Page 24 - Drumul_socialismului_1981_12

DUMINICĂ, 6 DECEMBRIE I9ßl Pag. 5

f,ö. -•
DUlitiffiCAL*

zona Noii Guinee, şi apoi va ireee in emisfera
Manual de geografie nordicăi
Nikolai Medvedev, el însuşi participant al
a
sovietice,
expediţii
antarctice
de acum 110 ani unor migală registrele de bord ale unor studiat
cu
nave
ruseşti şi străine care au făcut in diferite pe­
Şcoala generală Baia <lc Criş păstrează, din rioade ocolul lumii în ultimii 200 de ani, pre­
partea Profesorului Emerit Emil Popa, de Ia cum şi datele privind comportamentul acelor
Liceul „Avram lancu“ Brad (in prezent pen­ compuselor, descrise in diferite cronici din an­
sionar) un manual de geografie in limba ro­ tichitate. Datele culese i-au permis calcularea
mână, tipărit la Viena, în anul 1871, al cărui curbelor descrise de poli in migraţiunea lor
autor este Ioan Silviu Selnglanu, din Bciuş. continuă.
calculelor
Medvedev,
Manualul poartă sub copertă următoarea dedi­ die Potrivit deplasare a lui Polului magnetic viteza me­
de
sud
de
Ba-
Simeonc
IĂTRÎNA EUROPA caţie: „Spre suvenire Domnului Ardeleni, Auto- este de 23 m în 21 de orc, sau 12 kilometri pe
Tribunuîu
Abruzzikmt
llntu,
riulu, Beiuşiu lei 1 an...“, Iar în coif o sem­ an. După ce va fi traversat Ecuatorul, Polul and
nătură „En. Hodoş 1880“. se va îndrepta spre Japonia, Kamciatka, va
nordică
cerc
de
în
arc
bălana ranei, pină in fiordurile se­ narii absurdului, n-a murit. Încă din „Precuvlntare“, care începe cu ur­ descrie un Pacific şl, apoi, treclnd partea lingă con­ a
Oceanului
pe
Crcţianu
:
lrind era vere ale Norvegiei, arnin- El ii uneşte azi, dincolo de mătorul motto de G. bine in ţara „Fie plinea cit tinentul american, se va reîntoarce in Antarc­
mea“,
rea/
autorul
Tot
mai
de
lentă in- tindu-le cele două războaie orice hotare, pe toţi fiii bă- bihorean »1 „Manualului de geografie pentru tica.
; inechi- nimicitoare care au viscoli­ trinului continent împotriva tinerimea romănă“ din 1871 îşi dezvăluie in­ Viteza de deplasare a Polului nord c.sle de
familie
oxicoma- t-o in ultimele şapte . dece­ celei mai sinistre şi inuma­ tenţiile: transmiterea in şcoală şi cunoaşterea a de­ 23 m in 24 de ore. Traiectoria pe care o va
lingă
arhipelagul
trece
va
pe
de
naturale,
ştiinţe
insulelor
descrie
Pâ-
mentelor
rizele e- nii. Amintindu-le că. demult ne perspective care le-a Astăzi, se deschide cea mintului, descrierea provinciilor din acea vre­ canadiene, apoi va trece prin bazinul Oceanu­
dar se tare, la Pontul Euxin, un rinjit vreodată. „Echilibru al diva XXV-a ediţie a Fes­ me. Chiar in „introducere“ autorul prezintă lui îngheţat de Nord, va traversa continentul
Oceanul
şi
dc
, ca bă- poet pe nume Ovidiu scria t e r o r i i „ r ă z b o i nuclear li­ tivalului filmului la sate, conceptul geografia împărţirea şi geografiei: geografia asiatic dincolo cobor! Ural, va de ajunge in Africii şi
topică,
politică.
fizică
geografia
sudul
dincolo
Indian,
va
care no că „Oamenilor le’ e prielni­ mitat“, „bombă curată" — manifestare cu caracter e- Din cele trei părţi, noţiunile de cosmografie se va întoarce în poziţia actuală, urmînd o li­
moartea, că inocenta pace, Iar minio sint numai clteva dintre ducativ, care, în perioada (poli, ecuator, paralele, meridiane, unităţi de nie ce va trece prin Oceanul Atlantic.
nucleară sălbatică aparţine fiarelor“. conceptele şl sintagmele ab­ de iarnă împlineşte armo­ măsură pentru lungimi şi suprafeţe) şi ele­ Specialistul sovietic a emis ipotezn că de­
*
şi
npăneas- Amintindu-le că, peste a- surde, străine spiritului eu­ nios activitatea politică şi mentele de geografie fizică (continentele un riva polilor s-ar din datora vitezei neuniforme ttl
cauza
nucleului
greu
lumii,
raportul
oceanele
Pămuitului
ocupă
rotirii
apă-uscat)
>ezile el. proepe două milenii, tocmai ropean şi pe care el s-a cultural-artistică din aşe- spaţiu restrîng <11 pag.). Partea de geografie Terrei. Aceasta arc ca efect nu numai depla­
a trezit decis să nu le accepte. El zămintele de cultură. Edi­ politieă (astăzi — geografie economică) este cea sarea polilor, ci şi creşterea sau descreşterea
100
s fiii tăi nu ne solidarizează azi nu­ ţia jubiliară se anunţă bo­ mai extinsă, cuprinzind şi in a cele ţinuturilor pagini pre­ intensităţii activităţii vulcanilor, seismicităţii şi
învecinate
Ardealului
zentarea
altor fenomene tectonice.
poate fi Consemnări mai împotriva unui anumit gată în manifestări eultu- din partea de nord şl vest, înscrise sistematic
î mii de război, ci însăşi împotriva ral-educative de mare di­ pe comitate şi districte administrative.
t ii este ideii de război. Momentul versitate, cu o selecţie din La pagina 61 găsim comitatul Zarand, cu Fiecare om este un fotbalist
Bălţa,
Brad,
Ct'iş,
înt dacă in celălalt capăt al ei, un e decisiv pentru destinul cele mai recente creaţii ale Baia de „loruri de frunte“, iar Bucureşci, Vaţa,
ca
la
Ţcbca
81
pagina
poate fi filozof pe nume Voltaire întregii omeniri, al cărui vii­ cinematografiei româneşti comitatul Hunedoarei unde sint prezentate lo­ potenţial
mii sau scria şi el că „Viciile reu­ tor se pare că depinde in şi internaţionale. calităţile Hunedoara, Deva, Haţeg, Dobra, lila, Potrivit celor scrise dc sâptăminalu) italian
'coc- mii nite ale tuturor epocilor şi acest ceas de forţa spiri­ Actuala ediţie debutează Săcărîmb, Geoagiu, Petroşani, Sarmizegetusa. de geo­ „Europeo“, care apare la Milano, „omul eflte
şl
acest
manual
Sînlem
siguri
că
zice ea sie tuturor locurilor nu vor tului european. Cu o isto­ o dată cu faza de masă a grafie in limba romănă, de acum 110 ani a un fotbalist înnăscut“. Teza este susţinută de
abstrac- egala niciodată nenorociri­ rie şi o individualitate In- noii etape a Festivalului constituit punct de plecare pentru viitoarele un antropolog britanic, Desmond Morris, eu
imb cu le produse de un singur confundabile, româneşti, sîn- naţional „Cîntarea Româ­ manuale ale învăţămîntului geografic modern argumente mai mult sau mai puţin criticabile.
Iată cum mi-a venit această idee — spune e>5.
impla- tem fii buni ai bătrinei Eu­ al cărui eminenţi susţinători au fost în seeo- Intr-o zi, mă aflam pe «(adionul din Vcrona,
-ăzboi“. Amintindu-le că, la niei", întregind fericit ac­ lul nostru Simion Mehedinţi, George Vâlsan,
rope, aici, in locul unde ea Vintilă Mihăilesctl... în timpul disputării unui meci de fotbal. îa
ţoala ei maternă, sub soa- însăşi ne-a plămădit, şi nu ţiunile politico-educative Prof. NICOLAE CRISTEA pauză, unul dintre suporterii aflaţi în tribuna
ele aspru al Eladei, care i-am trădat niciodată idea­ ale acestei generoase între­ directorul Şcolii generale a vrut să afle părerea mea despre tactica echi­
să-şi
a pirguit deopotrivă stru­ lurile umaniste. Sub stin­ ceri puse în slujba formă­ Baia de Criş pei locale, fără englpz. dea seama, măcar, ges­ eă
prin
l-am
răspuns
cu
un
vorbeşte
guri şi filosofi, s-a născut dardul comun al spiritului rii omului nou. Cele peste turi, care au fost foarte bine înţelese...
acel ceva care este In ega­ european, solar, lucid şi op­ 20 de cicluri de filme pe De aici, Morris a tras şi o altă concluzie,
lă măsură viziune, mod de timist, vom lupta şi acum teme diferite — de la do­ şi anume „universalitatea implicită a fenome­
a gindi şi stare de spirit, pină la capăt pe baricade­ cumentare, care relevă ma­ nului fotbal“. revistei, italiene este la fel de
Comentariul
numindu-se Umanism. le aceleiaşi vreri de înţe­ rile realizări ale României „argumentat“ ca şi cel al antropologului: fot­
istorice
socialiste,
filme
Spiritul european, mitra­ legere, creaţie şi pace. („Efigii pe columna nea­ balul este un trib, mingea — o armă. golul —
liat de atitea ori de după mului“), — ştiinţifice, pină prada, iar echipa — un grup dc vînători.
colturi de către toti merce­ RADU CIOBANU la „Lumea mare a filmu­
„J lui pentru cei mici“ — vor Electrică
oferi dezbateri, mese ro­ ORIZONTAL : l) Fizician şi medic italian,
tunde, simpozioane. întemeietor (1791) Fizician electricităţii descoperitor ştiinţă
al
ea
(1734—1796)
german,
al
—
Baru,
Astăzi,
cu
voiul În reflecţie prilejul la documentarului unităţii numele rezistenţă electrică Atom eu earc-i
(1826),
de
2)
(1787—1834);
exces
poartă
„România — pentru o lu­ de sarcină electrică — Dispozitiv cave produce
In Universu-acesta de veşnică mişcare me fără arme“, in care se lumină cu ajutorul curentului electric ; 3) Efect
—
4)
Cu viaţa-ncepe totul şi-i totul definit reflectă poziţia partidului iniţial ! american de film energici electrice Comună
Materializarea
;
(Martin)
Regizor
—
ri, tocite, Dor lacrima albastră ne-a dăruit o stare şi statului nostru privind şi nod de cale ferată în apropiere dc Boto­
O mai frumoasă formă şi-un sens iupta pentru pace, se va şani ; 5) Fantastice — Introducere in energe­
i rămas tică ! ; 6) Primele centrale ! — Operă literara
deja-mplinit. organiza un simpozion, „fi­
t strate, nirea naţională — simţire sau ştiinţifică; 7) Capăt de soclu ! — ...şi de
dulie ! — llîu în Iugoslavia; 8) Inventator ame­
Priviţi I Acum eternă-i oriunde, dar cu noi milenară“ este intitulat rican, autor al duliei şi soclului cu filet pen­
Să poată-n veci rămine totul de noi simpozionul organizat azi tru becul electric (1879), a construit prima
a
(1882)
emisia
-ţâre ^ depinde ; la Beriu pe marginea fil­ centrală electrică (1847—1931) şi — descoperit (prese.);
Logică
termoelectronică
1 bătrini Nu aşteptaţi ca orbii ce zac năuci în ploi mului „Burebista", iar dez­ 9) Circuit şi... electric — Inventator american,
transformatorului
are, A fulgerului rază-n furtuni s-o poată baterea de la Baia de Criş constructorul de inaltă frecvenţă pentru înalta obţine­
rea
curenţilor
ten­
şl
prinde. privind rolul familiei şi al
. fin lumini, societăţii în formarea ti­ siune (1856—1943); cind 10) ar Tub electronic care ne­ se
comportă
avea
rezistenţă
şl
o
ea
i, eterne, Scăpaţi de crusta neagră cit plaga nu nerei generaţii va fi sus­ gativă — 13 amperi ! 11) Scos din circuit (fig.)
francez,
constructor
~
Fizician
n noi, se-ntinde ! ţinută de pelicula „Ora rului electric, în anul 1868 (1834 1889). al acumuuvto-
uvoi, in jocul neutronic e însăşi viaţa-n joc. zero“. De filmul documen­ Din istoria presei hunedorene VERTICAL : l) Fizician german, inventato­
Noi am primit o zare ce n-o putem tar cu caracter agrozoo­ rul maşinii electrostatice (1660), cu ajutorul
nou s-aşterne...
cuprinde — tehnic, înfăţişînd metode (XII) căreia au fost observate, pentru prima dată,
a-nceputul lumii Să nu lăsăm arhangheli s-o biciuie cu foc. avansate de creştere a a- Subliniam, iu rubrica de duminica trecută, senilei electrice, mareînd începutul maşinilor
electrice (1602—1686) — în capul duliei î 2) Re­
;n veşnicie nimalelor, vor beneficia numărul mare de publicaţii lnmedorcne apă­ ţele — Taxiul... morţii ; 3) Din plin ! — Mă­
ă a Mumii, Întindeţi-vă mina fiii nemărginirii ! azi sătenii din Silvaşu de* rute in deceniul trei. Cu cele de faţă, înche­ rime fizică specifică energici electrice (pl.) ; electroforul (1775),
inventat
iem perioada amintită.
a
italian,
Fizician
4)
îmbrăţişaţi lumina din pacifist edict ! Sus, iar la Rapoltu Mare
„POVESTITORUL“
(192G—1927),
foaie
şi omenie, Pe lespedea durerii - fantasmelor pieirii acţiunea carte-film va fi tru 0 cultura poporului, editată la Deva, cu pen­ o pila electrică (1800) si a studiat electricitatea
atmosferică (1743—1827) — Prezent la datorie ;
ici, Românie ! Cu torţele de jertfe daţi ultimul verdict ! dedicată operei lui I.iviu inspirată ilustraţie. A avut numeroase rubrici 5) Una întoarsă ! — Locul sigiliului — inter­
Rebreanu — bogat izvor ca „Drepturile şi datoriile noastre“, „Din isto­ jecţie ; 6) Plantă erbacee din familia compo­
„Către
noştri“,
este
iubiţii
EUGEN EVU VASILE COJOCARU de scenarii cinematogra­ ria neamului“, articolele care răspundeau „Ce suc­ zitelor — Radu Popescu ; 7) Nume masculin —
şcoala“,
curentului
cu
cu
egala
!
Unitate
măsură,
—
Nota
de
fice. ces temelor respective. Erau sugestive rubri­ cu 23,4 mm ; 8) Electrod pozitiv al unei pile
cile vesele „Gruia“ şi „Vorbe cu ttlc“. electrice (pl.) — Fluviu asiatic ; 9) Poet arab
O „DONGO“ („Viespea“) — in limba maghia­ (1010—1123) — Lumea basmelor; 10) Cal putere
e s-au povici, Mario Roques. N. ră), supliment ocazional pentru Deva şi împreju­ (germ.) — Nu funcţionează normal; 11) Pictor
ani de 408 de ani de la începuturile Iorga, N. Cartojan, O. rimile ei, frumos ilustrat, care „nu vrea să român, autorul pîuzei „Electrificare“ (Fercli-
nceput Densuşianu, Al. Rosetti. înţepe sau să muşte cu satira, ei mai degra­ uand) — Sursă naturală dc acţionare a hidro­
bă să... „mingîic“ (1928).
centralelor (pl.).
români activităţii tipografice la Orăştie Gh. Ivănescu. Cea mai • „REVISTA ÎNVĂŢĂTORILOR SI ÎNVĂ­
tradu­ amplă dar şi cea mai re­ ŢĂTOARELOR“ din judeţul Hunedoara (1927— Dicţionar : IIITT, PEIi, OAT, LENA, OMAR.
că rţ ii de însuşi Sigismund Ba­ Superioară ca formă centă lucrare despre Pa­ 1929), organ oficial al Revizoratului şcolar De­ CHIC1UDEAN IOAN
ale
a lite- ton, voievodul Ardealului cărţilor lui Coresi, Palia lia de la Orăştie apar­ va. Un erau săptămînal enciclopedic în de cărui pa­ cercul rebusist „Dacia"
invăţămînt,
abordate
gini
probleme
,anima care, adresîndu-se cititori" apare ou o limbă limpezi­ ţine Viorica! Pamfil, doc­ „predarea scris-cititului“, „critica unei lecţiuni“, Hunedoara
ie". O- lor români in predoslo­ tă nu numai în vocabula­ tor în filologie, care pu­ „ordinea şi punctualitatea“ ctc. l-a urmat, în
e. este vie, le recomandă şi el rul ei, în care arhaisme­ blică în Editura Acade­ 1929, „ÎNVĂŢĂTORUL DE MÎINE“, revistă
inuato- noua tipăritură. Volumul le şi provincialismele sint miei, 1968, lucrarea „Pa­ judeţeană eu tematică pedagogică si cul-
tural-educativă.
— fiul complet al Paliei cuprin­ lia de la Orăştie 1581—
.meşter de 161 de foi, deci 322 de foarte reduse, ci şi în 1582, Text — Facsimile — «uit de cultură şi informaţiuni, apărut la P<
şi Ma- pagini, grupate intr-o pre­ structura frazei. Orîndui- Indice“, lucrare de aproa­ ţroşani. Şi-a anunţat o linie de conduită pus
culturii,
dreptăţii,
adevărului
aci" şi doslovie de 6 foi şi 20 rea firească a cuvintelor, pe 500 de pagini. 111 slujba susţinut-o mulţi ani. în şi deceniul patr ţ
care
a
ii ti- caiete, dintre care „Bitca“ în construcţii călăuzite Luată în ansamblul ei. insă s-a abătut de la această ţinută. Probl<
mereu de spiritul graiului
(Facerea) cuprinde 11 ca­ viu al poporului dau po­ Palia de la Orăştie rumî- mele sociale şi culturale ale Văii Jiului au foi
t ei în- iete şi „Ishodul" (Exodul viu dezbătute în coloanele sale.
(1930),
c
de
ăştie a sau Ieşirea) 9 caiete. vestirii o cursivitate, o ne un monument impor­ duh O şi uBUMBUŞCA“ moraliceşti, foaie editată glume Oră;
păcăliciuri
la
ire cu- Din cartea tipărită la mlădiere şi o energie, ca­ tant de limbă românească tie, „cind o taie capul“. Era scoasă de Soci<
două Orăştie între 1581—1582 re a făcut pe unii din is­ al secolului al XVI-lea. tatca academică a studenţilor hunedoreni si ci
prindea
proverbe
locali,
‘„cri
de
E’.xodul s-au păstrat pină în zilele toricii noştri literari să Drept preţuire a ideii zuri«, „ce-i imposibil autori Orăştie“, poezii, culei
la
„ştiri
.ament, noastre doar cinci exem­ socotească această lucrare de tipărire a cărţilor în din bătaia dobci“.
româ- plare. Merită multă aten­ ca o traducere model. limba naţională, orăştienii LUCIA LICIU
Mihai ţie ideea exprimată în Un interesant.fenomen au înălţat în piaţa ora­
româ- prefaţă în legătură cu ti­ lexical în Palia de la O- şului Monumentul Paliei, Deriva polilor magnetici
Ştefan părirea de cărţi în limba răştie este apariţia forme­ în dăltuirea sculptorului
de
Unii
nu
este
itor în naţională ! lor român şi românesc oa­ Nicolae Aclam, spre a corect să oameni spună ştiinţă consideră că de sud“
„polul
geomagnetic
se
î, „das- „Că văd zum ciîm toate re sînt atestate astfel aduce aminte trecătorului sau „polul geomagnetic de nord“, dacă nu se
şi
Printre
Sebeşu- limbile au şi înfluresc pentru prima oară în li­ de contribuţia oraşului la adaugă teorii cuvintul „actual“. geofizicianul partizanii
se
acestei
sovie­
numără
şi
1, „pro- întru cuvintele slăvite, teratura noastră. procesul de închegare şi tic Nikolai Medvedev, care a dedus, prin cal­ REZOLVAREA CAREULUI
>j“. Ar­ numai noi românii pre De importanţa cărţii, îmbogăţire a limbii na­ cule, că polii se deplasează continuu, schim- APĂRUT IN ZIARUL NR. 7484 :
ii une- limbă nu avem. Pentru tipărită acum 400 de ani ţionale. bînd consecutiv emisferele la intervale de a-
proximativ 2 090 de ani.
aceea cu mare muncă la Orăştie, ne convinge şi Peste 800 de ani, de pildă — apreciază cerce­ 1) Străbateri ; 2) Tremurător ; 3) Ramificate;
propa- scoaseni şi le dărnim voo. numărul rrvare de cercetă­ Prof. PETRU BACIU tătorul — polul magnetic de sud, care a pă­ 4) Aduna — Imam; 5) Nună — Alici: 6) Uce
tronaiă fraţilor români“. tori ai ei între care I. Po- Orăştie răsit recent continentul antarctic si se depla­ — Ar'mis : 7) Tărita — Azi ; 8) Ataşată — Ab ;
sează spre Australia, va ajunge la Ecuator, in 9) Rotocoiiti; 10) Ireparabil.