Page 23 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 23
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. '
Potenţialul fiecărei ferme zootehnice
= f\ TELEVIZIUNE
să fie deplin valorificat
DUMINICA, 6 DECEMBRIE
8,IX) Teleşcoalii
Sub conducerea nemij tre fiecare C.A.P., asocia Pornind de la rolul de 8.10 Tot Înainte !
locită a Comitetului jude ţie, I.A.S. şi fermă, cît şi cisiv pe oare îl are (pe 0,03 Şoimii patriei
ţean de partid, printr-o evidenţierea rezervelor e- lingă înlăturarea pierderi (Urmare din pag. t) asigurindu-i o derulare con 9.15 Film serial pentru co
preocupare susţinută, in xistente pentru îmbunătă lor prin mortalităţi şi sa tinuă, fără deranjamente. Este pii
9.10 Omul şi sănătatea
primul an al actualului ţirea radicală a activităţii crificări nceconomiee), îm fost luate toate măsurile pen notabil faptul că există o 10.00 Via(a satului ■.
cincinal lucrătorii din zoo în anul viitor. Pe lingă fi bunătăţirea procesului de tru dirijarea şi captarea ei. strînsă conlucrare între co 11,45 Bucuriile muzicii.
lectivele sectoarelor de pro
Sint şi situaţii cînd abataje
tehnia hunedoreană au în nalizarea modernizărilor în reproducţie pentru creşte le nu dau cărbune, dar ben ducţie şi compartimentul de George Enescu — „Să
teasca“
registrat unele rezultate in toate fermele, factorii răs rea efectivelor, a produc zile transportoare funcţionea transport. In acest sens se 12.30 De strajă patriei
în.făptuirea obiectivelor ce punzători cîe îndeplinirea ţiei de lapte şi carne, se ză din „plin", adică in... gol, planifică de comun acord re 13.00 Telex
plan
indicatorilor
impun măsuri eficiente în
din
de
le revin din hotărîrile a- sectorul zootehnic sînt che scopul creşterii indicelui iar cînd abatajele dau, ele viziile şi reparaţiile pentru a 13.05 Album duminical
11.10 Imagini finlandeze
dopiate de Congresul al stau. fi pregătite şi efectuate în 11.30 Ecranizări după opere
maţi să pună un accent de natalitate la fiecare spe literare: „Cinci săptft-
X! 1-lea ai partidului, din deosebit pe realizarea in cie de animale. Situaţiile timp util şi de bună calitate, mini in balon“. Pre Priviţi c
indicaţiile secretarului ge tegrală a efectivelor la fie întîinite la C.A.P. Dineu La întreprinderea asigurîndu-se astfel flux con mieră pe (ară. Produc Europă. Pi
neral o) partidului, tovară care specie de animale, de Mare, Strei, Teiu, Aurel minieră Uricarii, tinuu cărbunelui din subteran ţie a studiourilor ame căzută inti
ricane
şul Nicolae Ceauş eseu, pri ziderat ce trebuie să se. în Vlaicu, fiapoltu Mare şi evacuarea spre ziuă. 18.10 călătorii spre viitor. tristătonre.
vind valorificarea cu efi deplinească pe seama pră- altele, unde indicele de cărbunelui se iace La întreprinderea Concurs pionieresc tatea, fere
cienţă ridicată' a potenţia silei proprii. Cu sarcini natalitate la bovine este ou 19.00 Telejurnal nia, amora
19.30 Cîntarea României.
deosebite în această pri în flux continuu minieră Bărbăteni, conomicc,
l u l u i existent pentru ridi mult sub aşteptări, recla . Imn pentru pace părea că ,
carea ponderii sectorului vinţă sînt confruntate în mă sporirea răspunderii incidente 30.00 Film artistic : „Ultima
deosebi conducerile C.A.P. La mina Uricani, întreaga care dereglează noapte“. O producţie a trrnilor făr.
de creştere a animalelor în şi fermele zootehnice din pentru întărirea ordinii şi producţie de cărbune exploa Casei de filme Trei mai aşteaj:
ansamblul producţiei agri disciplinei în rindul ca tată zilnic se evacuează ope mecanismul 23.15 Telejurnal. Sport. Dar cînd
Cristur, Rurjuc, Ohaba, LUNI, 7 DECEMBRIE
cole globale, pentru trans Turdaş, Vaidei, Dobra, Gu~ drelor din reţeaua de re rativ cu ajutorul benzilor producţiei 16.00 Emisiune in limba a început
punerea în fapte a psrinci- rasacVa, Bretea Mureşână, producţie şi selecţie a ani transportoare şi al vagonete- maghiară că ciolane
pTor autoeondueerii şi au- malelor. lor. „Nici nu s-ar putea alt Activitatea de transport de 18.50 1001 de seri bătrirta E
toaprovizionării teritoriale. Obţinerea unor randa fel, deoarece noi, la sectorul la mina Bărbăteni mai de 19.00 Telejurnal subit. Fiec
mente superioare în secto II, avem in subteran un si reglează uneori procesul de 19.30 Tribuna experienţei — i s-a
în primul rînd merită loz mic, de numai 100 tone, 19,55 Pentru curtea şi gră ucis de ci
consemnată preocuparea rul zootehnie este decisiv iar la cantitatea de cărbune producţie în subteran, înce dina dumneavoastră ori. Bătrin
0 cerinţă imperioasă condiţionată de folosirea tinind ritmicitatea livrării căr 20.05 Roman foileton : „Dra
pentru dezvoltarea bazei judicioasă, pe timpul pe pe care o taie complexul bunelui spre suprafaţă. goste şi ură“. Episo- Insă absol
materiale, dîndu-se in fo este cu totul insuficient — Un prim exemplu ne-a dul 2 fiecare fk
losinţă noi complexe şi pentru realizarea rioadei de stabulaţie, a tu ne spunea maistrul şef de fost oferit la sectorul IV, 20.50 pace Pentru dezarmare şi ucis de ci:
furaje,
de
turor
resurselor
modernizîndu-se activitatea în fiecai-e fermă, în raport schimb Petru Mandriş. Cu luni unde s-a defectat troliu! care 21,20 Orizont tehnico-stiin- de o sun
în fermele zootehnice. Cu autoaprovizionării în urmă aveam o serie de trăgea vagonetele din colivia ţific de <
sprijinul, unităţilor indus de speciile şi categoriile de probleme la benzile transpor puţului auxiliar şi transportul 21.30 Spre comunism bt
zbor. Balet
animale existente, de ne toare din subteran. Dar elec ţiuni a
triale din judeţ, în fiecare s-a blocat pină ce o echipă 22.05 Telejurnal.
consiliu unic agroindustrial cesarul de hrană şi stocul tromecanicii noştri, oameni de intervenţii a remediat de s
de nutreţuri, trebuie în harnici şi pricepuţi, împreună fecţiunea. Colivia a staţionat c. <?
si fermă s-au depus efor oare au înregistrat impor cu conducerile sectorului şi : ISADS©: cari T i
turi în vederea asigurării tante minusuri la electivul tocmite raţii echilibrate, minei au găsit soluţii de mo 25 de minute, timp in care cu de ■■
n-au fost trimise „goale“ jos
alimentării eu apă în adă de bovine. Asemenea pro care să fie cunoscute şi dernizare a fluxului de trans la orizontul 700, iar clţiva mi Vre
respectate de către toţi în
bucureşti i ; 7,00 Ac
posturile de animale, con bleme se pun şi pentru grijitorii. O însemnătate port şi astăzi defecţiunile sint neri n-au putut coborî la tualitatea iu 00 de minute; să
struirii de platforme pen C.A.P. Bunila, Dumbrava, deosebită prezintă comple tot mai puţine, benzile merg locurile de muncă să-şi preia 8.00 Radioprogramul sate să' î i - .
tru gunoi şi alei de acces, Vîlcele, Pui, Clopotiva, Li- din ce in ce mai bine". schimbul. Probabil că acest lor; 9,30 Magazin dumini c e
vadia, Sarmizegetusa etc., tarea balanţei furajere în Discuţiile cu cadre de con cal. Emisiune de actualităţi l o
împrejmuirii depozitelor de incident n-a cîntărit prea mult Şi muzică; 12,00 De toate
unităţi cu minusuri de eîte toate fermele cu deficit, ducere şi mineri, observaţiile în balanţa producţiei secto pentru toţi; 13,00 Radiojur pi.
furaje, construirii de fîna- 200—ioOO ovine. Este de cît şi organizarea temeini ia faţa locului în subteran nal; 13,15 Noi înregistrări ir d s
ro, ’l'eetuării reparaţiilor Ui subliniat că fiecare medic că a preparării nutreţuri ne-au convins asupra faptu rului, dar ele adunîndu-se pe de muzică uşoară roma e ’
atirnă
parcursul
unei
zile,
13,30
Divertisment
adăposturi, extinderii mul veterinar şi şef de fermă lor, neîngăduindu-se folo lui că reviziile şi reparaţiile greu în economia unităţii. nească; 14,00 Almanah so
folcloric;
sului mecanic, preparării poartă răspunderea pentru sirea grosierelor şi altor preventive ale tuturor agre Szabados losif, şef de nor; 15,00 Varietăţi muzica
furajelor şi evacuării de realizarea creşterilor de e- nutreţuri în stare nepre gatelor şi instalaţiilor, inclusiv schimb in brigada lui Temeş- le; 10,00 Buletin de ştiri ; 17,00
16,05
Clubul
artelor;
jecţiilor. Efectuarea unui feetive pe seama prăsilei parată în hrana animale ale celor din sistemul de vari Francisc, pregătea îm Unda veselă; 17,30 Teatru
An
de
„Arkanda“
volum înseninat de lucrări proprii, pe această cale pu- lor. Trebuie, de asemenea, transport al cărbunelui, inter preună cu ortacii un suitor scurt: Nowiclvi; 18,00 Bule
drzej
a determinat crearea de tindu-se asigura ameliora eliminată cu desăvirşirc venţiile operative şi exploa de atac in stratul III al ori tin de ştiri; 18,30 Cîntee
cintcc
om,
condiţii mai bune pentru rea raselor şi economisirea risipa si depăşirea consu tarea corespunzătoare a do zontului 650. N-are a se plin- pentru 18,30 Muzicoteca pentru
ge de transport, in generai a
pace;
pen
desfăşurarea activităţii în de fonduri băneşti. Strîns murilor specifice pe unita tării tehnice sînt preocupări mers bine, zice, dar tocmai tru toţi; 20,00 Radiojurnal;
ferm \ detasindu-se exem- legată de înfăptuirea aces tea de produs. constante, fructuoase la mi acum lipseau „goalele“ din 20.15 Clntece, amintiri, con
na Uricani. „Mai avem une
)j; iu oferite de C.A.P. Sîn- tui deziderat este asigura Întronarea ordinii şi dis le probleme în ceea ce pri galeria direcţională. Că la fesiuni cu Dan Moisescu ;
21.15 Turneul melodiilor ;
ts oarei. Brad, Mărtineşti şi rea creşterii separate a ti ciplinei in toate fermele veşte asigurarea corespunză acea oră vagonetele goale 22.00 Radiojurnal; 22,10 Pa
al.ei’. Unele rezultate fa- neretului femei destinat re zootehnice, asigurarea unor toare cu vagonete, avind in trebuiau să se afle în zona noramic la sportiv; 22,30 Vă
invităm
0,05—5,00
dans;
forabile s-au înregistrat, producţiei. numai astfel îngrijitori de animale lo vedere că circa 40 la sută de lucru a brigăzilor lui Te- Non stop muzical nocturn.
d asemenea, în privinţa putîndu-se forma fondul calnici şi ridicarea pregăti din producţia totală de căr meşvari şi Csaki, şi nu în
spor rii efectivelor de ani matcă cu potenţial biologie rii lor politice şi profesio bune a minei se evacuează „staţionare" la gura puţului,
ne-am dat seama după mo
mi Ic si a producţiei aces ridicat. în afară de creş nale reprezintă probleme pe această cale — ne spu dul energic in care a inter MjjNEMAi
tora. Comparativ cu pe terea separată a viţelelor la a căror realizare sînt nea maistrul minier Gheorghe venit maistrul principal loan
rioada corespunzătoare a este necesar ca acestora să chemaţi să-şi aducă în Nistor. Este adevărat insă că Liţcanu, adjunctul şefului de rie (Patria); Domnişoara Noo-
DEVA:
nici noi, minerii, nu ie în
Afacerea
frâ
anului trecut, spre exem li se asigure furaje de ca treaga contribuţie organi treţinem prea bine — nici sector. Din loc în loc, gră natelor (Arta); HUNEDOA
plu producţia de lapte litate, în sortimente şi can zaţiile de partid de la sa vagonetele nici căile de ac mezi de materiale, lemn de RA: Casă pentru Carolina;
dragonului
niarlă este mai mare cu tităţi corespunzătoare. De te, conducerile unităţilor ces —, nu le curăţăm la mină, profile metalice stă Taro, fiul Detaşamentul (Fla
căra)
;
Con
peste 20 de procente. ficienţele semnalate în a- agricole şi cadrele tehni timp, ceea ce determină une teau peste şine, in alte zo cordia (Siderurgistul); lăn
Apropierea sfirşitului de cest sens la C.A.P. din ra ce veterinare, de calitatea le defecţiuni pe fluxul de ne noroiul şi cărbunele a- cii Jianu dublă haiducul (Arta);
Viaţă
(Constructo
an prilejuieşte o temeinică za comunelor Brănişca, activităţii acestor factori transport. proape că le acopereau. Din rul); PETROŞANI: Arn O „m am t
analiză, evaluarea în spirit Băcia, Bretea Română, Gu- depinzînd nemijlocit rezul Conştienţi de sarcinile mo această cauză, am aflat, de idee (Unirea); Aventuri în Vom dăinu
seori ba deraiază locomotiva,
Marea
Noiem
(7
Nordului
critic si autocritic a rezul rasada şi altele trebuie să tatele care se înregistrează bilizatoare ce le revin pri ba sar vagonetele de pe şine. brie) ; Bietul Ioanide — se Aici, în va
tatelor înregistrate de că fie grabnic eradicate. în sectorul zootehnie. vind sporirea continuă a pro Şi atunci brigăzile aşteaptă, riile 1-11 (Republica) ; LU- Toţi fiii tai
ducţiei de cărbune cocsifica- PENI: „Tridentul“ nu răs
Martorul
bil, minerii de la Uricani — aşteaptă... punde mai (Cultural); (Muncito Tară de o:
mult
ştie
comitetul de partid, condu Brigada de reporteri : resc) ; VULCAN : Vara spe
ranţelor
: Trssstui de construcţii Hunedoara cerea minei, conducerile sec DUMITRU GHEONEA, story pe (Luceafărul); Love
(Muncitoresc);
ring
C. IOVĂNESCU
toarelor se preocupă consec
vent de perfecţionarea fluxu DORIN CORPADE, LONEA: Clinele şerif (Minerul);
PETRILA:
Un
extra
! ™le¥3 la a 30-a aniversare lui de transport al cărbune MIRCEA LEPĂDATU, terestru (Muncitoresc); (Munci Da 14
A-
Duelul
NINOASA:
lui din abataje ia suprafaţă, LIVIU BRAICA toresc); URICANI: Proble împlinit
(Urmate din pag. 1) ale elevei Cori na Druţă, de me personale (Retezatul); cînd. la t
Corleone (Steaua
BRAD:
la Liceul industrial nr. 4 De Aflaţi în abataje alături de mineri, urmărindu-le roşie); GURABARZA: Mica efortul că
va, cea care, In numele co munca eroică, stînd de vorbă cu ei, am reţinut efor romanţă (M i n e r u l ) ; o- pentru a
venţiile veteranilor, ale legilor ei, admirind dăruirea turile şi preocupările consecvente de a extrage cil RAŞTIE: Stele de iarnă ; cerea şi
acelor constructori care s-au şi pasiunea de muncă a mai mult cărbune cocsificabil, aşa cuín le-a cerut Mi Heidi în oraş (Patria) şi ; cunoscuţi
computerul
Studentul,
înălţat inălţind, s-au format constructorilor se angaja să nerul de Onoare al ţării, secretarul general al parti cartofii (Flacăra); GEOA- râturi i
la şcoala aspră dar frumoa dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în anchetele pu GIU-BAl: Pc aripile vintu- „Palia di
să a şantierului: şeful de se împlinească in această blicate am consemnat hărnicia şi dăruirea lor în mun 1 ui — seriile I-Il-IH (Casa pera, ca
HAŢEG:
cultură);
Cin-
de
lot Avram Tomuş, de 21 de frumoasă meserie. că, rezultatele bune obţinute, angajarea unanimă de a tec pentru fiul meu (Da rodul nr
ani pe şantierele trustului, In încheierea adunării fes le amplifica în continuare. Toate cele trei mine — cia); BRAZI: Pentru un rilor li
care priveşte azi cu min- tive a luat cuvintul tovară Lupeni, Uricani, Bărbăteni — prezintă depăşiri de teanc dc Lancea de ; argint său Şc
bancnote
CA-
LAN:
a i
drie ansamblurile ,,Gojdu‘', şul Radu Bălan, prim-secre- plan de la începutul anului, pregătesc intens condi (Casa dc cultură); La răs mare a ir
rlen,
(li
,,Progresul“, modernele edi tar al Comitetului judeţean ţiile producţiei sporite din anul viitor. Mai sînt insă crucea marilor furtuni Supcr- ucenici
SIMERIA:
Iunie);
ficii social-culturale — ho de partid, preşedintele Co greutăţi şi neajunsuri, carenţe de organizare a pro man — seriile I-H (Mure pograf r<
telul ,,Sarmis", magazinul mitetului executiv al Consi ducţiei şi de disciplină a muncii, cazuri de nefolosirc şul); ILIA: îmi sare ţan în noic
GHELARI:
„UlpiaCasa de cultură liului popular judeţean. raţională a dotării tehnice şi a timpului efectiv de dăra (Lumina); a durerii — cep tlpăi
palidă
Lumina
din Deva, ştiindu-şi mun In cadrul adunării au fost lucru în abataje, abateri de la tehnologiile de ex seriile T-II (Minerul). acestei
ca trăită la înălţarea l o r ; inminate plachete jubiliare ploatare, care influenţează negativ calitatea cărbune prinde
Nicolae Delii, de la şantie şi insigne unui număr de 51 lui, deficienţe în compartimentele de aprovizionare şi cărţi: F
rul nr. 2; Marin Bădescu, transport. Continuă încă dialogul nu întotdeauna co f f f i K A din Ve
de peste trei decenii con de constructori. Un inspirat rect şi principial între mineri şi preparatori, pasîn- tălmăcit«
structor a numeroase o- film documentar a subliniat du-şi unii altora responsabilitatea pentru ritmicitatea, Timpul probabil pentru n cască şi
biective din Valea Jiu drumul parcurs de construc cantitatea şi calitatea cărbunelui. ziua de G decembrie 1981: Tordas,
lui ; Susana Sabău, de 21 torii hunedoreni in cei 30 de Ţelul comun este însă sporirea neîntreruptă a pro Vremea va fi in general nilor dh
mai
de ani tehnician la S.U.T. ani de activitate, iar un pro ducţiei de cărbune cocsificabil şi îmbunătăţirea per rece cu cerul cădea mult Herce, ,
nin
mai
noros.
Vor
Emoţionante au fost şi\gin- gram artistic — susţinut de manentă a calităţii lui. în aceste direcţii se cer orien sori slabe locale. Vintul va Sebeş“, Í
durile şi cuvintele de salut formaţiile de gen ale trus tate toate eforturile minerilor şi preparatorilor şi nu sufla moderat cu intensifi căi de c
C.S.H. — atelierul meca cări temporare de 40—55
aduse sărbătoriţilor de ing. tului. şantierului nr. 2 şi ale nic nr. l. Rabotorul Nagy în ultimă instanţă a!e cocsarilor hunedoreni. Vom fi km/h din nord-vest. Tem lui“. Mo
II
minime
Constantin larerrschi. direc Casei de cultură din Petro Alexandru lună realizează lu în continuare alături de aceşti oameni harnici, voni peraturile între minus vor 7 fi povădui'
cuprinse
nă
de
ilc
şi
sarcinile
tor al ing. Nicolae şani — a împlinit înălţător plan, şi execută lucrări nu scrie despre munca şi rezultatele lor, îi vom ajuta minus 2 grade, iar cele ma hirie, „j
îndeplinească
să-şi
misiunea
responsabilita
înaltă
de
Ardeleanu, director tehnic sărbătoarea celor ce edifică mai de calitate bună. te politică, de a asigura tării TOT MAI MULT CĂR xime între minus 1 grad şi doarei“.
Cartei
grade.
locală
Ceaţă
dimi
4
la G.IG.C.L.. dar mai ales noua Hunedoara. Foto : V. ONOIU BUNE COCSIFICABIL. neaţa. ganda (