Page 31 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 31
492 ® MIERCURI, 9 DECEMBRIE 198! Pa« 3
Cum ţin gazetele de perete vind lipsa căldurii din
ZIUME saloane şi x-ăspunde că în
prezent situaţia s-a regle-
pasul cu pulsul vieţii colectivelor? menlat.
am o Bucu- • Consiliul popular al
r .K. Gote- oraşului Orăştie răspunde
Ifetur in
P.A.“. Secretarul comitetului de ci pentru că organizaţia de lor am întîlnit şi la secţia AVEŢI CUViNTUl că cele sesizate de către
ic direcţii partid de la O.S.M. II, E- partid de aici se ocupă cu I furnale. Ilie Gherase, Marta Istrate privind fa
irc.şti roul Muncii Socialiste Şte seriozitate de îndrumarea preşedintele comitetului milia Gridan din strada
fan Tripşa, afirma : „O ga colectivului de redacţie, sindicatului, ne-a confirmat • Am sesizat de mai multe ori la E.C.C.L. Brad faptul L. Tolstoi nr. 6 nu se
ronoexpres zetă de perete este eficien gazeta de perete avînd un rolul educativ al gazetei de că instalaţia sanitară a vecinului de apartament este de confirmă.
i muzicală tă dacă-şi trăieşte viaţa, loc important in gama lar perete. fectă, ceea ce ne produce multe necazuri, deoarece de o Două anonime, cu
Unitatea multe ori ziua şi noaptea ne inundă apartamentul. Pînă
tării Romu- dacă cel care îi coordonea gă a mijloacelor propagan Dar — pentru că mai în prezent nu s-au luat nici un fel de măsuri, deşi pro conţinut identic, semna
ză activitatea e convins de dei vizuale — şi ele acti există şi un dar ! — nu lau mai multe abateri ale
menirea ei. Şi o gazetă îşi ve, cu un pronunţat carac toate gazetele de perete misiuni am avut. (Eleonor Anghel, strada Libertăţii nr. 27, gestionarului de la ma
trăieşte viaţa dacă inter ter educativ. din combinat se pot lăuda bloc 20, apartamentul 14, Brad).
i economică • Navetiştilor din zona llia, care s-au adresat acestei gazinul 117 din Huşdău,
femeilor vine ori de eîte ori este Eficientă prin activitatea cu activitate pe măsura ce comuna Topliţa. Direcţia
► Integrala* nevoie. De conţinutul şi desfăşurată — aşa cum a- lor prezentate pînă acum. rubrici, I.T.A. le răspunde că s-au luat măsuri pentru ca comei'cială a judeţului ca
e: „Hamlet“ calitatea materialelor, de testă si locul III in între- De pildă, la secţia turnăto emiterea de abonamente să se facă pe tot parcursul pro re a cercetat cele două
modul cum sînt expuse de rie secretarul de partid, gramului de lucru (de la orele 6,30 la 19,30). Problema anonime răspunde că
pinde dacă gazeta este ci Ioan Topliţa, preciza că a- tăbliţelor indicatoare la unele autobuze, sesizată de Ni- faptele relatate nu se
tită sau nu. La noi, oame pariţia articolelor incită la cu Sbuchea din Haţeg, a fost rezolvată favorabil. confirmă, ele fiind scrise
nii aşteaptă schimbarea e- Raid-anchetă discuţii, dar de prea puţi ® Celor care au sesizat abateri de la conduita unui în scop tendenţios.
diţiei pentru că „dăm“ în în C. S. Hunedoara ne ori duce ia schimbarea comerţ civilizat în unitatea nr. 23, din strada G. Enescu
I : 6,00 Ra- totdeauna la ţintă, pentru comportamentului celui cri din Hunedoara, C.L.F. le răspunde că s-a atras atenţia
mineţii; 7,00 că la gazetă n-avem func ticat, la o îmbunătăţire a întregului colectiv, în mod deosebit gestionarei, de a avea ÎNTREBĂRI —
00 Revista
fierul melo- ţii ci sîntem egali ; comu cerea pe combinat — se stării disciplinare. Marea o atitudine politicoasă faţă de cumpărători.
tin de ştiri; nişti, oameni ai muncii pe dovedeşte şi gazeta „Cocsa- fluctuaţie a personalului © Prin scoaterea căminului de decantare in afara zo RĂSPUNSURI
ascultători- care-i prezentăm cu fapte muncitor, invocată ca o nei trotuarului s-a eliminat spărtura trotuarului din strada
in de ştiri ; rul" a Uzinei nr. 1, ajunsă
de muzică le lor“. la cea de-a 39-a ediţie. Din scuză a ineficienţei gaze Vinătorilor din Brad, semnalată de un grup de cetăţeni. o Marin Constaxiiiiies-
0 Din ţările Nimic mai adevărat. Ul discuţiile cu Andrei Pe- tei, ca şi alte probleme cu • Sesizind, în cadrul rubricii, distribuirea greşită a scri cu, Hunedoara. Fiind vor
>45 Coruri care se confruntă secţia ba de un apartament în
in Cluj-Na- tima ediţie a g a z e t e i trese, secretarul comitetu sorilor şi publicaţiilor pe strada Stejarilor din Hunedoara,
Rcşiţa; 11,00 O.S.M. II, datată 1 decem lui de partid şi Vankay şi-ar găsi rezolvarea dacă Petre Miheţ primeşte răspuns de la D.J.P.Tc. că factorul chiriat cu contract de în
i; 11,05 Mi- brie, găzduia în colţul „A- Rodica, responsabilul co şi activitatea gazetei de poştal care se face vinovat de aceste nereguli a fost chiriere la I.G.C.L. tre
icrilor; 11,35 lectivului de redacţie al perete ar fi privită cu mai sancţionat, iar cazul a fost prelucrat cu tot colectivul de buie să plătiţi chirie,
Radio-TV. ; riciul“ doi maiştri cu aba
î ştiri; 12,05 terile lor, neconforme cu gazetei, am reţinut că ţepii multă răspundere. La Uzi factori poştali. conform Legii nr. 5/1973.
folclorului calitatea de conducători in colţului satiric vizează deo na 5, gazeta „Montorul“ • Nicolae Ruda, Zdrapţi.
rizont ştiin- era în pauză de... colectiv
tece pionie- procesul de producţie. Şi potrivă toate abaterile ivi redacţional. Poate vecină SESIZĂRI — S0LUJII Un abonament pe dis
la r la 3 ; tot ca o confirmare la ce te, că sînt solicitaţi să răs tanţa Crişcior-Zdrapţi pe
sonor; iC,00 le afirmate de interlocu pundă întrebărilor puse toţi tatea cu gazeta coordonată « Cele sesizate de că schimbarea telefonului şi timp de o lună costă 36
,15 Sub stea- tor, muncitorul specialist de comitetul U.T.C. „Tine tre Ion Bobora din Hu x'ecuperarea valorii de la
— program conducătorii de formaţii de retul şi producţia“, ce se de lei. Dacă vi s-a în
5 Coordona- Ion Loşcă, unul dintre cei lucru, chiar cei care tre nedoara, privitor la dete cei vinovaţi. casat mai mult, prezenta-
16,40 Coloana care citeau gazeta, ne-a de buie să realizeze gazeta. remarcă prin ţinută grafi riorarea carcasei telefo • Conducerea Spitalului ţi-vâ cu abonamentul la
ici U-— muzi- clarat că articolele sînt că şi varietate tematică, nului 12552, au fost cer unificat din Hunedoara a
piese folk ; De asemenea, de un inte să-i fie un îndemn. conducerea Autobazei
[ticului; 17,00 căutate cu interes, determi res deosebit se bucură ma cetate de către D.J.P.Tc. cercetat cele sesizate de I.T.A. din Brad pentru a
; 17,05 Pen- nă luarea de atitudine fa terialele care prezintă rea care constatînd realitatea către mai mulţi cetăţeni se verifica cine se face
fundamenta- ţă de cei criticaţi, iar pe lizări în producţie sau as VIORICA ROMAN celor reclamate, a dispus internaţi în spital, pri vinovat de greşeală.
: viaţă, pa-
ucaţie, exis- aceştia — la o reconside pecte de indisciplină. în
demnă; 17,25 rare a comportării lor în susţinerea afirmaţiei vin
grafice cu muncă sau în viaţa parti interlocutorii care arată că
17,45 Cînte-
Valeria Co- culară. rezultatele dobîndite in în
Orele serii; Am început prezentarea trecerea socialistă de că 1
îpiritul legii; activităţii cîtorva gazete de tre colectivul uzinei se da- „Ca intelectuali ai satului e
rapsozilor ;
îonore; 21,00 perete din Combinatul si toresc şi muncii de educa
în frunte, derurgic Hunedoara, cu ţie, în care gazeta de pere nevoie să stăm printre săteni «!
>m în ţară, gazeta „Oţelul“ de la te are un rol important.
urne. Romă-
în Europa, O.S.M. II, nu pentru a res Preocupare pentru ca
Ţară de pecta ierarhia stabilită în gazeta de perete să fie o Dragostea pentru frumos, să, căruia eu i-am cumpă- )
e vreme — concursul pe municipiu, oglindă obiectivă a mun grija pentru valorificarea fie- rat primele culori. i
U; 22,00 O zi
; jurile
¡,00 Bijuterii unde a ocupat locul întîi. cii şi vieţii furnalişti- cărei palme de pămint te S!nt g n( unui inie- \
30—5,00 Non întimpină de cum păşeşti in lectual ce niciodată n-a |i
octurn. curtea Şcolii generale Pui. dorit să devină orăşean deşi ?
Revsrijrserstul survenit în Aleile străjuite de gărdule- fj ut prilejul şi chiar 1
asssassEsa ar aV
fe, rondurile adăpostite de propuneri in acest sens. [
creşterea product iei de cărbune Noul local al poştei din comuna Baru. brazi, care-i dau curţii as- Profesorul Venu Stanciu a i
Foto: VIRGIL ONOIU pectul de parc, livada cu înţeles însă că menirea sa )
jiutul (Pa- trebuie menţinut şi amplificat! cei 350 de meri şi 100 de e alta, că dacă ai chemare j
fulgerul cir- pruni, gospodăria anexă, şj vocaţie te realizezi pro- l
HT’^vqOA- grădina de zarzavat, sola- fesional la fel de bine in }
irca (Flacă- (Urmare din pag. 1) ra piedică mai rămîne rul din
. acuză (Si- transportul subteran, capi PHBTB1UL—CEftOŞESCU—PACE! sticlă şi fier, chioş- sat ca şl In oraş. „Sînt )
Grădina de cui alimentar — totul este condiţii, numai ambiţie să ^
); Frumoasa tor avem linie de front şi tol la care trebuie' inter rodul muncii elevilor şi ca- fie“ şi notele cu care şi-a i
csţriU'torul) ; capacităţi de producţie co venit mai eficient. Din a- drelor didactice, „policali- luat toate gradele didactice )
tn- căutarea respunzătoare realizării pla ceastă cauză am pierdut Sub semnul grandioasei manifestări
nirea); Via- nului. multe mii de tone. ficate“ in timpul liber ca — lucrarea de gradul I fiind \
(7 Noiem- de responsabilitate pentru pacea lumii
era linişte S. P.: Punerea în func Din opiniile conducători \
JPENI : Că- ţiune a unei combine de lor sectoarelor de mai sus (Un-nore din pag 1) şedintele României. De acest Oameni şi destine pe care legea \
ării (Cultu- înaintări ne dă posibilita am reţinut condiţiile teh- şi chemarea profesiei îi determină
întoarcere tea derulării pregătirilor pericol trebuie salvată în
VULCAN : nico-organizatorice propice Am fost acolo, între cei primul rînd pacea lumii, ca să trăiască acolo unde muncesc
toreadorului conform planului. în plus, realizării sarcinilor de peste 300 000 de mesageri ai un prim şi raţional pas către
iONEA : Am terminăm cu exploatarea - plan, precum şi un bun păcii, participanţi la marele o lume fără arme şi fără
»; PETRILA: terminaţiilor de strate, marş. Am simţit alături se betonişti, constructori şi a- foarte apreciată şi notată \
uncitorcsc) ; climat de muncă. Rămîne războaie". gricultori. Totul poartă am- cu 10 — o dovedesc din ^
îhabana, se- unde productivitatea este ca toate acestea să se re meni de nădejde, umeri de Dorin Manea, vicepre
citoresc); U- scăzută, şi intrăm pe strate găsească în cît mai multe muncitori care susţin temei prenta unei miini de bun plin. Acelaşi spirit de bun
trum (Rete- care permit producţii con nic ţara în eforturile ei de şedinte al Comitetului jude gospodar, de om cu gin- gospodar — recunoscut prin
D : Stepa stante. Sperăm să avem tone de cărbune peste ţean Hunedoara al O.D.U.S. : x duri statornice, cum este clasarea In concursul „Şcoa-
GURABAR- plan şi, astfel, mina Vul a edifica o societate a bună
în Arabia chiar depăşiri. can să reintre definitiv în stării şi civilizaţiei pe pămîn- „Răsunetul de care s-au I profesorul Venu Stanciu, di- la noastră, casa noastră“ pe i
AŞTIE : Se- T. D.: Intrarea in func rindul întreprinderilor mi tul românesc. Ei au parcurs bucurat în lume iniţiativele 1 rectorul scolii. rectorul şcolii. locul III pe iudet — ¡1 ca- locul III pe judeţ — ¡1 ca- I,
Eonului (Pa- de pace ale României, ale — De cincisprezece ani, racterizează pe profesorul i
mei, indie- ţiune a două noi abataje niere fruntaşe, mai ales că principalele artere ale Capi
; GEOAGIU- cameră va permite realiza extrage cărbune cocsifica- talei scandind lozinci pentru preşedintelui ţării, tovarăşul de cind am absolvit facul Venu Stanciu şi în călită- ^
ură dată în rea planului, atît în de bil şi deţine o pondere în pace şi dezarmare, pentru Nicolae Ceauşescu, dovedesc tatea, sînt localnic, integrat tea sa de locuitor al satu- i
le cultură) ; că omenirea este dornică de trup şi suflet In viaţa comu lui. Deşi locuieşte la bloc )
; popas (Da- cembrie, cit şi în prima semnată în producţia com chemare la raţiune şi pro pace, că simte din plin asu creşte păsări şi cultivă le- \
1 : Cuscrii ; parte a anului viitor. binatului minier. Perma gres, pentru cooperare la li nei Pui — spune profeso
et cu ploaie D.B.: în decembrie şi în nentizarea rezultatelor bu chidarea foametei şi subdez pra ei apăsarea poverii ira rul Stanciu. Rolul ' nostru 9 ume pentru nevoile fami-
ură); SIME- voltării, pentru eliminarea din ţionale a înarmărilor. Ca este foarte Important şi bine '¡si sale.
lii de modă trimestrul I din 1982 avem ne însă depinde in măsură participant la marşul şi adu
; 1LIA : Viu linie de front asigurată hotărîtoare de fermitatea viaţa omenirii a armelor nu determinat in societate. De „Mi-am ales această me- >
.lina). conform planului, aprovi cu care acţionează în con cleare, a oricăror arme ce-i narea populară de pace de aceea, trebuie să răspun serie din dragoste pentru \
zionarea s-a îmbunătăţit, tinuare organizaţiile de ameninţă pacea. Manifesta la Bucureşti, am simţit şi eu dem pe măsura încrederii munca de educator şi nu 1
depăşim şi zonele cu inter partid, toate cadrele teh- rea lor de voinţă a primit întreaga măsură a momentu ce ni se acordă. Munca e- vreau s-o trădez niciodată. «’
calaţii sterile şi sperăm că nico-ingineresti. întreg co deplina aprobare a sutelor lui' pe care-l trăim cu toţii. ducătorului n-are limită in O fac din pasiune şi vreau '
ne vom face planul. Singu lectivul de mineri. de mii de bucureşteni Ieşiţi Marşul păcii întrunea voinţa timp, ea se continuă şi du- s-o fac cit mai bine. De \
>abil pentru pe străzi sau la ferestrele tuturor oamenilor din Româ pă orele de curs. Ca inte- aceea legea privind obliga- 1
981; Vreme caselor în întimpinarea lor. nia, indiferent de naţiona lectuali ai satului e nevoie tivitatea specialiştilor de a 1
2U cerul mai S-a scandat mult, în co litate, de a-şi uni glasul cu să stăm printre săteni tot locui acolo unde muncesc )
Vor cădea Fiecare gospodărie — cel puţin al tuturor popoarelor iubi
li ales sub loane, ca şi la marea adu timpul, să muncim nu din am salutat-o cu bucurie. Şi ţ
ie. Vîritul va nare populară, numele iubi toare de pace şi a spune un obligaţie, ci din conştiinţă aş dori să fac un apel că- ^
moderat, cu un contract cu statul tului nostru preşedinte. As NU hotărît războiului, înar şi din inimă, din dragoste tre toţi colegii mei din ju
mporare din tăzi, cînd rostim numele mărilor de orice fel. „Acum, deţ şi de dincolo de grani- \
. Temperaţil pentru copii, pentru neam
or fi cuprin- (Urmare din pag. 1) stea de vorbă cu fiecare Ceauşescu, rostim numele ce pînă nu este prea tîrziu, să şi ţară. Ca dascăl ai nevoie (ele Iul: să fie mai pătrunşi l
s 1 şi 4 gra- gospodar asupra necesită lui mai tenace apărător al acţionăm cu toată hotărîrea de dăruire. Dar ce poate fi de ceea ce ni se cere, ?
naxime între dustriei alimentare pe anul ţii de a încheia cel puţin păcii şi dreptăţii, al înţele pentru a pune capăt politicii pentru că noi sîntem deta- 1
Local se va mai frumos ca munca de e-
1.982, a cerinţelor autocon- un contract cu statul. în gerii şi cooperării. Exprimîn- de înarmare, pentru a opri ducaţie 7 Ce bucurie poate şamentul de frunte in edu- \
ll decembrie ducerii şi autoaprovizionă- du-se cu patosul care-i ca amplasarea şi dezvoltarea de fi mai mare decit aceea de caţie. Să dispară din gindi- i
! curs de ra rii teritoriale, localităţile acest mod se va asigura racterizează întreaga viaţă, noi rachete nucleare !“ —
mai mult înfăptuirea cerinţei subli rostea preşedintele României a şti că cei care azi sînt rea unora mentalitatea că }
idea precipi- rurale trebuie să-şi spo niate expres în recentele în faţa sutelor de mii de muncitori sau maiştri des- viaţa la ţară presupune pri- 1
iâ de ploaie, rească continuu contribuţia oameni adunaţi în Piaţa Re în faţa sutelor de mii de toinici, medici ori profesori vaţiuni, că singura răspla- \
e vor trans- la fondul de stat. în acest cuvîntări ale tovarăşului publicii, marele bărbat al ţă participanţi.
oviţă şi nin- Nicolae Ceauşescu, secre apreciaţi au fost cindva eie- tă a muncii sînt banii. Mun- i
sens, in comuna Lăpugiu rii a pus în glas voinţa între-, Marşul păcii şl adunarea vii tăi, că tu le-ai pus con- ca noastră, care înseamnă J
-reme în ge- de Jos s-a trecut la discu tarul general al partidului, gului popor. „A fost luat a- populară din Capitală, îm deiul in mină, tu le-ai că- şi activitate culturală şi ob- \
CU cerul mai tarea cu cetăţenii a preve ca fiecare gospodărie din tomul de la menirea lui fi preună cu toate demersurile lăuzlt primii paşi in viaţă ? ştească, se „retribuie“ mai t
Vor cădea mediul rural să contribuie
rare. Vîntul derilor pianului pe 1982 în rească şi a fost învăţat să întreprinse de România prin Mă emoţionează foarte mult ales prin satisfacţia dato- /
$1 va pre cadrul adunărilor generale la formarea fondului cen ucidă. S-a închis atomul în preşedintele său au însem fiecare din intilnirile cu unul riei împlinite“. \
cari oină la cu locuitorii satelor, la for tralizat de produse agrico bombe de zeci şi sute de ki- nat un puternic apel la ra dintre foştii mei elevi, ar
sectorul ves- lotone sau megatone, care ţiune, la jinirea eforturilor \
t de serviciu: marea de echipe alcătuite le. sursa ridicării conti tistul plastic Mire»•> n r ~ - - V. PĂDUREANU
a>. din cadre de conducere din nue a nivelului de trai al pot semăna moartea, abisul, tuturor popoarelor pentru -4
comună şi deputaţi care să oamenilor muncii. întunericul" - rostea pre salvarea păcii".