Page 27 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!

In aceasta lună, ultima a
GRIŞGSQR — comună în plină devenire
= i

Situată la 7 km de Brad, tante obiective social cultu- — aşa cum se subliniază 9,00
L
comunai Crişcior numără a- rale, la reamenajarea de in expunerea secretarului 11,00
proape 5 000 de locuitori . străzi,, poduri şi podeţe, la- general al partidului la ple­ 11.25
1
Este unai dintre acele aşe­ organizarea de zone verzi, nara. C.C. al P.C.R. din 11,35
12,00
zări avantajate de cadrul rigole; etc., dar mai ales la 25t-26 noiembrie 1981 — au
natural al Ţării Zărandului-, înlăturarea calamităţilor pro- luat fiinţă-, numeroase sec­ 12.30
de apropierea unor- impor­ vocate de ploile . abundente, ţii de prestări servicii către 13.00
tante căi ce străbat Apuse­ căzute, aici in perioada- de 16.00
nii, de oi zestre economică< IV-—15 martie a.c: populaţie, complexul meşte­ 16,05
şugăresc de la Gurabarza,
17,15
excepţii şi edilitar-gospodărească bo­ fn comună îşi desfăşoară o unitate, de autoservice in 18,00
gată. In agricultura comu­
nei lucrează mai mult fe­ activitatea mai- multe? uni­ cadrul cooperativei de con­ 18.25
îrr unităţile economice cordat pregătirii instalaţii­ meniul începerii reparaţii­ meile (peste 90 la sută din tăţi industriale şi o coope­ sum. 18,50
pregătirile pentru iarnă au lor din gospodăria de căr­ lor să putem trece cu toa­ bărbaţi fiind mineri, prepa­ rativă agricolă de producţie La realizarea acestor o- 19.00
intrat în linie dreaptă. Pe bune a C.TiE. Mintia. Ast­ te forţele la executarea lu­ ratori-, lucrători la uzina e- care cuprinde teritoriul lo­ biectiv.e-, ca şi in acţiunea 19.30
această temu am discutat fel, s-a încheiat acţiunea crărilor, la terminarea în calităţilor Barza, Crişcior, de contractări şi achiziţii au 20.00
zilele trecute cu inginerul de mărire a capacităţii cel mai scurt timp a aces­ lectrică din Gurabarza sau Zdrapţi şi Valea Arsului. pus umărul cu toată pasiu­
Florpa Rereş, directorul depozitului de cărbune eu tora’. la alte unităţi economice). Intre o seamă de edificii nea şi responsabilitatea, a- 21,50
tehnic al I.E. Deva. 100 000 d'e tone, s-au exe­ Aşa cum a reieşit din a- Primarul comunei, Herta de Interes social-economic lături■ de comunişti şi depu­
— încă dan luna mai cutat reviziile şi reparaţii­ cest dialog, la C.T.E., Min­ Faur (aici, aproape jumăta construite in ultimii, ani, 22,10
a.e. consiliul oamenilor le la staţia de sortare- tia pregătirile pentru iarnă te dintre deputaţi sint fe­ cum ar fi şcoala de 8 ani taţii, dintre care primăriţa CS?
muncii a adoptat un pro­ corveasare, la maşinile de au fost finalizate în cea mei) este mereu prezentă din localitatea centru de comunei a ţinut să-i amin­
gram de măsuri privind sortat cărbune; la benzile mat mare măsură. Am aflat in mijlocul oamenilor,, aco­ comună, şcoala de 4 ani din tească‘ pe loan Pascal (Va­ li
pregătirea tuturor instala­ transportoare — unde s-au şi o serie de nerealizări lo unde impun cerinţele de satul Barza ş.a, cel mai tî- leai Arsului)t Khail Ottmar
;
ţiilor pentru anotimpul fri­ înlocuit peste 1000 metri care; este- adevărat, se d a- moment sau cele de per­ năr este supsrmagazinul de (Gurabarza), Livia Negrea TII>
!
guros. S-a. acţionat pentru de bandă de cauciuc —, toresc unor factorii din a- spectivă. la Crişcior, care va fi dat (Zdrapţi), Bozsitz Bella maţii
laica
asigurarea funcţionării nor­ s-au pregătit estacadele de fara unităţii'. Vizitindi însă Comuna are un activ de luna aceasta in folosinţă. (Crişcior), Aurel Bocăniciu con di
male a capacităţilor de descărcare şi tunelurile de unele sectoare din centra­ - partid bine pregătit şi temei­ în ultimii ani, din fondu­ (sat Barza) ş.a. ziona
producere a- energiei elec­ dezgheţ. Din păcate., aici lă, am, constatat că în sa­ nic ancorat In problematica rile statului şi prin munca lată succint doar citeva ocup,
trice şi termice, a instala­ nu a putut fi pusă în func­ la cazamelor, .în zona; blo­ politico-economică locală, voluntar-patriotică a cetăţe­ din înfăptuirile care fac ca Iod ii
ale i
ţiilor hidroelectrice: şi. din ţiune ,.maşina de 850 to­ cului 6, lipseau, numeroase fiecare in parte participind nilor s-au construit 60 apar­ această comună moţească cuilo.
gospodăria de combustibil, ne“, absolut necesară pre­ geamuri, iar în plăcile de cu răspundere la înfăptui­ tamente, s-au executat cură­ ce, p
a instalaţiilor electrice ex­ lucrării cărbunelui din de­ azbociment care închid sa­ rea sarcinilor încredinţate. să-şi onoreze pe drept cu- porte
ploatate în aer liber, pen- pozit. Motivul ? Furnizorul. la generatoarelor există se­ Ne gindim la oameni ca: ţiri de şanţuri, amenajări de vint anotimpul socialist. birii
rusei
Crişciorul poate, prin pro­
rioase spărturi. în camera Gheorghe Ruda, Nicolăe zone verzi pe 16 000 mp, radio
m-enie.ôsz-- de comandă şi în unele Oprea, Avram Almăşan, So- taluzări de malbri pe văile pria sa demnitate, să facă EJuc.
ţi fi că
cabine de protecţii din lomon Almăşan,. Rodica Grisului, Bucureşciului, Mo­ paşi şi mai mari pe calea pro cc
mmmmä staţia exterioară de 110— Doica şi Silvia Ştefan, (din rii, Berzei (76 000 mp), etc., unei ferme ascendenţe. O nenl
valoarea lucrărilor- insumind
dovedesc cifrele competen­
Zdrapţi), Gheorghe Duma,
220 kV„ eînd plouă,, apa se
infiltrează prin tavan, pe- Avram Pleşa, Constantin Ti- peste 3,6 milioane lei. ţei, spiritul nou verificat nu EST
tru pregătirea temeinică a Uzina 1 Mai" Ploieşti, riclitind instalaţiile şi pu­ huţ, Ion 1urca şi Magdale- Ca o reflectare a perma­ numai in examenul toam­
tuturor mijloacelor mate­ nu ne-a expediat încă ţind provoca avarii. Tot na Mihuţ (din Cucuiş); la nentei griji a partidului şi nei, ci şi al celorlalte ano­
riale necesare intervenţii­ transformatorul de 250 aici, nu funcţionează co­ mulţi alţii. împreună cu toţi statului nostru faţă de ridi­ timpuri.
DE
lor efectuate în instalaţii KVA şi două electromotoa­ respunzător încălzirea cen­ cetăţenii ei au acţionat pen­ carea continuă; a nivelului tria) :
pe timpul iernii. re de la sistemul de roti­ trală, personalul din tură tru realizarea unor impor- de trai al întregului popor VASILE PÂTAN cular
— Aţi adoptat, deci, Lneă re, toate piese importante utilizând radiatoare electri­ RA :
din primăvară, un plan de din componenţa utilajului ce şi rezistenţe improviza­ ra) ;
măsuri şi aţi trecut din amintit. te. Sînt aspecte care ţin tot derm
träne
vreme la realizarea lui. — Cu aceasta se pare că de pregătirile do iarnă şi şi b<
Cite dintre acestea au fost am intrat deja la capito­ pe care conducerea unită­ PETï
traduse în fapt ? lul excepţiilor, care, tra­ ţii. cele ale secţiilor res­ chi bi
e
ţa
— Cea mai mare parte duse corect, înseamnă ne- pective pot şi trebuie să le bric)
dintre ele."cu unele excep­ finalizarea unor pregătiri. remedieze in cel mal scurt (Rcp
ţii... V-am ruga să ne spuneţi timp. pitan
— Vă rugăm,, mai' întîi in ce sector, ori domeniu, ral) ;
(Mun
despre ce s-a realizat şi lucrurile nu sint încă puse MIRCEA LEPĂDATU Talis
pe urmă care sînt excep­ la punct şi, mai ales, care (Luci
ţiile . sînt cauzele ? o id
noa:
- Pregătirile pentru iar­ — în privinţa asigurării Liceul industrial nr. 2 i-ii
nă au fost finalizate la in­ capacităţilor de producere Hunedoara. Aspect din ate­ CAN 1
stalaţiile hidrotehnice de a energiei electrice lucru­ lierul maşinilor de tricotat, §*tr (Rete
la Mintia, în staţiile exte­ rile stau destul de rău, da­ Foto: VIRGIL OXOIU (Stea
Secrc
rioare şi în instalaţiile in­ torită faptului ca din mo­ » ' mmm*»* « *r*s tria) ;
terioare din toate centra­ tive independente' de noi. nii
lele întreprinderii. De ase­ obiective. într-un fel. repa­ W-W ® ’*£ C2 sS* ţţ) O BAI ja
menea. în toate cele trei raţiile planificate-a agrega­ La. Petroşani şi Petrila ŢEG
unităţi ale noastre (Mintia. telor de bază nu au fost există o reţea vasta de ma­ solicitată' de cumpărători. 18 din Petroşani, la raio­ ci a) ;
Paroşeni, Gurabarza) s-au: făcute. Ca urmare, o serie gazine alimentare,, in. ge­ Asemenea fenomene se nul de mezeluri muncea iubes
revizuit, reparat şi pus în de instalaţii vitale (supa­ petrec din cauză eă diri­ doar o singură vinzătoa- ploai*
snviu
funcţiune instalaţiile de pele de reglaj, de la cilin­ neral judicios amplasate in jarea şi distribuirea mărfii re, celelalte .ocupindu-se de eşui;
încălzire din hale, ateliere drii de înaltă presiune ai teritoriu. în fiecare zi in este lăsată uneori in sea­ alte treburi prin magazie. ţantl£
şi din celelalte încăperi, turbinelor 1 şi 2, eleetrofil­ unităţi intră cantităţi im­ ma distribuitorilor. Aurelia GhevLza,. responsar
au fost efectuate închide­ trele grupului 4, preîncăl- portante de marfă, care sa­ bilă unităţii, era foarte o- (Urmare din pag. 1)
rile,. s-au înlocuit g'eamu- zitorii de aer. coşul de fum tisfac nevoile de consum, ale In căutarea eupatăi cu două tovarăşe mă cu 7 ani, la o femeie li
rile lipsă otc. Tot la acest nr. 1, în interiorul, căruia populaţiei. în aceste con­ timpului pierdut venite de la I.C.S.A.A.P.,
capitol al realizărilor aş sint puternice infiltraţi: de diţii se pune întrebarea : nu alît să ajute, cît mai gravidă. Diagnosticul: naş­ Rcz
dori să evidenţiez faptul gaze arse acide, cu efect cum se distribuie alimen­ O altă problemă a co­ ales la taclale.. Una. zicea tere dublă circulară, de cor­ cep ţii
că la termocentrala Paro- corosiv asupra betonului tele pe unităţi în: aşa fel merţului cu produse ali­ către cealaltă : „Vai, dra­ don. fpi acum îmi aduc bine 1981 :
şeni a fost pusă în func­ ş.a.), deşi prezintă un grad incit ele să ajungă: cit mai mentare din Petroşani şi gă, n-am un gram de pas­ aminte ce obosit am coborit Ext
repede la cumpărători, fă­
ţiune prima capacitate de avansat de uzură, nu au ră să. se piardă timp pen­ Petrila ar fi calitatea ser- te. făinoase acasă. Oare o, atunci de sus, dar cit de 05, 4,
Ext
80 Gcal./oră. ceea ce a asi­ putut fi reparate şi. pregă­ fi avînd ceva Aurica ?“. In­ bucuros şi de fericit eram I L 1«,
gurat termofiearea: com­ tite pentru iarnă. tru procurarea, lor ? tenţia. unei asemenea afir­ Femeia a născut cu bine, Ext.
pletă a oraşului Vulcan şi — în. această: situaţie, Repartizarea maţii este prea străvezie copilul este azi in clasa I 43, 08
Ext]
racordarea la aceeaşi reţea totuşi, cum acţionaţi ? mai judicioasă ca să nu pricepi cu ce a- la şcoală. 12, 4Í
a aproximativ 4000 de a- — Sînt pregătiţi oamenii, a mărfii nume treburi se aflau în — Care sint preocupările Ext)
partamente din Petroşani. materialele şi toate cele unitate... Paste făinoase se dumneavoastră pentru vii­ 42, 37
Fon
O atenţie deosebită, am. a- necesare, pentru ca în mo- în conformitate cu grafi­ trebuie să ţină aflau în unitatea nr. 18, tor ? 1 115 1
cul întocmit, unităţile cu dar, probabil, lucrătorii în­ —* Să asigur, împreună cu
mare afluenţă de cumpă­ treprinderii, unii dintre ei, ceilalţi colegi, o stare bu­ B2P~
üa r e a l STäuraea rători sint aprovizionate cu pasul cu buna sînt obişnuiţi să s" apro­ nă a sănătăţii populaţiei.
mezeluri şi produse pe ba­ vizioneze prin spate. Cu sprijinul Consiliului
ză de carne în fiecare zi. — Ar trebui să muncim popular comunal; al cetăţe­
Rezi
— Primim zilnic cantităţi cu toţii la tejghea — ne nilor am construit un dis­ din
mari de marfă — ne spu­ spunea Ana Drăgan, res­ pensar nou, dotat cu cele
nea Eva Racoţi, responsa­ ponsabila unităţii nr. 29 necesare. Aici am şi eu lo­
(Urmare din pag. 1) Anton Ghirosa, Iosif Filip, bila alimentarei nr. 8 din din Petrila. Dar, din păca­ cuinţă, unde, cu soţia mea
Gheorghe Pascal, artificie­ Petroşani. — astfel că din virii. Buna aprovizionare te, nu putem. Ne pierdem Maria, şi ea medic stoma­
cui pe care-1 exploatăm în rul Gheorghe Apreotesei. unitate nu lipsesc nicioda­ este — trebuie să fie — un foarte mult timp cu ma­ tolog aici, la dispensarul
prezent la altul şi nu avem şefii de schimb Costică A- tă salamurile, afumăturile, îndemn pentru ridicarea nipularea ambalajelor. Ie nostru, cu fetiţele noastre,
rostogoale suficiente pentru preotesei şi loan Lungu.“. i slănina, prospăturile etc. continuă a calităţii muncii ' mutăm dintr-un loc în Cora şi Anamaria, ne sim­
înmagazinarea minereului. Realizarea planului la La rîndul ei. Valeria lucrătorilor din reţeaua de altul, că nu mai avem ţim minunat. Îmi plac aces­
Totodată, conţinutul mine­ toţi indicatorii de produc­ Martin, responsabila ali­ desfacere. . Şi, în acest unde le pune. te locuri, şl oamenii lor. Cită
reului actual este mai scă­ ţie este urmărită cu aceeaşi mentarei nr. 42 din Peta­ sens pot fi consemnate într-adevăr, alimentara bucurie şi satisfacţie ne dă
v
zut in substanţe minerale răspundere şi de către co­ la. considera : citeva aspecte pozitive. Dis­ este pur şi- simplu sufoca­ şi nouă, specialiştilor care
utile. De aceea am, ales, lectivele de la mina Mun- — Aprovizionarea este, tribuirea zahărului şi ule­ tă: de lăzi din lemn şi muncim la sate, apropierea
din zonele în exploatare, cel şi uzirra- de preparare în general bună, dar mar­ iului, făinii etc. se face or­ plastic deoarece Centrul de şi dragostea ce o simţim
feliile şi. miniblocurile mai a minereurilor. La toate fa. nu este repartizată pe donat, operativ, populaţia legume şi fructe Petroşani din partea oamenilor! Nu
bogate în conţinuturi, rea- secţiile exploatării proble­ unităţi în funcţie- de volu­ a fost arondată unităţilor nu a ridicat ambalajele de pot să trec pe o potecă Fon­
liz'n.d. şi indicatorul calita­ mul cererii. Aşa se face de desfacere în aşa feJL în- circa patru luni. Aşa că dintr-un sat sau pe artera ici.
tiv. în viitor situaţia se va. ma nr. 1 o constituie în­ că. de pildă, unitatea noas­ cît să existe o încărcă’tură servirea, asigurată, de puţi­ principală a comunei să nu
schimba, minerii noştri fi­ cheierea pregătirilor pentru tră. deşi este cea mai ma­ cit mai uniformă. în orele ne vînzătoare. merge Încet, intilnesc un tinăr sau virst- slS
ind hotăr.iţi să-şi organize­ iarnă. Spunem, acest lucru re din oraş, a primit tot de solicitare maximă sînt cumpărătorii îşi pierd mult nic, fără să ne dăm bineţe.
ze mai bine munca, să ex­ pentru că stocurile de lemn atîta salam cit şi alimen­ puse în funcţiune mai mul­ timp pentru aprovizionare. Mă simt bine aici intre oa­
tragă minereuri de calita­ pentru Muncel nu sînt rea­ tara nr. 29. De aceea as­ te aparate de marcat, ceea Dealtfel, fenomene de genul menii care muncesc pămin- Timj
te Mă. bazez pe faptul că lizate (lemn nu există nici tăzi nu mai a.vem nici un ce conduce la, operativita­ celor de mai sus ar trebui tul, fiindcă ne cunoaştem ziua i
Vreme
la lucrările de pregătire, măcar în, baza de aprovi­ fel de mezeluri, în vreme te în vînzane.. Servirea, ci­ să stea mai mult în aten­ bine unii pe alţii, sintem a- medă,
planul pe 11 lunr este de­ zionare),; iarna bate la uşă. ce alimentara, nr. 29 are vilizată:. solicitudinea îsi ţia conducerii I.C.S.A.A.P. lături şi la bine şi la greu. cădea
păşit cu. 528, de. metri că. iar drumurile vor fi tot cantităţi mari. Un alt e- fac tot mai mult loc în ac­ pentru ca reţeaua . comer­ Unul dintre gindurile mele sub fi
tul
în general, se munceşte mai greu de străbătut. xemplu s-a. adus gris ; u- tivitatea comercială. Ală­ ţului alimentar să satisfa­ de viitor este să-mi perfec­ scctori va
mai bine mai ordonat. Să Sprijinul centralei ar tre­ nitatea noastră a primit a- turi de aceste realizări se că şi din punct de vedere ţionez pregătirea profesio­ ra mi
amintim. >r eîţiva dintre bui să- se facă mai mu't r.an-. f canbtate ca şi ali- întâlneşti însă şi. situaţii ne­ al calităţi' '«f-n-L nală şi să asigur numai a- între
)<S
şefii de brigăzi cu rezul­ sinTit şi în această pri­ - ra nr. 38 care este plăcute. La ora pnnzului, sistan.ţă medicală de calita­ iar ce
v
9 crai
tate bune : loan Văduva, vinţă. mult mai mică şi nu prea de pildă, în alimentara nr. TRAIAN BCeto-.l te pentru concetăţenii mei.