Page 30 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRI MUL SOCIALISMULUI

PANOU DE ONOARE
Colectivul întreprinderii de lianţi Deva - pe

drumul strădaniei şi devenirii, ai afirmării în lupta 13.00 Fot
reşi
ïwr
' „Ci
Tra
pentru îndeplinirea sarcinilor economico-sociale 10.00 Tel
de
10,03 Tel
17.05 Trr
17,15 Aci
18.05 Om
18.25 Reí
Cu cinci ani în urmă, viaţa economică a munici­ închege si, paralel, să se afirme. în cei cinci ani, co­ nie
piului Deva şi a judeţului consemna, chiar în zilele lectivul I.L. Deva s-a mobilizat puternic, şi-a sporit 18,50 100
10.00 Tel
de trecere de la toamnă la iarnă, un eveniment de şi întărit rîndurile, s-a străduit să devină şi să se 19.25 Act
mare însemnătate : aprinderea focului, şî deci înce­ definească. Iată, succint — prezentat de Florea Ti- 19,45 Un
perea probelor tehnologice, la primul cuptor de clin­ goian-u, secretarul comitetului de partid, cum arată 20,20 Ta Sh;
cher de la întreprinderea de lianţi. el astăzi : NICOLAE DOBÏIE, Ing. SERGIU GHIZELEA 22,10 Tel
— începutul a fost foarte greu — ne spunea Va- — Avem un colectiv puternic, unit, care s-a în­ lăcătuş de reparaţii. şeful secţiei mori făină.
sile Deac, directorul întreprinderii. Utilajele erau noi, cadrat cu trup şi suflet în viaţa economică a judeţu­
majoritatea dintre ele prototipuri, însuşi procesul de lui, în efortul conştient al întregului nostru popor
producţie era o noutate. Colectivul abia se alcătuia,
abia îşi forma structura. Se muncea greu, aşa că pentru înfăptuirea politicii partidului, înflorirea con­ BUC O
mulţi veneau şi plecau. Nu erau puţini cei veniţi de tinuă a patriei socialiste. Toţi lucrătorii muncesc cu dioprogj
la sate, care se integrau cu dificultate în disciplina hărnicie — sub îndrumarea şi mobilizarea organiza­ Radio ju
de muncă, în cerinţele procesului tehnologic. ţiilor de partid, a comuniştilor — pentru ar-şi face cît presei;
diiLor; î
Cinci ani reprezintă o perioadă relativ scurtă dacă mai bine datoria, pentru a înfăptui exemplar sarci­ 9.05 Ras
o raportezi la dimensiunile marilor procese construc­ nile ce le revin. în sufletul, în mintea şi strădania lor; 10,(
10.05 In
tive pe care le străbatem. Dar ea înseamnă mult pen­ fiecărui membru al colectivului sălăşluiesc ideea şi popular;
tru un colectiv care se străduieşte responsabil, cu te­ hotârîrea de a face din întreprinderea noastră o uni­ socialist
nacitate şi conştiinciozitate să se cristalizeze, să se tate de frunte a industriei hunedorene. muncito
poca, G
Buletin
crofonu
Efectuăm reparaţiile la timp Condiţii cit mai bune de muncă Avanpr<
12.00 Bt
Din c
nostru;
şi de calitate bună în timpul iernii ţific; 1:
resti; i
GHEORGHE POP MARIA BODAESCU 15.00 a:
electrician de reparaţii. laborantă. Radioju
La începutul anului a te o listă de remedieri, gul pai
fost elaborat programul apoi, cînd şi acestea sînt Discuţie cu ing. GEORGETA CODREANU, şefa biroului de cînt<
privitor la efectuarea re­ efectuate, se face recepţia programarea, planificarea şi urmărirea producţiei te ecom
paraţiilor, plan aprobat în finală şi se întocmesc do­ infinită uso
că
consiliul oamenilor muncii. cumentele de predare a 16,55 Sf
Apoi s-au întocmit grafice­ agregatului celor ce-1 ex­ — Pregătirea pentru iar­ — Recent, am trimis la Buletin
dre
le de reparaţii, care pre­ ploatează. nă este o problemă de ma­ centrala noastră o situaţie tru ale
le
văd genul reparaţiei, dura­ Ţin să menţionez că mai re importanţă şi actualita­ statistică pe această temă, ce, mu:
ta acesteia şi cine o exe­ ales în ultima vreme am te. Cum apreciaţi preocu­ în care am consemnat că tenţă li!
cută. Pentru fiecare lucra­ reuşit, în marea majori­ pările pentru ducerea ei la din cele 37 de măsuri au Noutăţi S
Gary
re se întocmesc devize ca­ tate dintre cazuri, să ne bun sfîrşit ? fost înfăptuite 24, iar 13 ce popi
re se încredinţează celor încadrăm în timpul stabi­ — încă la începutul « se află în curs de realiza­ lojoară;
ce urmează a executa re­ lit, iar reparaţiile efectua­ acestei toamne am întoc­ re. Printre cele dintîi men­ 20.00 Li1
20,20 Ct
paraţia. La data stabilită, te sînt de bună calitate. mit — pe baza consultării ţionez i’epararea a opt 20,45 Ci
fără nici o excepţie, uti­ în finalul acestor rînduri cu şefii de ateliere şi com­ compresoare, a instalaţiei Cu Cea
lajul respectiv este oprit, aş vrea să mă refer la e- partimente — un program de aer, punerea în funcţiu­ spre pa
spre
o comisie inventariază pie­ ficienţa muncii de repara­ bogat în măsuri, care are ne a unui nou cazan la Fa­ nia ’81
sele ce rezultă la demon­ ţii. Iată, de pildă, dacă în ca obiectiv asigurarea tu­ brica de ipsos din Călan, în lum<
tare şi hotărăşte ce se trimestrul II al anului 1978 turor condiţiilor pentru ca izolarea instalaţiilor de apă ziuă,
program
poate recondiţiona. indicii intensivi de func­ întreprinderea noastră să şi aburi, revizia şi punerea IOAN BIROU într-o c
Activitatea de reparaţii ţionare erau la cuptoare funcţioneze la parametri în funcţiune a instalaţiei cocător la cuptoare. muzicali
este bine organizată. în de 112,05 t/h, la morile de normali şi în perioada fri­ de încălzire în toată între­ stop nu
acest sector lucrează circa guroasă. Programul vizea­ prinderea.
120 de oameni, împărţiţi făină — de 153,6 t/h, iar la ză, în principal, trei di­ — Dintre cele în curs de ECONOMII PRIN
în formaţii conduse de morile de ciment — de recţii. Prima ar fi crearea înfăptuire ne-aţi putea a- RECONDIŢIONĂM
¡maiştri. Formaţiile, la rîn- 64,42 t/h, în aceeaşi pe­ de stocuri de materii pri­ minti cîteva ? Nu cu multă vre­
dul lor, se împart în e- rioadă a acestui an indicii me — calcar şi argilă — — Se lucrează la stocu­ me în urmă, în cadrul
DEVA
chipe coordonate de mun­ de utilizare au ajuns, res­ pentru a nu se produce rile tampon de calcar şi atelierului mecanic a tria); A
citori cu înaltă calificare, pectiv la 129,49 t/h, 271,85 perturbaţii în funcţionarea argilă care — dintr-o serie luat fiinţă o secţie for­ cui'**’ V
în ultima vreme, am reu­ t/h şi 77,62 t/h. Sînt re­ utilajelor şi agregatelor de cauze obiective (lipsa de mată din zece oameni RA :
şit să specializăm forma­ zultate care pot fi mult principale. A doua se refe­ utilaje, de forţă de muncă) — în totalitate femei — ra); Pn
derurgis
ţiile şi echipele pe utilaje îmbunătăţite, iar acest o- ră la izolarea conductelor — încă nu s-au realizat, la care lucrează la recon- trandafi
şi chiar pe operaţii. biectiv ne preocupă în de aer şi apă- ce slujesc repararea uşilor, balustra­ diţionarea rolelor pen­ şi bastí
• Atunci cînd este nevoie se foarte mare măsură în pe­ procesul tehnologic, pentru delor, ferestrelor şi acope­ tru benzile de cauciuc. PETROL
organizează munca în mai rioada actuală, pentru ca a le feri de îngheţ, iar a rişurilor. Consiliul oameni­ Aici sînt recondiţionate chibritu
ţa e fi
multe schimburi sau în întreprinderea să-şi poată treia priveşte asigurarea lor muncii din întreprinde­ circa 500 role lunar. Ve­ brie);
schimburi prelungite. Cînd realiza ritmic sarcinile de unor condiţii optime de rea noastră a analizat sta­ nitul obţinut este sub­ (Republ
mai sînt cîteva zile pînă producţie. muncă pentru oameni în diul pregătirilor pentru stanţial, dacă ţinem sea­ pitanul B
ral);
la data intrării în func­ anotimpul cu zăpadă şi ger. iarnă şi a stabilit, pe bună ma că o rolă nouă costă (Muncit
ţiune a utilajului se face Ing. MIRCEA CRIŞAN — Important ar fi să ve­ dreptate, că este necesar 500 lei, iar una recondi­ ROMULUS MÍ.RGINHAN Talisma
o prerecepţie a lucrării, şeful serviciului dem ce s-a realizat pînă a- să ne intensificăm preocu­ ţionată numai 320 lei. operator la mori de făină. (Luceaf.
cu care prilej se întocmeş­ mecano-energetic cura din aceste măsuri. pările în această direcţie. o idee C
Corleon-
ANTNOy
riile I-I
RICANI
Valenţele profesionale şi gate se află in stare de zaţul) ;
(Steaua
¡ etice ale oricărui colectiv La fiecare pas - acte de conştiinţă, fapte de oameni demni funcţionare, iar dacă unul ZA: A'
^ se regăsesc in modul de se opreşte este fiindcă aşa (Minerit
glndlre şi de acţiune, in muncească cu toată serio­ Intre muncă — Asta fără doar şi poa­ — Sint adeseori solicitat cere procesul de producţie, creţul
r
idealurile fiecărui membru zitatea. Aceştia, ori n-au şi cîştig — te. Un om ciştigă in medie să muncesc peste opt ore, nu că este stricat. Rostul tria); (F
nii
al său şi mai ales ale a- stat, ori s-au aliniat cu noi. 2700—2800, ba chiar peste uneori sint chemat de aca­ nostru, al lăcătuşilor de în­ BAI : (
celor oameni care consti­ Aşa că încet, încet am în­ o legătură directă 3000 lei cînd treaba merge să. Niciodată n-am refuzat treţinere este să le ţinem viaţă <
tuie nucleul său de bază, ceput să ne adunăm, să ne Petru Birta conduce un bine. Asta îi leagă strins de să răspund la solicitări şl mereu in stare bună. haţeg
cum sînt cei cu care am cristalizăm. Sigur, nu rea-' schimb la secţia mori-făină. întreprindere. nici n-o să se intîmple aşa ■— Reuşiţi asta ? ci a) ;
CALAN
stat de vorbă pentru anche­ lizam asta stind la taclale, — Atelierul nostru preia ceva. — In ultima vreme — in (Casa
ta de faţă. ci muncind mult, uneori calcarul, ¡1 macină şi îl dă Legătură de suflet acest an, de pildă — am RIA :
nouă (I
Meserie şi conştiinţă pînă noaptea tirziu. Iar în­ cuptoarelor de clincher. La izvoarele reuşit. Au fost şl cazuri sau in.
Despre inginerul Mircea cercările grele şi-au pus Asta înseamnă că şi de noi — Lucram la Sibiu, dar dăruirii cind s-a stricat cite ceva,
Buşcă, şeful atelierului me­ amprenta pe oameni, i-a le­ depinde cantitatea şi cali­ sint de pe aceste meleaguri dar n-am plecat acasă, SSÎT“
canic, se spune că dacă a- gat strins de atelier, de în­ tatea produsului, ceea ce — ni se destăinuie strunga­ Soţii Florea lucrează la chiar dacă a fost să mun­
telierul merge bine, el ar treprindere. Avem un colec­ înseamnă o mare răspun­ rul Nicu Scutaru. Cind am secţia cuptoare, el ca şef cim 20—22 de ore fără în­
avea un mare merit in asta, tiv care acţionează ca un dere. auzit că se construieşte o de echipă lăcătuşi, ea ca o- trerupere — pînă am înlătu­ Timp
fiind un bun organizator şl singur om, meseriaşi de — E înţeleasă această fabrică Ungă Deva mi-am peratoare. Nonic Florea, un rat defecţiunea. 9 de ce
coordonator, un om cu mul­ prima mină, cum ar fi loan răspundere 7 cerut transferul aici. om ¡nalt cu ochi albaştri, nu — Cine vă îndeamnă să relativ
tă iniţiativă, un specialist de Ardeleanu, Constantin Das­ — Avem ■ in colectiv omo­ — Ati regretat vreodată este prea vorbăreţ cind se procedaţi astfel 7 mult i
— Ştiu eu ? Poate dragos­
prccipi
^ înaltă clasă. căle, Teodor Bălan, Szocs gen, harnic. Oamenii sufe­ faptul V referă la sine, dar cind dis­ tea ce i-o purtăm acestei formă
ră, realmente, cînd se in-
loan, Nagy Alexandru şl
I — Cînd am venit la I.L. alţii. timplă să stea utilajele şi — Nici pomeneală, dim­ cută despre munca sa, de­ fabrici, poate recunoştinţa sufla ■
intens i:
J Deva — îşi aminteşte Mir- — Despre atelierul meca­ pun umărul cu toţii, fără să-i potrivă. Aicf, la lianţi, am spre fabrică, limba i se pentru ceea ce am realizat sectoru
J cea Buşcă — asta era prin nic se spune, îndeobşte, ca cheme cineva, la înlătura­ găsit condiţii foarte bune dezleagă. şi realizăm aici din punct rile m
\ 1972 - se lucra la con- este inima unităţii. Cum ba­ rea defecţiunii. pentru afirmare profesiona­ — Despre mine ce să vă de vedere material. Dar se într
de,
iai
1 strucţia silozului de calcar te inima I.L. Deva ? — De pildă ? lă. Cînd am venit, aveam spun 7 îmi fac datoria, sînt cred că la întrebarea dum­ 1 şi 6
> şi se monta raboteza din — Bate bine. Din vorbi­ — Am avut multe neca­ categoria I, acum am catego­ în anul II la Şcoala de neavoastră răspunsul cel semnal
Pont]
I atelier. N-aveam oameni, rea noastră au dispărut de zuri cu cuzinetul de la eva­ ria a VI-a. Am terminat li­ maiştri, am un cîştig bun — mal drept este: sintem 1981: \
1 n-aveam materiale. Unul mai mult expresii ca „să ve­ cuarea morii nr. 2. II repa­ ceul seral, in prezent ur­ împreună cu soţia realizăm muncitori, fabrica asta, ca cire, c
slab de fire s-ar fi descu- dem“, „să încercăm“, „nu ram, mergea o vreme, apoi mez un curs de perfecţio­ aproape 5000 lei pe lună. şl toate fabricile ţării, este noros.
1 rajat, ceea ce eu n-am fă­ se poate“ şi altele de a- Iar se strica. Am stat de nare In normare, trimis de — Mulţi ce trec prin a noastră, iar un muncitor tat.ii s
care
cut. Am pus umărul la ri­ cest gen. Avem o singură vorbă cu oamenii şi'am ho- întreprindere. Am primit lo­ Chişcădaga şi văd că unul nu concepe să procedeze forma t
dicarea fabricii — am exe­ vorbă „Se poate“. Cînd ne tărît să-l punem la punct cuinţă, cîştig bine. Pentru din uriaşele cuptoare nu se altfel decît să lucreze cu soare.
cutat multe lucrări in regie apucăm de o treabă, nu odată pentru totdeauna. Am toate acestea ţin mult la u- roteşte, zic, in gind sau cu cea mai mare pasiune pen­ La 7
proprie — şi, în paralel, concepem să n-o realizăm muncit cu toţii şi l-am re­ nftate şl nu am gind mai pu­ voce t a r e : ¡ar nu merge tru ţară, pentru înflorirea ei. nernl
mult
ne-am constituit colectivul. ternic decît s-o slujesc cu ninsor
la timp şi de calitate. Ce parat ca lumea, aşa că a- fabrica cum trebuie. E visul cel mai scump al
— A fost greu 7 înseamnă asta 7 Meserie, cum moara merge bine. toată conştiinciozitatea. — In ultimul timp se in- tuturor oamenilor şi mai Vil- su
zenta
— A fost. Că veneau unii conştiinţă ? Ziceti-i cum — Munca le aduce oame­ — V/ se oferă prilejul să thnplă rar aşa ceva. De ales al celor ce purtăm 100 kr
să ciştige bine, dar să nu vreţi, că nu greşiţi nilor cîstigurl bune 7 %/£ rlov&ditf an**st cînd 9 multă vreme ambele agre­ ¡naltul titlu de comunist. tic. (M
Liana