Page 26 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 26
A P E L U L
poporului român către popoarele şi forţele
progresiste şi democratice din întreaga lume,
pentru dezarmare şi pace, pentru securitate,
independenţă şi progres
Noi, cei peste 300 000 de participanţi Ia imens arsenal de arme nucleare, se urmă
marea adunare populară de Ia Bucureşti, din reşte amplasarea a noi rachete cu rază me
liMi^ ziua de 5 decembrie 1981, dînd glas voinţei die de acţiune, a noi arme de distrugere în
masă, cînd viaţa întregii planete este ame
întregii naţiuni, adresăm, în numele Frontu
NSILI POPULAR JUDETEAM lui Democraţiei şi Unităţii Socialiste din Re ninţată, poporul român consideră că nu e-
publica Socialistă România, a! poporului ro zistă problemă mai importantă pentru ome
mân, un fierbinte apel la luptă unită pentru nire, pentru toate naţiunile lumii, decît aceea
dezarmare şi pace, tuturor popoarelor lumii, de a-şi uni forţele şi de a acţiona îm
Anul XXXIH, nr. 7491 MARŢI, 8 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani forţelor iubitoare de pace de pretutindeni. preună, în modul cel mai hotărît, pentru o-
Dorim să reafirmăm în modul cel mai ho- prirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare,
tărit de la tribuna acestei mari adunări popu pentru un climat de încredere, colaborare şi
lare - care încununează şi continuă pe o pace.
Bn aceasta lună, ultima a anului treaptă superioară puternicele manifestări şi Considerăm că trebuie făcut totul pentru
acţiuni de masă desfăşurate în întreaga ţară ca Europa - care a dat şi dă atît de mult
— deplina aprobare şi sprijinul nostru total civilizaţiei şi progresului - să fie eliberată
de arma atomică, de pericolul unui dezastru
Să facem totul pentru realizarea planului pe nuclear. Susţinem întru totul poziţia expri
faţă de noua şi strălucita iniţiativă de pace
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, hotărîrea
neclintită a întregului popor român de a ac mată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in le
ţiona ca toate forţele, alături de celelalte gătură cu negocierile dintre Uniunea Sovie
1981, pentru pregătirea producţiei anului viitor! tică şi Statele Unite ale Americii şi ne ma
popoare ale lumii, în slujba marilor idealuri
nifestăm speranţa că acestea sp vor desfă
ale păcii, libertăţii şi independenţei, a elibe
rării omenirii de coşmarul războaielor nimi şura intr-un spirit de înaltă responsabilitate
citoare. inflăcăratele chemări cuprinse în pentru pacea continentului şi a întregii lumi.
magistrala cuvîntare rostită, la încheierea a- în asigurarea păcii pe continentul nostru
La temelia realizărilor: munca ordonată, dunării, de secretarul general al Partidului sînt direct interesate toate ţările europene —
şi este firesc şi necesar, ca ele să ia parte,
Comunist Român, preşedintele Republicii So
cialiste România, preşedintele Frontului De într-o fonnâ sau alta, la negocieri, să-şi spu
nă activ cuvîntul, să-şi asume responsabilităţi
susfinută a întregului colectiv mocraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul în rezolvarea acestei probleme vitale pentru
Nicolae Ceauşescu, au găsit un profund ecou existenţa Europei, in numele întregului po
— Zilnic urmărim două milioane lei. Concomitent ani randamente de peste în inimile noastre, au dinamizat puternic e- por, ne declarăm deplinul acord cu Apelul
probleme de mare însem s-au înregistrat şi semni 15 tone pe post. Mecaniza nergiile întregii ţări în lupta pentru pace, Marii Adunării Naţionale, cu hotărîrea fo
nătate : realizarea produc ficative economii de mate rea lucrărilor miniere (rea pentru apărarea dreptului sacru al popoare rului legislativ suprem al ţării, ca România
ţiei fizice şi încadrarea în riale : la lemn de mină — lizată în proporţie de 90 lor la viaţă, la dezvoltare liberă şi suverană. să participe activ la discutarea şi soluţiona
conţinuturile de metal pla peste 700 mc (în prezent la sută) a uşurat efortul !n actualele împrejurări, cînd s-a ajuns la rea problemelor privind dezarmarea, pacea
nificate la minereul extras. se consumă 2—3 mc la fizic al minerilor, a con o agravare extremă a situaţiei internaţionale, şi securitatea pe continent. Totodată, sprijinim
De fapt, sînt do! indicatori 1000 tone de minereu ex dus la productivităţi mări cînd are loc o intensificare fără precedent
hotărîtori pentru soarta tras), la cherestea ruşinoa te, la extragerea unor im a înarmărilor, cînd in Europa, devenită un (Continuare în pag. a 4-a)
producţiei — arăta Con se — 60 mc, la exploziv e- portante cantităţi de mi
------------------------------------------- -— ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
nereuri suplimentare. Nu
mai în luna noiembrie, bri Personalităţi ale scrisului românesc în dialog cu hunedorenii
găzile conduse de destoini
RWUlATt INTEGRAL cii mineri Iulian Dota şi Suflet din sufletul neamului
Ivdochimov
Aîexa
au
dat
peste prevederi 3 350 tone
stantin Nichitean, şeful ehivalent în trotil — peste de minereu cuprifer. Pentru a treia oară in ul lele preocupări ale oameni goiţă Irimie, Radu Ciobanu,
serviciului P.P.U.P., din ca 12 000 leg, aproape 100 de Mina Deva realizează în timii doi ani, personalităţi lor muncii hunedoreni pen Mariana Bojan, Petre Bucşa,
dru:! Exploatării miniere capete detaşabile, alte eco prezent 70 la sută din pro marcante ale scrisului româ tru înfăptuirea sarcinilor ce iiarie Hinoveanu, Mircea To-
Deva. Preocuparea noastră nomii la bile, fosfaţi, ener ducţia exploatării. Am pre nesc se află in ¡udeţul nos le revin din documentele muş, Neculai Chirica, Vale-
susţinută în aceste direcţii cizat acest lucru pentru că, tru intr-o acţiune cu impor Congresului al Xll-lea al riu Bârgău şi fotoreporterul
gie electrică. Realizările, la tante rosturi in formarea şi revistei „Luceafărul“, Ion
eşte evidenţiată de reali aproape toţi indicatorii din cîte spunea Serghie perfecţionarea spirituală a partidului, din recenta ple Cucu. Din partea oaspeţilor
zările frumoase obţinute, sînt cu mult peste angaja Niţă, şef de sector coordo oamenilor. nară a Comitetului Central au vorbit Dumitru Radu Po-
şi din Sesiunea Marii Adu
realizări pe care vrem să mentele asumate pe 1981. nator la mină, acum ae nări Naţionale. pescu şi Vasile Băran.
scriitorii
Ieri
dimineaţă,
Ie sporim în următoarele Planificarea şi organiza află într-o etapă mai deli au fost primiţi la sediul Co La intilnire au participat După o vizită documenta
ziilc. De la începutul anu rea producţiei la toate cată. Iată şi de ce: „Ur mitetului judeţean de partid scriitorii Dumitru Radu Po- ră ia Muzeul judeţean de
lui, am dat peste plan o locurile de muncă sînt ur mează să trecem de la blo- de către tovarăşul Radu pescu — preşedintele Uniu istorie, scriitorii s-au intil-
producţie marfă în valoare mărite cu atenţie de colec Bălan, prim-secretar al Co nii Scriitorilor, Constantin nit cu oameni ai muncii de
de 1,7 milioane lei, iar la tivul exploatării. In cele UVIU 8RAICA mitetului judeţean Hunedoa Ţoiu şi George Bălăiţă — la Centrala termoelectrică
netă 5 milioane lei, obţi- două abataje ale Minei ra al P.C.R., preşedintele vicepreşedinţi, Nicolaus Bor- Mintia.
nînd beneficii de circa 3,4 Deva se obţin de mai mulţi (Continuare in pag. o 2-a) Comitetului executiv al Con wagner — secretar, Traian A fost o intilnire de în
siliului popular judeţean. In iancu — director la Uniunea nobilare spirituală, in care
cadrul intilnirii, oaspeţilor Scriitorilor, Anghel Dumbră- s-a respirat „aerul cel cu
IN ZIARUL DF, AZI : ® Aprovizionarea trebuie să ţină pasul eu buna servire le-au fost prezentate pro veanu. Mihail Davidoglu, Va- rat, poetic, plin de minte
filul economic şi social-cul sile Băran, Nicolae Prelip-
Hunedoara actualităţi ® Gala laureaţilor sau triumful valorilor © Sport tural al judeţului, principa- ceanu, Teohar Mihadaş, Ne- (Continuare în pag. a 3-a)
Boiu, un sat cu gospodari
harnici, unde se cultivă bune din echipele cele mai
între
sectorului
cadrul
fiecare metru pătrat Mus ar iu îl — I.M. Barza
fruntaş
întreprin
sector
pe
dere, se numără şi cea
de teren condusă de Gheorghe Di-
neş. Iată-1 (în centrul ima
Deşi terenurile cultivate tivîndu-se numai pe tarla ginii) împreună ru ortacii
de cetăţenii din satul Boiu lele unde se aplică gunoi săi Tudor Muşat şi Todor
nu au un potenţial pro de grajd. Bîrluţ, după o nouă zi fruc
ductiv prea ridicat, pro De notat şi faptul că tuoasă de lucru în abataj.
ducătorii din această loca gospodăriile populaţiei pri
litate reuşesc să obţină mesc un ajutor substanţial Foto: VI HG 11/ ONOHJ
totuşi recolte satisfăcătoa din partea statului in sco
re de cereale, în special de pul sporirii producţiei a-
grîu. prin aceasta acope- gricole la hectar. An de
rindu-şi nevoile de con an se asigură însemnate
suni, în spiritul cerinţelor cantităţi. de azotat de a-
desprinse din sarcinile ce moniu pentru fertilizarea
le revin privind autocon- suplimentară a culturilor,
dueerea şi auloaprovizio- iar cetăţenii sînt sprijiniţi Medicul de ie sat — apropiat şi îndrăgit de oameni
narea. cu seminţe din soiuri va
loroase, cu potenţial biolo
Numeroşi cetăţeni, gos gic ridicat. Pentru spriji Pe doctorul Emil Crişar, rile mele natale, in Ţara fost uşor. Dispensarul era este mai in virstă lucrează
podari harnici ai ogoare nul ce li se acordă, cetă de la dispensarul uman din Haţegului. Sînt din comuna intr-o clădire mai veche şi şi acum in cadrul C.A.P.
lor, au reuşit ca şi în acest ţenii satului Boiu livrează comuna Densuş nu il intil- Riu de Mori, dar la înce mai puţin dotat. Acum cu Densuş şi este harnic, pre
an să realizeze, în medie, cantităţi tot mai mari de neşti in aceste zile, ca de- put am fost repartizat la totul alta este situaţia. zent oricind la datorie. Au
peste 2 500 kg grîu la hec produse agroalimentare la obicei, la dispensar sau in Toteşti şi, apoi, după un — Vă mai amintiţi de urmat apoi alţi şi alţi pa
tar. între aceştia pot fi fondul de stat, în ..special vizită la un bolnav, la do timp foarte scurt, am fost primul pacient ? cienţi. Dimineaţa foarte de
amintiţi Romulus Mecla, Ton carne şi lapte. Inţelogînd miciliu. Este plecat pină la vreme sau in orele tirzii ale
Radu, Ion Meda, Antonie sarcinile ce le revin — de sflrşltul acestei luni la nopţii sînt chemat la bolnavi
Homorodean. Romulus Ma a cultiva fiecare palmă de Bucureşti. Oameni şi destine pe care legea şi chemarea acasă. înham repede calul
nea, Mircea Meda. Fiecare - Abia aştept să mă în profesiei îi determină să trăiască acolo
pământ şi a înfăptui ne la şaretă şi pornesc la
producător asigură cultiva abătut dezideratele auto- torc acasă, la treabă, la con unde muncesc drum. Unde nu se mai poa
rea griului în terenuri bi aprovizionării —. cetăţenii cetăţenii mei. Aici, la Den te nici cu şareta, merg pe
ne pregătite, făcînd o jii- din satul Boiu se stră suş, mă simt ca intr-o mare jos. Pină in cel mai înde
dieioasă rotaţie a culturi duiesc să obţină recolte familie — ni s-a destăinuit transferat la Densuş, o co — Sigur, asta nu se poa părtat cătun, Ciumiţa, din
lor, planta premergătoare superioare de pe toate su doctorul Emil Crişan. mună frumoasă, cu 7 sate te uita niciodată. G. Şt. a- satul Stei, sînt 28 de km.
constituind-o îndeosebi tri- prafeţele cultivate, să-şi a- — De cit timp sînteţi la şi peste 2 S00 locuitori. Nu vea o criză de colică re Aici am fost chemat de ur
folicnele. Pe lingă alegerea sigure din propriile gos Densuş ? peste mult. timp voi avea nală. Nu ştiu cită încrede genţă într-o noapte, în ur-
unor bune culturi premer podării plinea de care au —- Imediat după termina 10 ani de medicină pe a- re avea in mine, dar mi-am
gătoare, există o preocupa nevoie. rea facultăţii de medicină ceste locuri pe care n-am făcut cu conştiinciozitate da SABIN CER8U
re deosebită pentru fertili din Bucureşti am dorit foar să le părăsesc niciodată. La toria de medic şi totul s-a
le mult i
zarea terenului ou îngră I. HOMORODEAN te mult să profesez in locu început, ca oriunde, nu a încheiat cu bine. Deşi omul Continuare în pag. a 2-a)
şăminte organice, griul cul- corespondent
