Page 22 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 22
f a
La întreprinderea un siloz de .1000 tone, deci din abataje nu prea este ce
minieră Lupeni, poate stoca producţia. Ar să se încarce şi ce să se
transporte. Atenţie insă I A-
în permanenţă trebui să se dea prioritate ceastă stare nu este de du
sectorului V.
„cale liberă“ huilei Transportoarele din abata rată, mai ales că din a doua
din adîncuri je, cit şi cele de pe fluxul decadă a lunii producţia se
Pentru mina Lupeni, unde de transport suferă adeseori redresează.
Anul XXXIII, nr. 7 490 DUMINICĂ, 6 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani datorită pieselor de schimb,
lungimea galeriilor active mă Cu toate că solicitările nu
soară citeva sute de kilo a calităţii acestora. Lanţul de erau mari in acea zi, au a-
transportor, după cum ne
părut totuşi o serie de ca
,
io prezenţa &©voo âşdyi NICOLAI CIÂUŞESCU, metri, transportul subteran, renţe in această activitate.
evacuarea cărbunelui este o
mare problemă. Cu toate a- Cu citva timp înaintea intră
aera o avut l©Cj In Capital©, cestea, utilajele, maşinile şi Brigada de reporteri rii noastre în mină pe gale
instalaţiile de transport din rie s-au răsturnat citeva va
subteran deservesc corespun in abatajele gonete. Nu chiar intîmplător.
Starea
necorespunzătoare
a
Marea adunare populara consacrată zător sectoarele de produc Văii Jiului lităţii în întreţinere) duce la
liniilor (din cauza superficia
ţie. Bineînţeles, cu unele ex
cepţii, excepţii de care am
luat şi noi cunoştinţă cu pri frecvente deraieri şi răstur
nări de vagonete. Linii blo
dezarmării generale, securităţii, lejul raidului in sectoarele IV spunea şeful de brigadă Vic cate şi timp pierdut pină se
şi V.
La sectorul V, maistrul minier tor Butnaru, se rupe foarte ridică vagonetele şi se în
repede, la cea mai mică so
Marin Lupuţ ne spunea că la licitare. Cu toate acestea carcă huila Împrăştiată. Apoi,
colaborării şi picii buncărul de la orizontul 400, insă colectivul sectorului fa foarte multe vagonete nu
sînt curăţate, în ciuda faptu
unde se încarcă producţia
sectorului, nu are întotdeauna ce eforturi pentru a suplini lui că există instalaţii desti
greutăţile ivite.
într-o atmosferă de pu adunare scandează eu în liniştii şi securităţii, a ma vagonete goale suficiente. nate acestei operaţii. Oare
ternic entuziasm şi impre sufleţire „Ceguşescu-n tot rilor idealuri de progres, Este adevărat, sectorul şi-a în ziua raidului nostru, la chiar nu interesează pe ni
sionantă unitate de simţire ce face este omul pentru bună convieţuire şi co depăşit pe 11 luni planul cu sectorul IV transportul nu a meni că se diminuează capa
şi voinţă pentru apărarea pace !" „Ceauşescu ne în laborare. Ei au exprimat, aproape 18 000 tone de căr ridicat probleme deosebite. citatea de transport. Pe lingă
cauzei păcii — bunul cel vaţă s-apărăm dreptul la în acelaşi timp, deosebita bune, dar aprovizionarea cu Şi nici pină atunci — apre acest lucru am mai observat
inai de preţ al omenirii — viaţă !“, „Ceauşescu şi po satisfacţie faţă de modul „goale“ a produs numeroa ciau şeful de brigadă Teodor că multe vagonete transpor
peste 300 000 de cetăţeni porul, pacea lumii — vii strălucit în care tovarăşul se... goluri. Cei de la trans Boncalo, maistrul Constantin tă apă, deoarece aici nu au
din Bucureşti şi delegaţi torul !“. Nicolae Ceauşescu, secre port, cind fac aprovizionarea, Lupulescu şi ing. Emil Sur-
din cele 40 de judeţe ale La adunare au luat par tar general al Partidului aduc mai întîi la sectorul IV, du. Firesc, pentru că atunci
ţării — muncitori, ţărani, te membri ai C.C. al P.C.R., Comunist Român, preşedin deşi acesta dispune şi de cind nu se prea dă cărbune (Continuare in pag. a 2-a)
intelectuali, studenţi, elevi, ai Consiliului de Stat şi ai tele Republicii Socialiste
militari, pensionari, gospo guvernului, conducători de România, a dus la înde
dine, veterani de război, instituţii centrale, organi plinire mandatul de mare DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R.
oameni de toate vîrstele şi zaţii de masă şi obşteşti, răspundere încredinţat de
profesiile, români, maghiari, personalităţi ale vieţii Marea Adunare Naţională, ŞI MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
germani şi de alte naţio noastre ştiinţifice, cultura adresînd mesaje conducă
nalităţi — au participat, le şi artistice, generali şi torilor U.R.S.S. şi S.U.A., Program amplu şi mobilizator
sîmbătă, 5 decembrie, la ofiţeri superiori, veterani celorlalţi şefi ai statelor
marea adunare populară de război, ziarişti. semnatare ale Actului fi pentru continua dezvoltare a patriei
din Capitală, consacrată nal de la Helsinki prin ca
dezarmării generale, secu Erau prezenţi corespon re se cere să se facă totul
rităţii, colaborării şi păcii. denţi ai presei străine a- pentru a so ajunge la a-
creditaţi la Bucureşti, pre
...Ora 12,00. La apariţia cum şi numeroşi trimişi corduri în vederea opririi VENITURILE TOTALE
în balconul sediului Comi speciali ai unor importan amplasării şi dezvoltării PRODUCTIVITATEA
tetului Central al Partidu te ziare, agenţii de presă, de noi arme nucleare, re
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae posturi de radio şi televi tragerii rachetelor cu ra [ALE aie POPULAŢIEI
Ceauşescu, tovarăşa Elena ziune din diferite ţări, oa ză medie de acţiune din
Ceauşeseu, ceilalţi tovarăşi re au efectuat transmisii Europa, pentru dezarmare
din conducerea de partid peste hotare de la marea şi securitate pe continen
si de stat sînt întâmpinaţi adunare populară. tul nostru. Ei au exprimat,
cu puternice urale, cu în totodată, întreaga aproba
delungi ovaţii, semn al La această impunătoare re faţă de importantele a-
dragostei fierbinţi, al pro- manifestare, sutele de mii peluri ale F.D.U.S. şi
f'm’dei recunoştinţe pe oa- de participanţi au reafir M.A.N., faţă de celelalte
e le nutresc faţă de se mat cu toată vigoarea ade acţiuni întreprinse de ţa
cretarul general al parti ziunea unanimă la noua şi ra noastră în scopul opri-
dului pentru activitatea strălucita iniţiativă a tova . rii cursei înarmărilor, tre
neobosită pe care o desfă răşului Nicolae Ceauşeseu, cerii la măsuri practice de
şoară în scopul lichidării pătrunsă de o înaltă grijă reducere a cheltuielilor, e-
şi răspundere pentru pre fectivelor militare şi ar
factorilor de , încordare, zentul şi viitorul poporu
tensiune şi conflict din mamentelor, pentru apăra
lui român, pentru destine rea libertăţii şi indepen
viaţa internaţională, pentru le civilizaţiei umane, ini denţei popoarelor, pentru
soluţionarea problemelor ţiativă care de citeva săp- făurirea unei lumi fără
complexe ale lumii de azi tămîni face înconjurul ţă războaie, a unei lumi a în-
în concordanţă cu intere rii şi al întregii planete, B & « « • • • • • • • • • • • • • »••¿•••»O««
sele şi năzuinţele vitale ale ridicând milioane şi milioa
popoarelor. Participanţii la ne de glasuri în apărarea (Continuare în pag. a 4-a)
Planul naţional unic de tuturor oamenilor muncii !n strinsă corelare cu
i 1 IN ZIARUL DE AZI: dezvoltare economico-so- din judeţul nostru - ca creşterea productivităţii
T rustuf de c Hunedoarai cială a României socia dealtfel din întreaga ţară muncii se prevede ca ve
! ------------------ ~ ¡---------------------------------------------------------- 1 o Potenţialul fiecărei liste pe anul 1932 preve - este să folosească la niturile totale reale ale
de o creştere importantă
maximum capacităţile de
populaţiei să sporească în
i - ie» ia s 30-a aniversare j ferme zootehnice să a productivităţii muncii în producţie, să promoveze 1982 cu 2,7 la sută, ceea
fie deplin valorificai
ţ ------------------------------------------------------------------! » Riimuri hunedorene industrie, calculată pe ba progresul tehnic, să des ce demonstrează că sar
cina stabilită de Congre
za valorii producţiei nete.
S Sărbătoarea oamenilor care au dat! ® 400 de ani de la în S-a avut în vedere atit ni copere şi să pună în va sul al Xll-lea al partidu
loare rezervele existente
i i ceputurile activităţii velul dotării tehnice cit şi în utilizarea timpului de lui pentru cincinalul 1981-
1985 privind creşterea ni
tipografice din Oră.ş-
rezervele însemnate care
personalitate aşezărilor huncdsrenc j tie mai există în toate unită lucru, in întărirea ordinii velului de trai al poporu
şi disciplinei la fiecare
o Mozaic duminical lui se va realiza cu suc
ţile economice. Datoria loc de muncă. / ces.
Cu prilejul aniversării a lincenco, directorul trustu- /
30 de ani de la înfiinţarea lui da construcţii, a evocat 1
Trustului de construcţii Hu- drumul parcurs de con- 1
nedoara-Deva, ieri după- structorii hunedoreni în cei t t-i-iA
amiaza a avut loc, la Casa 30 de ani de activitate, ma- \ f;:# i- W W-... ....
de cultură din Deva, o a- rile realizări dăltuite in ar- l »..<• . V-yţ .. ... , f................................ ~ ..îşi.
dunare festivă omagială. A hitectura nouă, modernă,
lost o sărbătoare înălţătoa confortabilă a edificiilor e- 1 k VA-
re şi emoţionantă, cum înăl conomice, social-culturale ţ x <• ‘pW#’ $
ţătoare este munca oame înălţate de la un capăt la i ;'v ŞM
nilor care au dat chip nou altul al judeţului. Un drum '
şi personalitate aşezărilor trainic, de durată care a fă- ţ
hunedorene. cui ca in anul 30 de exis- ţ
tentă a trustului producţia
Adunarea a fost deschisă industrială să fie de 33 de 1
de Petru Barna, secretarul v:Av;
Comitetului de partid pe ori mai mare. iar bucuria şi \ m2 - v ,
trust, preşedintele consiliu fericirea in căminul dorit să i •: ■ ■ v ■ ■
lui oamenilor muncii, care a lumineze in peste 61 100 de '
sublimat semnificaţiile săr- , apartamente. .Un drum sigur, ţ Iii. A: ■ A.i: -t: ' .
. ,■
. . . .
,
. . . . . . ' cu mrgi deschideri in cinci- l
batorii in contextul larg al na u '.WVv. A".-
/ / calităţii sl eficientei. /
evenimentelor politice inter- Emoţionante au fost inter- )
ne şl externe de însemnă- u r n i t > ■ Ktţiiţi AA:*;:. ALíAÍX A" - W
tate vitală pentru progresul L U ^
ţării şi al omenirii. In cu-
vintul său, ing. Vasile Ma- Continuare în pag. a 2-a) Peste tot, în localităţile judeţului, însemnele“ constructorilor hunedoreni sc înalţă falnice, dînd trăinicie timpu-
1 Iui socialist al patriei. Folo : VIRGIL ONOIU
