Page 33 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 33
(
leri în cadrul unei ceremonii
ţlpfg® PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢl L
Tovarăşului Nieoiae Ceatişeseu
i-a fost înmînată „Placheta
ALISMll de aur a Giuntei regionale Piemont"*
T o v a r ă ş u l u i Nicolae perării, pentru oprirea România, Excelenţei Sale
Ceauşescu, secretar gene cursei înarmărilor şi înfăp Nicolae Ceauşescu, Omului
ral al .Partidului Comunist tuirea dezarmării, în pri de stat ilustru şi luptăto
P O P U I A R J U Român, preşedintele Repu mul rînd a dezarmării nu rului pentru pacea lumii,
blicii Socialiste România, cleare, pentru edificarea ca mărturie a idealurilor
i-a fost înmînată, miercuri, unei lumi fără arme şi comune ale României şi
în cadrul unei ceremonii, războaie, pentru apărarea regiunii Piemont, care mi
Anul XXX«J, nr, 7493 JO), 10 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani care a avut loc Ia sediul dreptului fundamental al litează pentru dezvoltarea
C.C. al P.C.R., „Placheta oamenilor la viaţă, liber prieteniei între popoarele
de aur a Giuntei regionale tate şi progres, pentru român şi italian".
în toate fermei© de anSmaie Piemont“, în semn de făurirea unui viitor lumi Membrii delegaţiei italie
profund omagiu şi deose nos al întregii umanităţi. ne au felicitat cordial pe
bită stimă, di.n partea lo La ceremonie au parti şeful statului român.
Se impun măsuri hoîărite pentru cuitorilor acestei impor cipat tovarăşii Ştefan Voi- Ceauşescu a fost felicitat,
T o v a r ă ş u l
Nicolae
Gheorghe
tec,
tante regiuni a Italiei, pen
Rădule&cu,
tru contribuţia remarcabi Cornel Burtică, Ion Coman, de asemenea, cu căldură
creşterea nataiităfii lă la dezvoltarea tradiţio Ludovic Fazekas, Ion Pă- de tovarăşii din conduce
nalelor
relaţii
româno-ita-
rea de partid şi de stat
ţan, Dumitru Popescu, Şte
liene de strînsă prietenie fan Andrei, Nicolae Gio- prezenţi la ceremonie.
şi colaborare, pentru pro san, Suzana Gâd'ea, Ion Mulţumind pentru cu
înfăptuirea principiilor înseamnă, pînă acum, un tă în unele C.A.P. pentru digioasa activitate consa Ursu. vintele exprimate la adre
autoconducerli şi auto- minus de ordinul a peste asigurarea unor condiţii crată nobilelor idealuri de Au luat parte membrii sa poporului român, a po
apro vizionării impune «- 3 000 viţei în C.A.P., ceea corespunzătoare de creşte pace, înţelegere şi largă delegaţiei Giuntei regio liticii sale de pace şi co
aşa cum a indicat la re ee a determinat, în acelaşi re a viţeilor în vederea conlucrare între popoare. nale Piemont. laborare, pentru aprecie
centa plenară a C.C. al timp, diminuarea în mod trecerii lor la categoria ju- In numele delegaţiei ita rile date relaţiilor dintre
P.C.R., secretarul general corespunzător a cantităţii nincl. La cooperativele a- Această distincţie con liene, a vorbit Ezio En- România şi Italia, pentru
al partidului, tovarăşul de lapte livrate la fondul grîcole din Nădăştia, Lăsău, firmă încă o dată marele rietti, preşedintele Giuntei distincţia ce i-a fost
internaţional
prestigiu
de
Nicolae Ceauş eseu —, îm de stat, cît şl a posibilită- Bîrsău, Orăstioara de Jos care se bucură România, regionale Piemont. înmînată. a luat cuviouu
bunătăţirea radicală a ac ţilor de a preda la com şl altele, nu au trecut de- Ezio Enrietti a înmînat t o v a r ă ş u l NICOLAE
tivităţii în 6eotorul zooteh plexele de creştere sau în- cît cîte 2—10 viţele la ca p r e ş e d i n t e l e Nicolae p r e ş e d i n t e l u i Nicolae CEAUŞESCU.
nic, punînd accentul pe în grăşara un număr mai tegoria junin.ci,. ceea ce Ceauşescu, personalitate Ceauşescu Placheta de aur în inefieierea solemni
deplinirea exemplară a in mare de produşi. Cauzele este eu totul nesatisfăcător marcantă a vieţii politice â Giuntei regionale Pie tăţii, tovarăşul Nicolae
dicatorilor de plan aferenţi unei asemenea situaţii sînt în raport cu numărul viţe- mondiale, profund preocu mont — cu simbolurile ce Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi
fermelor, neîngădulndu-se multiple. Ieşirile din ges- lelor crescute în unităţile pat de destinele omenirii, lor şase provincii ale re prezenţi s-au întreţinut, în-
nici o restanţă la efective taţii şi avorturile deţin un respective. Faptul că nu luptător ferm şi neobosit giunii — pe care se află tr-o atmosferă de caldă
sau producţii. în acest loc principal în nerealiza s-a organizat peste tot pentru triumful cauzei des gravat textul : „Preşedin prietenie, eu oaspeţii ita
sens, maximă însemnătate rea planului la fătări. La creşterea separată a tine tinderii, securităţii şi coo telui Republicii Socialiste lieni.
prezintă asigurarea obţine aceasta se adaugă existen retului femei destinat re
rii în fiecare an a unui nu ţa în efectiv a peste 2000 producţiei, că viţelele nu r
măr cit mai mare de viţei femele eu tulburări de re primesc ca hrană furaje de ÎN ZIARUL DE AZI:
la suta de vaci. în unităţi producţie. La C.A.P. Dineu calitate şi în cantităţile
le undo cadrele tehnice ve Mare, Aurel Vlaicu, Va idei, » Confruntări etice (pagina a Il-a) « Investiţiile — în termen, eco no-
terinare şl îngrijitorii de Leşnte, Brănişca, Gurasada N. T1P.COB mice, de calitate ® Festivalul filmului la sate ® Deva - actualităţi (în pa-
animale se ocupă cu în şi altele, s-au înregistrat gina a Iii-a),
treaga răspundere de con serioase restanţe la indica {Continuare în pag. « 3-a)
ducerea activităţii de re torul viţei obţinuţi, deoa
producţie, dirijînd în mod rece unităţile respective
judicios montele şi, impli au cite un minus de 20— DOCUMENTELE ADOPTATE PE PLENARA C.C. AL P.C.R.
cit, fătările, se obţin cîte 120 capete vaci, compara
80—85 sau chiar mai mulţi tiv cu prevederile stabilite ŞI MAREA ADUNARE NAŢIONALA
viţel la suta da vaci. Exis pentru anul 1981. De ase
tă însă şi cooperative a- menea, sînt inexplicabile !
gricole unde reproducţia la situaţiile întîlnlte la C.A.P, Program amplii şt mobilizator pentru continua 6 H realizări ale uni- i
»pecia bovine se desfăşoară Ţebea, Cristur, Teiu, Ciula * TAŢILOR COMERCIALE. -
la voia întîmplării, ceea ee Mare, Ohaba — unităţi dezvoltare a patriei ' Desfăşurind o activitate j)
influenţează negativ asu tinde la suta de vaci nu I fructuoasă, lucrătorii de la î
pra producţiei de lapte şi s-au obţinut nici cel puţin * unităţile nr. 3G „Cora“ şi *
' nr. G5 „Auto-moto“ din Hu- ij
carne. Nerealizarea indice 50 de viţei (!) I nedoara au reuşit să de- 1
lui de natalitate planificat O slabă preocupare exis- DESFACERILE PRESTĂRILE * păşească planul la vlnzări, *
aferent perioadei, cu peste jj
I300 000 şi, respectiv, 200 000 s '
„MICII
POVESTI-
'
s
lei.
IE MĂRFURI . ,
TORI“
TOATE MATERIALELE REF010SIBÎIE- DE SERVICII | 5 lui cerc literar, înfiinţat la s
denumirea nou-
este
9
■cu- omămu fwrtPm fwftmaţtC * clasa I B, de la Şcoala ge- '
| nerală nr. 2 Hunedoara (in- 9
* văţătoare Ellsabeta Dumi- “
) traşcu). „Micii povestitori“ '
I au debutat cu... povestiri I
’ de Ion Creangă. (I. Vlad, ’
SPECTA-
la „Vidra* Praştie * corespondent), a manifestările 9 '
1
I
Intre
COE.
* dedicate „Anului interna- '
' ţional al persoanelor han- '
Fiecare petec de pieie-recuperat | dicapale“ se înscrie şi reu- 1
J şltul spectacol, organizat “
recent de elevii căminului- J
Işcoală nr. 12 din cadrul 9
şi valorificat superior s Spitalului Păclişa, sub gc- J omeniei“, j
nericul
„Cintecul
iSpectacolul a cuprins re- {
La ..Vidra“ Orăştie e- mai eficientă a fiecărui pe « citări, montaje literare, so- , ® a
lişti
şi
vocale.
grupuri
xistă o bogată experienţă tec de material. Şi căută IINFtmiUARE POLITICA DE \
în privinţa reintroducerii rile au dat voade. s SINTEZĂ. La I.M. Orăştie .
a avut loc, ieri, o infor- 1
în circuitul economic a pro — îneepînd din septem Imare politică de sinteză '
duselor secundare, a valo brie a.c. — relevă maistrul s susţinută de lectori ai Co- ,
rificării superioare a ma Viorica Micu, şefa secţiei mitetului judeţean de 3
terialelor refolosibile. Din „confecţii velur“ — am in Ipartid. O asemenea acţiu- J
» ne, are loc azi, la I.C.O. şi .
anul trecut, aici nimic nu trodus în lucru un nou pro la Liceul de chimie din I
se mai pierde, totul se re cedeu de croit şi cusut, „în Îlocalitate, h VENITURI BA- '
cuperează, transformîndu-se tafle“, care ne permite fo Creşterea continuă a nivelului de trai al a solicitărilor populaţiei se vor lua măsuri ' NEŞTI DIN PRODUSE DE j
RACIIITA. în acest an la 9
în... confecţii din blană, losirea integrală în confec 'poporului, îmbunătăţirea calităţii vieţii este de întărire a autoconducerii şi autoaprovi- IC.A.P. Silvaş s-au valori- „
velur sau lină. ţii a pieilor şi blănurilor. reflectată în Planul naţional unic de dezvol- zionării teritoriale, pentru înfăptuirea rigu- ' ficat produse în valoare »
tare economico-socială pe anul 1982 şi prin roasă a prevederilor programelor privind
de G0 OOft lei, oare au fost |
— Intr-adevăr, ne apu Aplicarea acestui procedeu sporirea considerabilă a desfacerilor de producţia şi aprovizionarea cu bunuri de Irealizate din răchită. Răchi- „
ne Elena Brînduşa, secre facilitează utilizarea fiecă mărfuri cu amănuntul şi prestărilor de servi larg consum, livrarea integrală şi ritmică a ' tăria unităţii ocupă o su-
tarul comitetului de partid rei bucăţi de material, cii pentru populaţie. Astfel, desfacerile de mărfurilor către fondul pieţei într-o structură | prafaţă de două hectare.
pe întreprindere, recupe- chiar şi a celor asimetri mărfuri vor creşte cu 4,6 la sută, iar vo sortimentală diversificată şi de calitate, pre
răm toate răscroiturile, toa ce şi asigură confecţiona lumul prestărilor de servicii către populaţie cum şi pentru perfecţionarea şi dezvoltarea
te bucăţelele de materiale rea în plus, într-un an, a cu 11,2 la sută. în continuare a activităţii de prestări de
rezultate din secţiile de aproximativ 7 000 de arti Pentru satisfacerea in condiţii mai bune servicii.
confecţii. Pînă acum cî- cole (scurte de damă şi
teva luni, aproximativ 70 bărbaţi) cu valoare mare.
la sută din ele le valori Bineînţeles, pentru ca re
ficam, confecţionînd piep zultatele să fie cele scon Uneori, faptele ce de aur, îndrăgită pentru 1
tare, haine, căciuli, mănuşi tate, ara luat şi o serie de depăşesc o medie imagi Echipa ţmniaşă totdeauna, după cum sin
ctc., a căror valoare anua măsuri tchnico-organizato- nară, rezultă din cele mai gur o spune. Din 49 de
lă se ridica la 35—40 mi rice, între care instruirea comune lucruri, din cea de muncă, unde am dis împrejurare... cu o boga ani, ciţi are Toma Tomo-
lioane lei. Restul de 30 la temeinică a lucrătorilor a- mai firească evoluţie. cutat despre muncă, des tă experienţă in produc dan, 31 ii are munciţi nu
sută, ce nu le puteam fo supra noilor metode de lu Rindurile de faţă au vă pre alte preocupări. Este ţie... cel pufin cu o clasă mai la U.U.M.R. Crişcior.
losi în confecţii, le topeam, cru, înfiinţarea unei echi zut lumina tiparului pen o fire deschisă, sinceră, deasupra altora” — am Aici a ucenicit, a deprins
recuperînd' lîna. Rezultate pe de presortare, regrupa tru că nea Toma şi echi atent cu cei din ¡ur, me spicuit din spusele lui loan meseria, s-a călit şi for
le erau bune şi se părea rea maşinilor în liniile teh pa lui se situează pe lo reu preocupat să execute Drăghiţă, şeful secţiei I şi mat ca om adevărat. De
că în această privinţă nu nologice şi întărirea con cul I in întrecerea socia lucrări de calitate tot mai ale maistrului electrome aici, gindeşte, va ieşi la
se mai poate face nimic. trolului de calitate. Pînă listă pe uzină. Faptul nu bună. Ne-am întrebat de canic Victor Grama. pensie. Rină atunci mai
Dar în rîndul colectivului acum, cu cele mai bune este la îndemina chiar ce i se spune „un om Aşadar, un om care ştie sint insă ciţiva ani buni
nu s-a instalat automulţu- rezultate în muncă se în oricui, de aceea mulţi oa aparte“, i-am întrebat şi bine să ducă departe in de muncă, in care zeci şi
mîrea, oamenii au conti scriu muncitoarele Maria meni de la U.U.M.R. Criş- pe cei care il caracteri ţară şi peste hotarele ei zeci de tineri vor trece
nuat căutările. Muncitori, Smadtci, Acs Ildico, Maria Clor, (unde lucrează), ¡1 zează astfel. Toate răs faima uzinei in care a în
maiştri, ingineri, creatori consideră „un om apar punsurile au dus spre a- văţat să ţină ciocanul şi LIVIU BRAICA
do modele, au continuat să MIRCEA LEPADATU te“. ceeaşl Idee. „Un om pe dalta în mină, a invăţat
gîndească, să caute noi mo L-am căutat la locul lui care te poţi baza in orice lăcătuşeria — o meserie {Continuare in pag. a 3-a)
dalităţi de valorificare cît {Continuare în pag. a 3-a)
