru» neral curat, iar intercala- cocs bun nu poate fi fă­ spre stratul III, care are
aerată clezar- rie căci a cucerit-o, ci pen­ că, desigur, cititorul cu greu t cut dintr-un cărbune slab". un procent mai mic de ce­
icrale, secu- tru că, vrînd să se asociază spinul alături de ţ ţiile de steril existente pe în completare am adău­ nuşă. Separarea fluxului
colaborârii şi exprime numele lui Gheorghe Zamfir. / alocuri nu au o pondere Sarnwcpetiisa
mai complet pe sine, simte Artistul se confesează înfă- ţ ga un calcul întocmit tot do transport •— cel de căr­
nevoia de a face poezie“. ţişind drumul său de glorii i atît de mare îneît să creas­
•atriotice şi la mina Uricani şi pe care bune de cel de steril — la
După
are volumul lectura versurilor din şi de spini nu ca o reme- ; că procentul admis de ca­ trebuie să-l aibă în aten­ lucrările de deschideri, pre­
spini
de
„Drum
it de sAptă- şi morare de intîmplări şi de i
glorii“ remarc bunele in­ fapte „ci ca o pogorirc lu- i litate. ţie întreg colectivul minei: cum şi utilizarea în circui­ să in Sarmizegetusa, con-
tuiţii ce le avea regretatul cidă in străfundurile sufle- i
i politică tul puţului auxiliar, la su­ siderindu-se de mulţi ani
eri ziarist. tutui..., in zonele acelea de prafaţă, a unei instalaţii de ca avind statut de local­
într-adevăr, Glieorghe Zam­ lumini şi de umbre de ni- l
jentru pacea fir nu scrie pentru glorie. meni ştiute“. O mare ten- / curăţire a vagonetelor, nic.- La fel a procedat şi
poc La col lite- Cine nu a auzit de Ghcorgbe siune lirică, un destin artis- ^ contribuie de asemenea la profesorul Ion Arion. Ni-
il Zamfir ? El a făcut cunos- tic tulburat de „mirajul lu- i creşterea calităţii. în aba­ ■colae şi Eugenia Găldea-
Ti al „Orient cut lumii întregi un instru- mii“, de „oceanul de ginduri“ ţ tajele cameră şi la înain­ nu au prins şi ei rădăcini
> roducţie Ln- incnt specific românesc — dezvăluie poezia lui Glicor- ;
lă. Episodul I , naiul, căruia i-a descoperit g!ie z am fir care, in multe ca- ' Să aducem însă în dis­ depăşirea cu un procent a tări s-a dispus alegerea in Sarmizegetusa, unde,
l virtuţi nebănuite. Despre zur i ( atestă originalitate, atît ţ cuţie o cifră: 11315 tone. coeficientului de cenuşă şi manuală a şistului vizibil ca profesori, îşi aduc o
Gheorghe Zamfir marele co- Sn imaginaţie cit şi Sn ex- l Aceasta este cantitatea de umiditate înseamnă : redu­ si puşcarea selectivă a pe­ contribuţie meritorie la e-
\ tidian italian „II Giornalc“ pr csic. Să amiutim citeva / cărbune rebutată de la în­ cerea producţiei pe o lună retelui de cărbune. Pînă ducaţia şi formarea viitoa­
\ seria că „este unul dintre cei poezii care-1 reprezintă: „Ma- 1 ceputul anului la I.M. Uri- cu 2 200 tone de cărbune, la sfîrsitul anului este pre­ relor generaţii de con­
mai fascinanţi artişti ai se­ mei mele“, „Aş vrea să-mi ( cani, ca urmare a depăşi­ a valorii producţiei marfă văzută intrarea în func­ structori ai noii societăţi
t : «¿,00 Ita- colului XX' fii zi fără umbră“, „Antl- | rii cu 0,5 la sută a pro­ cu 849 200 lei, o depăşire ţiune a instalaţiei de clau- socialiste. Important de re­
iuiineţii; 7,00 Că Gheorghe Zamfir este războinică“, „De crezi in ’ centului de cenuşă şi cu 0,4 a cheltuielilor la 1000 lei baj de la galeria de coas­ ţinut este că se găsesc
1^00 Revista şi poet — şl încă de un real Tatiu Nos tru“, „Pe-o dîră de \ la sută a celui d-e umidi­ producţie marfă eu 35 lei, tă. multe asemenea exemple
i'ierul melo-
;tin de ştiri; talent — ştie insă mai pu- nov «. Acestea şi încă citeva 1 tate. Şi diacă de la „com­ un consum suplimentar de Intr-adevăr, toate aceste in comună. Cu alte cuvin­
•adio; 10,00 ţină lume. Primul volum de ne ( j au convingerea că poe- i plexul mare“, aşa cum ni 37 mc lemn de mină, 5 mc măsuri transpuse în fapt te s-ar putea spune ca
i; 10,05 ite- versuri, „Dincolo de s-a spus, influenţele nega­ cherestea, 116 000 kWb. eu rigurozitate vor aduce aici sînt aplicate deja pre­
adio; 10,40 sunet“, zia e a doua mare vocaţie ie 1 revirimentul mult aşteptat
marele an- pare să dea impresia că a lui Gheorghe Zamfir, cu ( tive asupra calităţii cărbu­ vederile Legii adoptate re­
•; n,oo 'tu­ poezia e penlru Gheorghe care va străbate „drumul de > nelui sînt minime, înseam­ ta întreprinderea pe linia calităţii. Dar, din cent de Marea Adunare
li,05 . ' Zamfir doar un simplu nă că ele provin din cele­ minieră Bărbăteni păcate, unele dintre ele Naţională privind obligaţia
Vvanjnru liob- spini şi glorii“, 1 lalte abataje frontale şi sînt încă de domeniul... in­ cadrelor de a locui in lo­
2,00 Buletin by. Volumul al doilea, apărut preocupările,
Din comoa- recent la Editura Emincs- SILVIU GUGA mai ales din abatajele ca­ să se ridice tenţiilor. în galeriile din calităţile în care îşi des­
iosIvu; J.2,45 meră, unde preocuparea subteran am putut vedea făşoară activitatea.
ci; 13,00 De pentru alegerea manuală a Ia înălţimea calităţii că uneori minerii „uită“
>0 Meridian A S O C I A T U L
Iad io jurnal; şistului vizibil din cărbu­ de fruntaşi de obligativitatea alegerii
păcii senin ne nu este corespunză­ manuale a şisturilor mari Galii laureaţilor
Tineri in- Interesantă şi originală este Ne aflăm deci în faţa unei ! toare. Dacă în privinţa canti­ din cărbune, în multe va-
ică popu­ pelicula francezului René situaţii stranii, care, tocmai ţ tăţii cărbunelui extras în gonete acesta fiind ameste­ Duminică, începînd de
la de ştiri; — Aşa este, recunoştea la orele 11, Casa de cul­
şlagărelor ; ) şi al scenariului, a inienţio- spune multe despre moravu- directorul tehnic al minei, acest an, mina Bărbăteni cat cu corpuri străine. în tură din Deva va găzdui
consum.
nat si a izbutit să
realizeze rile societăţii de
18,15 Pen- \ ^ - ___ ........ . -r-.:»_______i „--------- w*n-. ing. loan Beserman. Mai se situează în fruntea u- ce priveşte instalaţia de
.. „ , •(
i pace — o o comedie cu accente sati­ Filmul comunică fără mc- ) nităţilor de profil din ju­ claubaj şi cîntarul de ban­ spectacolul de gală al
ă iniţiaţi- rice vizind lumea obscură a najameute o sumă de date. j vine ceva steril şl din ex­ l a u r e a ţ i l o r Festi-
i Ni colac oamenilor de afaceri şi a despre nişte condiţii nemi- l ploatarea cu complexul, deţ şi chiar din ţară — dă, după cum se prezintă valului naţional „Cînta-
mâniei so­ marelui capital. Pornind de loase, impunind autodizol- l mai cade şi din acoperiş în cele 11 luni trecute au lucrurile acum, nu vedem
li anul cu la cazul concedierii unui varca. / fost obţinute peste pian cum mai pot fi realizate rea României“ (ediţia
, în Româ- funcţionar dc la o agenţie Revenirea lui Pardot la vc- ţ şi nu prea poate fi ales, recent încheiată). îşi
Brecording; de publicitate, filmul urmă­ chea sa condiţie este mai i mai sînt şi probleme de 18 670 tone de cărbune — în acest an. vor da concursul lau­
; 22,30 In- reşte pas cu pas funcţiona­ mult dncit anevoioasă, mişti- ) conştiinciozitate în munca în ce priveşte calitatea a- Oricum, la l.M. Bărbu-
0,05—0,00 rea de tăvălug a unui me­ ficarea acceptată de parte- i cestuia lucrurile încă lasă teni există preocupări pen­ reaţii — printre care
il nocturn. canism de proporţii mon­ ncrii de afaceri este mai re- i unor mineri, de disciplină, formaţiile corale „Frea­
struoase. Legile acestuia nu zislcntă decit ar fi bănuit, i care nu aleg manual, în a- de dorit. Problema nu este tru îmbunătăţirea calităţii mătul admcului“ din Pe-
îngăduie personalităţii uma­ balaj, sterilul de cărbune, nouă, cauzele se cunosc. cărbunelui, s-au înregis­
ne şansa realizării dccît Sn asta din motiv că o lume i Unele sînt, într-adevăr, o- trat şi unele progrese în trila, căminului cultu­
cazul renunţării la identitate. fondată pc inechităţi, accep- J deşi au obligaţia s-o facă. ral din Dobra. ansam­
Pardot il inventează pe tă mai cnrlnd minciuna ren- ^ Am văzut olar la locu­ biective, altele ţin de or­ această direcţie, dar ele
Davis, „asociatul“ său, fiind­ ganizarea muncii în subte­ trebuie amplificate. blul. folcloric „Getusa“,
că el nu inspiră încredere Labilă dccît atlevărul neren- l rile de muncă pe unde Casa de cultură Orăştie,
oara Noo- / ran, d'e implicarea direc­
:erea gra- în lumea de afaceri; cinstea labil. am trecut con.firmîndu-se tă şi hotărîtă a fiecărui Brigada a'e reporteri : de instrumente populare
UNEDOA- lui nu garantează. Aşadar, O comedie anuu'ă în care i consideraţiile interlocuto­ miner în bătălia pentru DUMITRU GHEONEA, (Brad), grupul „Canon“,
Carolina; este vorba de o soluţie: ab­ risul predispune la reflecţie. ^ rilor noştri. „în general eu estrade, dansuri moder­
ului (Fla- dicarea de la idealul propriu nu admit nici un rabat calitate. MIRCEA LEPĂDATU,
ntul Con­ in favoarea altuia, impropriu loan Viban, şeful birou­ C. IOVĂNESCU, ne (Şcoala generală nr.
tul) ; lân­ coordonatelor sale morale. AL COVACI nici de la cantitatea, nici lui producţie, releva prin­ LiVIU BRAICA, 4 Deva,' Casa de cultură
ii (Arta); de la calitatea muncii, nici Hunedoara) şi scriitori.
onsirii- cipalele măsuri luate în ca­ DORIN CORPADE
: Am — «■ — ÎS — a <o — » — ® — o
'enturi în ® — ® — ®
7 N’oiem-
¡cle — se­
ca) ; LU- Fiecare palmă de pămînî să rodească
nu răs- , îoîi cetăţenii să contribuie Ia siftoaprovizionare
Schiţe
ciloresc);
ieranţelor
IE A; Cii-
A NI.NO A- Unde îşi face Soc indiferenţa, şl vacile Gospodărind judicios resursele,
citoresc);
ne per-
; BRAD : rămîn... indiferente Ia producţie
oşie); o- asigurăm excedent de produs©
: iarnă ;
(Patria) ; Cooperativa agricolă de
terul şi Roşcani nu se realizează. din zootehnie. Maria Mi-
GEOA- producţie din Roşeam are Operatorul însămînţător fa­ hăilă ne asigură : „Eu mă agroaiimentare
le vîntu- o fermă zootehnică ce cu­ ce cam ce-1 taie capul, are străduiesc, sînt de dimi­
t li (Casa prinde 318 bovine si 1586 un program numai de el neaţa pînă seara în uni­ Aplicarea în viaţă a pre­ nal al produselor agroaii­
:c: Cin- ovine. Unitatea are, tot­ ştiut. Un capitol important al
jeu (Da- tate, mă zbat să organizez vederilor Programului pri­ mentare, pentru toţi locui­ programului de autoapro-
•nfcru un odată, întinse suprafeţe dc O altă cauză a produc­ şi să coordonez munca, dar vind autocondueerea şi au- torii, asigurînd totodată u- vizionare îl reprezintă pro­
; CA- fineţe şi păşune — 426 ha ţiei nesatisfăcătoare este şi singură nu reuşesc să fac toaprovizionarea teritoria­
argint şi. respectiv. 360 ha. în a- modul cum sint furajate nele disponibilităţi de va­ ducţia animalieră. Din
; SLME- faţă. Ar fi bine ca pre­ lă este menită să sporească lorificat. în ceea ce pri­ calculele efectuate rezultă
- seriile nul 1981, unitatea a cul­ animalele. Cocenii de po­ şedintele şi inginera şefă, răspunderea organizaţiilor veşte producţia de cereale, că acoperim integral din
r A: Praf tivat -15 ha cu trifoi, 14 ha rumb se pun netocaţi în tot consiliul de conducere, de partid de la sate, a
ne-am prevăzut ca în anul
a). cil lolium. 18 ha cu rădâ- iesle, astfel că nu sînt con­ să acorde mai multă aten­ consiliilor populare, condu­ viitor să valorificăm din resurse proprii consumul
de carne şi lapte, rămînîn-
cinoase furajere. Adăpostu­ sumaţi in întregime. în u- ţie zootehniei“. Preşedinte­ cerilor unităţilor agricole producţia excedentară a du-ne totodată de valori­
rile sînt bune. iar îngriji­ nitate există tocătoare pen­ le C.A.P. şi inginera şefă nu şi fiecărui locuitor pentru comunei peste 600 tone ficat importante cantităţi
torii domiciliază in sat. tru furaje, dar nu funcţio­ prea îşi fac timp pentru
isssssi gospodărirea cu maximă gr iu şi porumb. Penlru în­ de produse. Spre exemplu,
Ferma are şef — ing. Ma­ nează. Fîpul. înainte de a zootehnie. Aşa se explică
resurselor
e-
chibzuinţă
ii clin 4 rin Mihăiiă. economist, o- fi dat în hrana animalelor, şi faptul că, de pildă, în xistente în a scopul sporirii făptuirea unui asemenea avem create condiţii pen­
tru a asigura peste nevoi­
perator însămînţător cu este ţinut în noroi şi ploaie, acest an, deşi intenţie a deziderat s-a pregătit te­
85. 56, producţiei agricole. în a- meinic recolta anului vii­ le de consum ale locui­
experienţă. Iată citeva con­ la capătul grajdurilor. Co­ existat, nu s-a făcut nimic cest sens, acordăm o deo­ torilor comunei mai mult
\ 13. 71. diţii ce permit şi. în ace­ tizarea animalelor după pentru amenajarea unor sebită atenţie cultivării fie­ tor. însămînţările şi ară­ de 17 tone carne de bo­
laşi timp, pretind o activi­ producţia de lapte şi starea alei şi căi de acces pentru turile de toamnă efectuîn- vine, 8 tone carne de por­
tate pe măsura condiţiilor de gestaţie abia acum se a uşura activitatea oame­ cărui metru pătrat de pă- du-se la timp şi în con­ cine şi peste 6 000 hl lapte.
bxistenle. Din păcate, rea­ încearcă, aşa că furajarea nilor din zootehnie. mînt, inclusiv a terenului diţii calitativ superioare. Obţinerea producţiilor res­
litatea este departe de a- se face încă alandala, după La înlăturarea neajunsu­ aflat în folosinţa membri­ în structura culturilor un pective are la bază acţiu­
cest deziderat şi există ar­ bunul plac al îngrijitori­ rilor ar trebui să dea o lor cooperatori, care este loc de seamă îl deţin le­ nile întreprinse pentru
pentru gumente indubitabile în lor. în grajduri este mur­ mînă de ajutor şi Consiliul lucrat cu mijloace mecani­ gumele şi cartofii, produse
c 11)81 : zate, cu sprijinul acordat la care vom asigura aproa­ sporirea efeebvelor şi a
general favoarea acestei aprecieri. dărie aproape permanentă, popular comunal Dobra, ri­ de S.M.A., îndeosebi la e- pe 1000 tone pentru valo­ producţiei animaliere, mo­
mult Din 318 bovine, numai 167 deoarece instalaţia de eva­ dicarea activităţii fermei dernizarea fermelor zooteh­
ecipita- sînt vaci, din care doar cuare a gunoiului nu func­ zootehnice din Roşcani la fectuarea arăturilor. rificare la fondul de stat. nice, ridicarea potenţialu­
ub fer­ 109 cu lapte. Producţia de ţionează. Instalaţia de muls nivelul exigenţelor desprin­ Realizarea unor recolte
itul va Ţinînd seama de necesi­ lui suprafeţelor destinate
vest şi lapte marfă este de numai din grajdul nr. 2 din Roş­ se din expunerea secreta­ tatea aplicării principiilor sporite la hectar are la producerii furajelor — să
.ira mi- 110 1 zilnic. „Ştiţi — ne cani — montată în vara rului general al partidu­ autoaprovizionării terito­ bază aplicarea măsurilor mă refer doar la o parte
ă între spunea Petru Mireea. pre­ trecută —, încă n-a fost lui, t o v a r ă ş u l Nicolae riale, în lumina orientări­ stabilite pentru fertiliza­
l grad. dintre măsurile preconiza­
;re mi- şedintele cooperativei — pusă în funcţiune. Nu func­ Ceauşescu, la plenara co­ lor date de secretarul ge­ rea terenului, angajarea lu­ te în scopul fructificării cu
rle. Di- sînt foarte multe "aci ges- ţionează nici instalaţia de mună a C.C. al P.C.R. şi neral a] partidului, tova­ crărilor în acord global cu eficienţă ridicată a resur­
aţă lo- tante, unele au fătat de apă din grajdul de la Pane- Consiliului Suprem al Dez­ răşul Nicolae Ceauşescu, cooperatorii şi mecanizato­
de po- selor ele care dispune co­
mult şi dau lapte puţin“. Sălişte, vacile de aici fiind voltării Economico-Sociale au fost analizate cu temei­ rii, pentru efectuarea în muna noastră.
'ece cu Iată. un argument care nu adăpate într-un pîrîu. impunind măsuri şi ac­ nicie posibilităţile de care condiţii corespunzătoare a
s. Vor prea stă în picioare, ştiut Dar faptul cel mai grav ţiuni eficiente din partea
porari?. dispune comuna Turdaş în întreţinerii culturilor şi res­ LIVIU CRANCIOVA
viciu : fiind că gestarea animale­ este lipsa dc interes a con­ tuturor factorilor răspun­ ceea ce priveşte acoperirea pectarea densităţilor pre­ secretarul Comitetului
lor trebuie să fie dirijată. ducerii cooperativei faţă zători de soarta producţiei. din resurse proprii a ne­ văzute la unitatea de su­ comunal de partid,
Acest lucru, la ferma din de coordonarea activităţii TR. BONDOR cesarului dc consum raţio­ prafaţă. primarul comunei Turdaş