Page 34 - Drumul_socialismului_1981_12

Fa o. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

CONFRUNTĂRI ETICE m CONFRUNTĂRI ETICE

9,00 T
0 deschidere spre noi înşine şi ,,Nu mi-a fost teamă de răspunderi 10,10 Li
10.30 C
Ci
11,0d K
spre mîine pentru că mă bizuiam pe oameni“ g<
di
11,43 M
Tl
— Ca să fii şi să rămii re­ L-am întîlnit prin anii 50, aici trei in trei zile, timp de o Omul pe care-l avem în ce poate face fiecare în par­ cutezanţa de comunist. Nu m
voluţionar trebuie să lupţi în uzină, cînd după orele de lună. Unul l-am încheiat, altul faţă nu pare să aibă vîrsta te, ce putem face toţi Ia un sînteţi de aceeaşi părere ? 12,15 Fc
lo
mereu împotriva vechiului, in­ muncă „fura“ meseria de fre­ se desfăşoară pentru mese­ pe care ar trăda-o părul a- loc. Cînd ai alături de tine 12,40 T<
— Sîntem. Şi nu credem
clusiv in domeniul conştiin­ zor. „îmi plăcea enorm exe­ riile de frezor, rectificator, proape încărunţit. Argintul de oameni ca maistrul Petru Roş­ că motivele de a se reliefa 14.00 F<
ţei, în întreprinderea noastră, cuţia roţilor dinţate, tainele mortezor, găuritor, rabotor, la timple şi flacăra jucăuşe ea, secretarul de acum al or­ în continuare s-au epuizat în ve
care de la vizita secretarului execuţiei acestor elemente de pentru studierea aparaturii de din ochi trădează mai degra­ ganizaţiei de partid, sau ca unitatea dumneavoastră. Ti
de
general al partidului şi-a în­ transmisie. Venisem în uzină măsură şi control. bă o trăire la înaltă tensiune Nicolae Ştefan şi Mihai Si- 13.30 Ai
noit producţia in proporţie de in 1948, la 20 aprilie — ve­ — Aveţi 38 de ani de a tuturor momentelor vieţii. medrea, colegi de răspunderi — Nu s-au epuizat şi nici 10.00 Tc
90 la sută, acest spirit revo­ deţi sint momente ce nu se muncă şi tot atiţi ani de cău­ Aşa este. Aşa ne-a fost re­ profesionale cu el, cind ai a- n-o să se epuizeze. Am pri­ 16.05 Tc
luţionar a cuprins cea mai uită ! — după ce din '43 lu­ tări materializate în multe comandat comunistul loan lături şefi de echipă ca lo- mit sarcinile de plan pe a- 17.05 IU
17,20 Vi
mare parte a colectivului. Şi crasem la patron“. inovaţii. Poenar de către secretarul sif Cotişel, Ion Pavel, Dorin nul viitor. Sînt creşteri mari, 18.35 Dc
pentru că m-aţi întrebat de — Aşadar sînt 33 de ani — De atunci am asimilat organizaţiei de partid din sec­ chiar foarte mari, atit la pro­ 19.00 Te
ce m-am oprit asupra maistru­ de cînd v-aţi contopit cu via­ prelucrarea unor produse pe ţia de mobilă Brad a între­ Nistora sau Elena Stana nu ducţia totală, cit şi la export, 19.25 Ac
19,45 Or
lui principal specialist Deme- ţa uzinei, cu frămîntările şi maşini de danturat în arc de prinderii de prelucrare a lem­ te temi că te vor copleşi răs­ care va reprezenta circa 46 20.35 Or
ter Alexandru, vă răspund : greutăţile, cu împlinirile şi punderile funcţiei. la sută din totalul producţiei, ria
pentru că e perseverent în izbinzile ei — şi ale dum­ Noi, aici la Brad, am fa­ în faţa unor sarcini mult spo­ 21.25 Di.
cir
căutare, in nelinişte — ca să neavoastră. Aţi urcat mereu, bricat şi continuăm să fabri­ rite nu trebuie să dezarmezi 22.05 Te
zic aşa — vine mereu cu e- aţi învăţat mereu, vă perfec­ Comunistul — om ol căm mobţlă care ne face cu­ chiar dacă eşti conducător
lemente noi, nu dezarmează ţionaţi continuu, perfecţionînd noscuţi şi pe alte meridiane. mai puţin încercat, pentru că
niciodată în faţa greutăţilor. şi pe cei din jur. cutezanţei revoluţionare Ca să te faci cunoscut astfel răspunderea pentru realizarea
E un om de mare corectitu­ — De copil căutam prie­ trebuie să realizezi lucruri lor apasă pe mai mulţi umeri
dine. E pretenţios, cu el în teni mai mari, maturi, de la trainice şi frumoase. Dar nu BUCI
primul rînd, şi cu cei pe ca- care să pot învăţa ceva, iar cerc — un grup conic care nului. Drumul de la ucenicul oricum, ci cu un grad înalt şi nimeni nu poate sta pasiv. dioprog
re-i coordonează. pentru perfecţionarea maşini- se foloseşte la reductoarele tîmplar de acum 25—26 de de valorificare a materiei pri­ De la asemenea judecată am Radio ju
presei;
Ascultînd vorbele secreta­ lor-unelte — şi in special a „Ribnic“ de la minele Lupeni, ani la omul de astăzi pe u- me, de eficienţă economică. pornit la căutarea căilor care d ii lor; i
rului comitetului de partid de celor de prelucrare prin aş- Livezeni şi altele. Omul tre­ merii căruia a fost pusă răs­ să ne ducă la înfăptuirea sar­ 9.05 Răs
la I.U.M. Petroşani, Ion Pre- chiere — am simţit un inte­ buie să înţeleagă că e obligat punderea de a conduce o Asemenea produse nu se cinilor. Şi am găsit aceste lor; 10,
10.05
doi, mî-am amintit de o re­ res deosebit. Azi lucrăm cu să ţină pas cu tehnica moder­ secţie e un drum al îndrăz­ realizează doar cu meseriaşi căi cu sprijinul substanţial al Autori
plică a acestuia, dată, intr-o maşini de danturat roţi dinţa­ nă. Mă bucur că în colectiv nelii şi al răspunderilor, al e- buni, ci şi cu organizatori de conducerii întreprinderii şi pu- .10,35
împrejurare, unui cadru de te pînă la diametrul de 3 400 sînt foarte mulţi care se simt valuării temeinice a proprii­ producţie buni, cu oameni nînd în valoare rezervele muncito
ştiri
de
conducere din unitate care, mm, şi la o greutate de 60 atraşi de nou, de însuşirea lor forţe în strinsă interde­ înarmaţi cu o temeinică gîn- noastre interne. ră Radi
supărat, spusese : ,,Eu pot tone, cu maşini de danturat lui. pendenţă cu cele ale oame­ dire economică. Cînd am pre­ — Tovarăşe Poenar, argu- tale; 12
lucra şi în altă parte!“. „Eu roţi conice în arc de cerc, Cel mai mic dintre cei 11 nilor din jur. luat conducerea secţiei m-am mentîndu-vă ideile despre 12.05 Di
nu 1“ — i-a răspuns secreta­ cu maşini de rectificat cane- fraţi Demeter — maistrul ca­ — Aflăm, tovarăşe Poenar, gindit dacă avem noi aşa ce­ răspunderi v-aţi referit ade­ lui no
rul. Cită viaţă, trăită cu ade­ luri şi filet, toate avînd o re conduce atelierul în care că vi s-a încredinţat condu­ va. Nu prea aveam. Nici eu sea la oameni. Credeţi că tehnj.co-
cora
se
vărat, cîtă muncă dăruită pî- tehnicitate deosebită. se execută toate tipurile de cerea acestei, secţii cu ani în nu eram destul de pregătit. Şi există oameni incorigibili ? 13,00 D
nă la uitare de sine, cîte — Şi v-a preocupat mult roţi dinţate pentru minele Văii urmă, cînd nu aveaţi nici nici un sistem propriu de a Club iu
diojurm
speranţe şi împliniri înmaga­ punerea lor in funcţiune, pa­ Jiului şi alte întreprinderi (aici vîrsta, nici experienţa, nici ne pregăti asemenea cadre nu — Nu. Oameni incorigibili ©rganizr
zinau cele două cuvinte ros­ ralel cu pregătirea, cu instrui­ intră şi roţile pentru combi­ nu există. Cel puţin din ex­ 16,40 Ch
tite sincer şi categoric I Nu rea celor ce urmau să le nele CA-1 şi CA-2 asimilate pregătirea de acum. Nu v-a aveam. Ce era de făcut ? perienţa noastră putem trage Sfatul î
ştiu dacă Alexandru Deme- mînuiască... de I.U.M.P) — ştie că mo­ speriat răspunderea care vi Trebuia o rezolvare. Am în­ o asemenea concluzie. Am letin
limbii
ter, maistrul recomandat de — Trebuia să mă preocupe. dalitatea cea mai fertilă de se aşeza pe umeri in aceste ceput să o căutăm, să ne avut şi noi recalcitranţi dar apăr şi
Ion Predoi, ar fi răspuns Azi aceşti băieţi îmi fac cin­ promovare a noului este cea condiţii ? „batem“ pentru ea, şi astăzi ne-am apropiat de ei, am — prog
aidoma într-o atare împreju­ ste : Ion Raicu, Mihai Strati- a promovării lui prin fapte. — Nu m-a speriat. Oame­ avem asemenea cadre în sec­ muncit zi de zi cu ei şi a- Orele s
rare, dar ştiu că munca şi ciuc, Rernus Dăneasa, Con­ Aceasta înseamnă încredere, nii care-mi erau încredinţaţi ţie. In astfel de împrejurări cum mulţi dintre aceştia sînt Chit arca
Rad io ce
viaţa acestui om sînt legate stantin Petrilă... Şi acum responsabilitate, certitudine să-i conduc îmi erau de mulţi şi situaţii ca şi în multe alte­ oameni de bază în secţie. tar-o oră
prin toate fibrele de munca mulţi urmează cursuri de per­ comunistă. ani tovarăşi de meserie. Mun­ le cred eu că trebuie să se zicale.
şi viaţa uzinei petroşănene. fecţionare aici, in uzină, din LUCIA LICIU ceam cot la cot cu ei, ştiam pună în valoare îndrăzneala, ION CIOC LEI
Se poate face ceva şi
DEVA
I-I
riile
In „ceasul al de la 'B
I-1J (Ar
Aici, in brigada lui Ion Trecător
doisprezecelea“ Cojocariu de la l.M. Lo- venturi (Sid
lui
nea s-a născut una din­ mc. peri
le de iai
Stă în biroul primaru­ la obraz pe Ion Poenar : tre iniţiativele muncitoreşti PETW;
lui, cu basca în mină şi „Nu-i păcat, măi omule, cu mare valoare educati­ răzbunai
e
l'rumo
şi-o mototoleşte cu gesturi să-ţi distrugi singur via­ vă, „Brigada de producţie Super im
mecanice. La întrebări ţa şi familia ?“ O rămă­ (Republi
răspunde incoerent şi sin­ şiţă de voinţă s-a răz­ şi educaţie socialistă". Iul (Cui
Am .o
copat. Ghiceşti uşor că se vrătit atunci in el, con- LONEA
află în postura penibilă fruntîndu-se la un mo­ Foto: M. OLTEANU dorului
a omului care nu are ce ment dat cu toată fiinţa LA : i
resc) ;
răspunde la întrebări ca­ lui. Şi era bine, şi norii ţa şi Cc
re se referă la rosturile negrii dispăruseră din URICAN
vieţii lui. De o săptămî- jurul'casei lor. zaţul) ;
(Steaua
nă şi-a alungat soţia şi Ion Poenar trăia şi ZA : P
cele două fetiţe din casă. muncea din nou în rînd (Minerul
Bineînţeles, nu în starea cu lumea. „De cîte ori Combina uriaşii muşcă la­ Baba şi
de luciditate de acum. ci mă duceam cu treburi la 0 tinară Ia răscruce com «lin peretele tie căr­ seriile 1
(Flacăra)
în starea aceea, cînd eu­ Boz — povesteşte prima­ bune. Bulgări mari, stră­ O singu
pe
forică, cînd agresivă. El rul — mă interesam şi „Viaţa in familia noastră a 25 de ani şi nu-i place mun­ să-şi privească cu mai multă lucitori se rostogolesc mină (Casa d
transportor,
care-i
era în a doua stare. Fe­ de el“. „E bine — zicea devenit imposibilă. Tensiune ca. Nicăieri n-a stat mai responsabilitate viaţa, viitorul spre benzile tie cauciuc şi ŢEG : S<
BRAZI :
tiţele şi mama fugiseră soţia lui, avem şi noi nervoasă... Nu se poate discu­ mult de citeva luni, pe motiv copiilor, atitudinea sa faţă de mat departe „către ziuă“. Portret i
Cei
15
la bunica lor. Ce era să pace şi casă şi îndestu­ ta cu ea, bate copiii, nu are că are copii mici. Dar cite muncă. E timpul ca existenţa maistrului ortaci din schimbul cultură);
Petru
Mândri?
SI
facă dacă le-a scos din lare de cînd el nu mai serviciu..." — ne scrie Olim­ mame nu-şi cresc copiii fără Getei, marcată de neimpliniri au atribuţii precise. Vasile nie); modî
de
casă cu ameninţări şi bă­ bea“. pia Rişcanu, muncitoare la să abandoneze munca I ? A- — pentru care vinovata prin­ Cobirzan, combainerul, are 1LJA : V
al
taie ? Dar n-a ţinut mult: I.M.C. Deva. Cine este ea ? devăratul motiv e că Geta n-a cipală e chiar ea — să pă­ grijă de bunul mers Cor- mina) ;
Constantin
combinei,
aproape un an. Acum îşi ripile vîr
Ion Poenar din Boz — Este Geta, fiica semnatarei învăţat să iubească munca şească pe drumul care duce beanu, electrician, veglica- (Minerul]
Brănişca n-a fost aşa cînd frămîntă în neştire basca scrisorii, care pină la 25 de (in scurtele răstimpuri cit a spre lumină, alături de seme-
s-a hotărît să întemeieze în mîini şi răspunde mo­ ani n-a reuşit să se califice lucrat nici n-a prea avut cind), ne/e ei, care muncesc, îşi
o familie. A fost om la nosilabic la întrebări de in vreo meserie, pentru că să-i respecte pe cei ce mun­ cresc copiii, trăiesc in spiri­ S p i r i t y i d e
locul lui, şofer profesio­ care, dacă ar avea unde, peste tot unde a lucrat i s-a cesc. Altfel cum s-ar com­ tul eticii noastre socialiste. ţfSfc».—<s£
nist la cariera din Bră­ s-ar ascunde intr-o cli­ părut prea greu. Este in place să stea pe banii pă­ Viaţa Getei a ajuns la o răs­ eclispâ Rezulta
nişca. Lucra şi cîştiga bi­ pă. Dar n-are unde. Pen­ schimb mamă a trei copii la rinţilor (tatăl pensionat pen­ cruce hotăritoare pentru evo­ decerni)
ne. I-a dat mîna să-şi facă tru că de tine însuţi nu al căror viitor n-a prea dat tru. incapacitate de muncă) luţia ei viitoare. G.M. — pe Extr. 1
Extr.
şi casă. Dar pe atunci poţi fugi. Are 35 de ani, semne că s-ar gindi. Lipsa de împreună cu copiii, ba chiar care George Grozav, maistru ză Ia funcţionarea echipa­ 2, 32. a
toate erau în ordinea lor dar pare mult mai în responsabilitate a început cu să-i terorizeze cu crizele ei la morile de ciment de la I.L. mentelor electrice, hidrau­ Fond c
bc
firească, patima alcoolu­ vîrstă. Şi ce bine ' i-ar aducerea lor pe lume, fieca­ de nervi, iar cînd reproşuri­ Deva ni-l prezintă ca pe un lici anul Dumitru Rotaru hi­ lei.
de
ocupă
instalaţiile
lui încă nu pusese stăpî- sta să aibă un rost. să-î re cu alt tată, dar niciunul le i se par insuportabile să muncitor foarte bun, capabil draulice ş.a.m.d. Comunică
nire pe el. De atunci dea muncii tinereţea lui născut in climatul cald şi să­ ameninţe că pleacă la bunica să facă lucrări de excepţie, intre ei prin radio, con du-
mulţi nori negri s-au în­ pînă ce nu se ofileşte de nătos al unei familii, ci ca (octogenară) din Moldova. Şt cu spirit de iniţiativă — tatăl cînd cu măiestria unor a- I V *
mineri
tehnicieni
grămădit deasupra casei tot. Acum a ajuns la rod al unor legături trecătoa­ celui de al treilea copil, s-a devăraţi complex de sus­
giganticul
din Boz a Poenarilor. „ceasul al doisprezecelea" re. asta nu pentru ca bătrinica hotărit să-i ofere acestei ti­ ţinere şi tăiere mecaniza­ Timpul
Norii suspiciunii, ai gîl- fără familie, fără loc de să-şi vadă strănepoţii, ci pen­ nere un cămin, cadrul legal tă din sectorul II al minei 10 decern
eevei din nimic, ba chiar muncă — deşi putea să Cum a ajuns in această si­ tru a-i întreţine, pe ei şi pe al unei familii. Iar dacă pină Uricani. se va rî
geme,
ai neajunsurilor materia­ şi-l ţină mult şi bine. tuaţie Geta ?. „De mică a fost mama lor, tînără şi sănătoa­ acum G.M. a avut ezitări, vi­ dar Tavanul cedează sub pocneşte, va fi ma
pr
ume­
cădea
nu
le. pentru că nimeni nu- Autorităţile comunei i-au neascultătoare“ — motivează să. Pare de necrezut ca cine­ novată este atitudinea Getei rii imenşi de oţel ai troi­ mă de ]
ţi mai pune volanul în mai întins o mină de a- mama. La toate întrebările pu­ va să gindească astfel! faţă de muncă, comportarea cilor. Şeful complexului, ninsoare,
mină atunci cînd te ştie jutor. internîndu-1 în spi­ se ca şi la acuzaţiile soţului Că Geta se află in aceas­ ei care nu-i oferea prea mul­ maistrul electromecanic Ilie pune po
apă în 2'
moldo­
căzut în patima alcoolu­ tal pentru o cură de înalţă din umeri. „Numai mai- tă situaţie, vinovată e, fără te garanţii, lipsa de discernă- Amorăriţei — din un Ţara de depăşi lf
zdravăn,
vean
lui. Tristă poveste. Tris­ dezintoxicare alcoolică. că-sa e de vină — arată cu îndoială, şi educaţia primită, mint, nehotărirea in faţa pro­ Sus, împămintenit de 23 de sufla mc
tă mai ales pentru cele Ia seama. Ion Poenar, degetul tatăl. Eu sînt bolnav lipsa de fermitate şi supra­ blemelor majore, lată aspecte ani la Uricani, ne spune ficări loc
Temperat
cu
vădită
„La
mulţumire:
două fetiţe a căror copi­ e ceasul al doisprezece­ de mai mulţi ani. Eu am făcut veghere, atitudinile oscilante ale vieţii, asupra cărora Ge­ noi, spiritul de echipă ho­ cuprinsă
lărie suferea din cauza lea. Ascultă-i bătăile aver- tot ce-am putut“. Aşa să fie ? ale părinţilor. Dar să nu fi ta trebuie să reflecte înde­ tărăşte zilnic soarta pro­ 2 grade,
rătăcirilor bahice ale ta­ tizatoare. E spre folosul Fiecare din prietenii Getei au înţeles nimic din greşelile lung, o schimbare de optică ducţiei. Toţi cei 15 oameni 0 şi 5 gri
mui
La
să
trebuie
tălui. Asa şi-a zis şi pri­ propriu al familiei al că­ fost obişnuiţii casei. „Noi proprii, din ajutorul părinţilor asigurindu-i intrarea în rindul din schimb unui, pentru ac­ ca cire. cu
ca
ţioneze
marul comunei, un om rui sprijin trebuie să fii. le-am spus care e situaţia ei care au intreţinut-o şi i-au lumii. Şi e datoare cu această treaba să meargă bine, căr­ ros. Vor ■
de inimă. Şi împreună al societăţii şi i-am rugat...“. Dar... lată ci crescut copiii, din înţelegerea schimbare în faţa copiilor, bunele să curgă neîntre­ porare. \
re, cu rî
..spre
Spiritul
ziuă".
cu alte organe comunale atenţionările, rugăminţile, dis­ manifestată de societate cind oărintlh' - » ei rupt echipă dă chintesenţa km/ti, \
de
î*—3T3 3 cuţiile n-au avut rezultatul i-a ac-i-rh.- '-!* ..atitea ori!) înseşi. întregii noastre aet ivită ii". (Meteorol
dorit. Şi aşa Geta a ajuns la un ioc de munca ? E timpul ViuriLA «OMAN Luilvig 1
t