Page 35 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 35
J © JOI, 1« DECEMBRIE 1981 1‘,-ifî. 3
Finalizarea lucrărilor la furnalul nr. 4 cei mici s-au organizat ma
IZIURSE Intilnirea f6r©-tîW!(iui I tinee speciale la Dobra,
Banpotoc, Certei, Batiz, O-
filmului răştioara, Băiţa, Sarmizege-
impune continuarea ritmurilor intense de lucru scriitorilor ia tusa ş.a. Pe lista filmelor
care au rulat se înscriu şi
3 ştiinţe so- sate
La furnalul nr. 4 de la acolo unde se poate, la căre pentru calcar, planu cu minorii : cele cu tematică documen
'eton: „Dra- I.V. Călan se lucrează in montarea instalaţiilor. rile înclinate şi benzile ediţia XXV-* tară de răspindire a cunoş
ură“. Episo- tens. Constructorii vor să-l Aşadar, ritmul de lucru transportoax-e. tinţelor cultural-ştiinţifice, a-
finalizeze pînă în luna este susţinut, chiar dacă Succintul inventar fă în cursul zilei de ieri, grozootehnlce, medicale, ru
Gheorghe grupul de scriitori con
dodii tie pc martie a anului viitor. pe alocuri mai există une cut pe platforma noului o- tiere şi de p.s.i.
— Am o echipă de 60 le posibilităţi de intensifi biectiv a scos în evidenţă dus de Dumitru Radu Po-
olitico-ideo- pescu, preşedintele Uniu SSEt
de mentori — preciza care. Partea de construcţie faptul că o sei-ie de lucrări
maistrul Kalloş Arpad. Pî a halei de turnare este importante sînt în stadii nii Scriitorilor, s-a aflat
3aua — Uni- nă să vină gerul vrem să realizată în proporţie de avansate, aproape de fina in Valea Jiului, unde a
Craiova. avut întîlniri cu oameni ai
ine directă terminăm cu lucrările de 70 la sută, platformele de lizare, sau chiar finalizate. muncii de la întreprinde
cureşti la înălţimea furnalului şi lucru din această hală, ba Mai rămîn însă şi alte lu- H „VERS Şl CÎNT ÎNCHI
şi muzică apoi să ne tragem mai că zinul de colectare a apelor crări de executat: monta rea minieră Lupeni, pre NAT PĂCII" a fost generi
tre sol. Ne ajută şi con şi tunelul hidro sînt aproa rea ciururilor vibratoare, cum şi cu studenţi şi ca cul sub care s-a desfăşu
dre didactice de la Insti
>e glob structorii maistrului Nieo- pe de finalizare. Se lucrea alimentatoarelor, pîlniilor- rat, duminică, in satul Bro-
urală lae Safta, adică ne creea ză intens la partea de in cîntar pentru toate mate tutul de mine Petroşani. tuna, şedinţa de lucru a ce
imate ză fronturi de lucru. stalaţii electrice a cărucio- riile prime, elevatoarelor, Această acţiune — orga naclului literar „Orizont" din
a economică jgheaburilor. Respectîn- nizată de Comitetul jude Vaţa de Jos. Prima depla
tUilUÎ du-se graficele de montaj, ţean de educaţie politică sare a cenaclului, ca şi te
mului — şe m¥ESTÎTIIL E constructorii le pot realiza şi cultură socialistă în co E5 DESCHIDEREA AC
fie laborare cu Uniunea Scrii TUALEI EDIŢII A FESTI ma generoasă sub care s-a
inima un la timpul potrivit. VALULUI FILMULUI LA desfăşurat, s-a bucurat de
Desigur, aici se mai pu torilor din R.S.R. — pre SATE a prilejuit dumi o caldă audientă.
ne o problemă— utilajele. zintă o importanţă deose nică o serie de manifes Bl „SILVANA" — IN TUR
Intr-adevăr, luna noiem rului de 63 t.f., care tre — Conform proiectului bită atît pentru partici tări cinematografice : simpo NEU. Ansamblul folcloric
brie a cunoscut aici pe buie pus în funcţiune cit iniţial, ai'ăta ing. Pamfil panţii la întîlniri, minerii zioane pe tema ,.Pentru „Silvana“ al Casei munici
platforma Călanului, rit mai repede, fiindcă prin Outeanu, de la serviciul de la Lupeni şi studenţii dezarmare, pentru pace'' pale de cultură Deva a in-
muri intense de lucru. Era intermediul acestuia poate investiţii al I.V. Călan, uti petroşăneni, ca benefi (Baru), acţiuni pe marginea treprins un turneu in judeţ,
I : 6,00 Ra- şi timpul şi cazul pentru fi urgentată montarea apa lajele sînt livrate în tota ciari ai literaturii cit şi unor filme inspirate din tre- cu spectacolul ,,Murăşan cu
imineţii; 7,00 că lucrările la furnalul 4 ratului de încărcare şi fi litate. Au apărut însă două pentru scriitorii prezenţi,
8.00 Revista cutul de luptă al poporului tundra sură . După evolu-
rierul melo- fuseseră întrerupte la în nalizate celelalte lucrări modificări şi ne-am îngri contactul cu oamenii mun nostru — La Beriu, Densuş, ţille de succes de la llia,
îtin de ştiri; ceputul anului, după ce, în ce mai sint de executat la jit de lansarea proiectelor cii constituind o bogată Urle, Zlaşti, Ostrov, Vaţa, Gurasada, Blăjeni, Buceş şi
ascultători- prealabil, au fost mult în furnal. în fabricaţie la furnizorii sursă de inspiraţie pentru
tin de ştiri; Romos, Pui, Tomeşti, Tuştea, Mihăileni, astăzi ansamblul
radio; 10,20 cetinite. Au fost reluate în Tot la furnal ux-meaza în de utilaje. viitoarele opere. Rîu de Mori; călătorie ima devean — încununat cu pre
:if ă uşoară ; a doua jumătate a lunii aceste zile să se execute o — Să nu se uite insă că La cele două întîlniri au ginară pe hartă, avînd ca miul I pe ţară şi titlul de
ii artistice octombrie, iar în noiembrie nouă probă de presiune la unele utilaje pentru furna
11.00 Buletin elemenţii de răcire, după participat scriitorii: Du subiect „Ostaşii români — laureat in Festivalul naţio
Avanpremie- s-au mai dirijat aici 60 de lul 4 au fost descompleta mitru Radu Popescu, Con de la Dunăre în Munţii nal „Cîntarea României* —
11,35 Publici- montori pentru furnal, 15 care începe înzidirea aces te cînd furnalul 3 a cam stantin Ţoiu, George Bă- Tatra“ (Valea Seacă). Fil va fi oaspetele minerilor din
•tin de ştiri; montori pentru maşina de tora. Mai bine de un sfert şchiopătat în funcţionare. lăiţă, Nicolaus Berwanger, mul de actualitate a fost Ghelari.
ara folcloru- din conducta inelară este
2,20 Magazin turnat fontă pe bandă şi — Am făcut o inventa Traian Iancu, Mihail Davi- prezent în cadrul manifestă B O SEARĂ CULTURAL-
c;'*12,50 Pie- dezbaterea oalelor şi 40 de înzidită. Se vor termina şi riere a acestora. Nu se vor doglu, Vasile Băran, Ni- rilor de la Cerbia (filmul EDUCATIVĂ pentru tineret
adu Paladi ; montori la estacada bun- aici lucrările (nu înainte ivi probleme deosebite! colae Prelipceanu, Negoi- „Clipa“), Geoagiu („Fata a organizat comitetul U.T.C.
la 3; 15,00 cărelor şi instalaţiile de de a se verifica minuţios Aşa stînd lucrurile, exis
:0; 1G,00 Ra- ţă/ Irlmie, Iv Martinovici, morgana“), Turdaş („Acţiu- de la Fabrica de bere Ha-
i Tehnică şi epurare a gazelor. zidăria existentă). O lucra tă certitudinea ca noul Radu Ciobanu, Petru nea „Autobuzul“), Baia de ţeg in colaborare cu Casa
agricultură ; Ce se întîmplă acum în re destul de avansată pare furnal de la Călan să fie Bucşa, llarle Hinoveanu, Crlş („Ora zero“). La Ra- orăşenească de cultură. Tl-
►pularc; 16,55 zona noului obiectiv ? 16 a fi cea de la instalaţia pus la termen în funcţiune.'
ii; 17,00 Bu- pneumatică de acţionare a Mircea Tomuş, Neculai poltu Mare, Gurasada, Bă- nerilor li s-a prezentat fil-
i; 17,05 Odă zidar i-şamo tor i finalizează Ceea ce este necesar acum Chirica, Valeriu Bârgău, niţa, Bărăşti şi Hărţăgani mul ,,România ^pentru o !u-
ic; 17,25 Te lucrările de zidărie la pre- clopotelor. este să se dea atenţie tu ziua inaugurală a festivalu- me fără arme , după care
patria mea încălzitoarele de aer; 30 La instalaţiile de la es turor lucrărilor, chiar şi a- Eugen Evu. Au participat,
luzical; 18,00 tacadă au fost montate 12 de asemenea, scriitori lui a fost dedicată unor ac- s-au purtat discuţii pe tema
0,00 Ateneu, de constructori lucrează la celor asa-zise „mărunţişuri“ din municipiul Petroşani ţiuni „carte-film". Pentru „Motive pentru pace“.
năniei; 20,30 partea de rezistenţă a ha buncăre pentru cocs şi mi şi să se lucreze în ritm
12.00 O zi în- lei de turnare, iar echipele nereu aglomerat. Rămân intens. şi membrii ai cenaclurilor
Bijuterii mu- literare din localităţile 4
de electricieni au trecut, de finalizat alte două bun DORIN CORPADE ia „Vidra * Orâş4ie
unde au avut loc intîlnîrile.
BBHa—B Oaspeţii au avut pri (Urmare din pag. 1) cundare. Schimbarea tic
Se împun măsuri hotărîte pentru Greşterea natalităţii lejul să-i cunoască la locu optică a adăugat o . „zes
rile lor de muncă pe mi Hanca, Lenuţa Cozac, Ma- tre“ de peste 50 milioane
(Urmare din pag. I) veterinari a activităţii o- şi fătărilor, cum este ca neri, aceşti bravi oameni i'ia Băluşe, Bokos Mari a. lei la valoarea producţiei
pajul — se- peratorilor însămînţători, zul la C.A.P. Mesteacăn, ai muncii din ţinutul de — în acest an, de exem marfă.
ia); Ostaticii Turdaş, Vaidei, Nădăştie la izvoarele Jiurilor. Gaz
sta — seriile stabilite, influenţează ne nici monta naturală nu se plu — intervine luliu Di- Iată cum, la ..Vidra"' O-
JNEDOARA : gativ starea de întreţinere etc. O serie de neajunsuri dele le-au mulţumit, invi- cu, şeful biroului plan —. răştie, prin preocupări per
lacăra); A- a acestora şi, implicit,, for- practică cu rezultatele aş tîndu-i ca şi cu alte pri la noi în întreprindere manente. prin conştienti
irea Nordu teptate, deoarece reprodu se manifestă şi în privinţa lejuri să vină în mijlo- zarea şi antrenarea fiecă
lui) ; Probie- marea unei viitoare măteî combaterii mfeeundităţii, cuJ lor, să le cunoască s-au prelucrat şi utilizat
(Arta); Ste- cu potenţial biologic ridi cătorii nu sînt înti'eţinuţi superior (prin aceasta în- rui lucrător la activitatea
•nstrj torul); cat. neaplicîmdu-se tratamentele munca şi să o reflecte în ţelegîndu-se confecţionarea da recuperare şi reuMixa
Căpitanul şi folosiţi raţional. De ase cărţile pe care le vor de mantouri, scurte şi hai re a materiilor prime, re
lire a); Viaţa Pe. lingă, deficienţele ce menea, lasă de dorit ţine necesare. Astfel de situaţii scrie.
Noiembrie); se manifestă privind con s-au întîlnit la Turdaş, ne) peste 700 000 bucăţi surselor secundare şi ma
seriile I-II trolul şi îndrumarea de că rea evidenţelor corecte a- în cadrul intilnirilor, piei de dimensiuni mici, cu terialelor li s-au găsit noi
JPENI: Due- supra montelor, geştaţiilor Strei, Gurasada, Rişca, Ro- scriitorii au citit din ope modalităţi de valorificare
VULCAN : tre şefii fermejor. şi medicii moşeL Rîu Alb şi în alte blană scurtă — care îna
Luceafărul) ; rele lor. inte se foloseau doar la superioară, eficientă in
nanul to rea- unităţi. realizarea unor produse se procesul de producţie.
ul) ; PETE1- s-a pus in vinzare catifea
ie (Muncito- uni şi raiată 3 caşmir, cravate, Ţinînd seama de defi ‘1
•ASA : Feti- articole pentru femei şi nou cienţele ce s-au manifestat Victor Almăşan, secre
[uncitoresc) ; născuţi etc., © Mulţi deveni, tchipa fruntaşă tarul comitetului de partid
drum (Rete- prin grija O.J.T., care le va în acest an în organizarea pe uzină, apreciază echi
: Micuţa Mo asigura toate condiţiile, vor activităţii de reproducţie,
GURABAR- © Marţi, 8 decembrie, au petrece revelionul 1982 în (Urmare din pag. 1) de inimă şi il respectă. pa în frunte cu şeful ei,
•a în Arabi a început adunările cetăţeneşti staţiunile de odihnă din Fe- se impun măsuri hotărîte Formează, putem spune, o atit pentru rezultatele
: A ŞTIE : Aii din cartierele şi satele mu lix, Sovata, Geoagiu-Băî, Va- prin „şcoala“ lui, la fel ca echipă aparte, cu perso
) de hoţi — nicipiului şi întîlnirile depu ţa-Băi, la hanul Sîntămăria- în fiecare fermă şi circum 1 mulţi alţii, invăţînd o me nalitate, care realizează deosebite înregistrate ¡n
itria) ; Julia taţilor municipali şi jude Orlea, motelul Cinciş, în ca scripţie sanitar-veterinară întrecerea socialistă pe a-
3AGIU-BAI : ţeni cu alegătorii, întîlniri banele Pietrele, Gura Zlata serie frumoasă, • dar mai lucrări complexe, cu un cest an, cit şi pentru fap
tă în viaţă care se vor încheia la 13 de şi altele. © Azi, orele 18, la în scopul îmbunătăţirii ra ales — să fie oameni. grad ¡nalt de tehnicitate,
ură); HA- cembrie. Cu acest prilej vor clubul „Constructorul“, tineri Ceea ce nu este deloc cum sint celulele de flo- tul că se preocupă con
>pas (Dacia); avea loc dezbateri pe margi de la căminele de nefami- dicale a indicelui de nata stant de bunul mers al
ii; CALAN : lişti ale T.C.H. vor avea o litate la fiecare specie de puţin şi fără importanţă. taţle şi instalaţiile auto
iic (Casa de nea Raportului de activitate întîlnire pe teme medicale Acesta este poate şi mo mate de reglare a nivelu producţiei, de finalizarea
hităţi (11 Iri- pe anul 1981 prezentat de cu cir. Iancu Murariu. © An animale, realizarea produ- tivul pentru care este în lui de tulbureală, extrac- la termen şi de calitate a
i : Spaniolii Consiliul popular municipal samblul artistic „Haţegana“, lucrărilor, lată, deci, care
i (Mureşul); şi proiectului de plan pe 1982 laureat al Festivalului naţio şilor planificaţi constituind conjurat de tineri — echi toarele electromagnetice de
i mort (Lu- privind. dezvoltarea econo- nal „^Cintarea României“, va o condiţie elementară pen pa lui, fruntaşă pe uzi pe bandă, treburile de sint atributele „de om a-
ARI : Pe a- mico-socială in profil terito prezenta luni, 14 decembrie, nă, fiind alcătuită aproa- rulare a vagoneţilor de parte“ ale şefului de e-
— seriile I-II rial. ® I.C.S.M.I. a luat din orele i7 şi 20, la casa de cul tru îndeplinirea celorlalţi
timp măsuri de aproviziona tură^. spectacolul „Cîntec pe numai din tineri — funlcular, alte şi alte lu- chipă Toma Tomodan, de
re corespunzătoare a unităţi mîndru românesc“, la care indicatori ai sectorului zoo L care muncesc cu tragere crări. la U.U.M.R. Criscior.
lor sale cu produse de se îşi va da concursul şi cunos
zon : paltoane, tricotaje, ţe cutul interpret al cîntecului tehnic.
»EXPRES sături, confecţii etc. în ca bănăţean Tiberiu Ceia.
drul schimbului de mărfuri
dintre magazinele „Ulpia“ şi I
ragerii din 9 „Prior« din R.S. Cehoslovacă GH. GOSTIAN 9 Ca în povestea cu lupul... N-a tras învăţămintele prins însă de un control al miliţiei
31 : I din Orăştie — în drum spre Sibiu.
1, 42, 36, 40,3. cuvenite Acum se află acolo unde se cuvine.
30, 18, 45, 25, O Cu capul plecat, căindu-se amarnic
INTRE 15—20 DECEMBRIE A.C. I pentru faptele săvîrşite, sol ¡citind cle
iuhasz îozsef, prea bine cunoscut
iguri: 988 782 0 menţă, Gheorghe Lingurar, eliberat în prin părţile Sălajului, s-a aciuit pe îşi ispăşeşte pedeapsa
Acţiune de imunizare aniipolioniieiitică 1 urmă cu un an din închisoare pentru meleagurile judeţului nostru în acest meritată
• tilhărie, a fost încadrat la întreprin an. Fără ocupaţie, obişnuit cu trindă-
IEA= în cadrul acţiunii de la dispensai-ele medicale I derea „Vidra“ din Orăştie. Un" timp via şi parazitismul a comis tot felul Alexandru Cinci-Dore! nu-l prea su
essssbbhbsb imunizare antipoliomieliti- teritoriale, iar cei din ulti e s-a ţinut de treabă. Dar ca şi în po ferea pe Ovidlu Bud. Şi fără motive
eă a copiilor din anul 1981, ma categorie (clasa a III-a)
labil pentru I vestea cu lupuî... Gh. L. nu şi-a întemeiate, intr-una din zile l-a acos
i981: Vremea între 15 şi 20 decembrie vor fi imunizaţi la şcoală. B schimbat năravul. De curind, după ce tat pe acesta, i-a aplicat o lovitură în
îptat. Cerul 1981 se va desfăşura în în La dispensarele medica I consumase o cantitate apreciabilă de fapte in instanţă cap cu un corp solid, provocîndu-i
t noros. Vor treaga ţară a 3-a etapă a
iţii sub for- le sînt invitaţi să se pre O aîcoo! fa Crama din Hunedoara l-a traumatisme cranîocerebrale acute, cu
' lapoviţă şi acestei acţiuni de imuniza zinte cu copiii din primele I urmărit pe cetăţeanul Viorel Farcaş, contuzii cerebrale mediî. Pentru ten
t se va de- re. în cursul acestei etape două categorii atît localni de potlogării pentru care a fost con tativă la infracţiunea de omor, in
iantitatea de vor primi o doză vaccin cii, cît şi familiile cu do » atunci cind acesta a părăsit localul, damnat anterior la 8 ani şi 10 luni
are local va poliomielitie oral triva- I atacindu-l şi smulgîndu-i ceasul de pe culpatul a fost condamnat la 5 ani
■>. Vîntul va miciliul flotant pe terito închisoare, dar eliberat condiţionat. închisoare şi interzicerea unor drep
cu intensl- lent următoarele categorii riul dispensarului respec 9 mină. Din „necazurile“ sale n-a tras însă turi pe timp de 2 ani. Victima este la
in nord-vest. de copii: copiii născuţi în Săvîrşind anterior şi alte abateri de învăţămintele cuvenite. In loc să se ora actuală în afara pericolului dato
ainlmă va ii tre 1 septembrie 1980 şi 31 tiv, precum şi cei care, în I
minus 3 şl intervalul cînd se practi • la legile statului recidivistul Gheor încadreze în muncă a preferat un rită Intervenţiei prompte şl calificate
laxima între octombrie 1981 (primovac- că imunizarea, se găsesc ghe Lingurar a fost condamnat de mod de viaţă similar celui practicat... a cadrelor de la spitalul din Petro
,ocal ceaţă, cinare) ; copiii născuţi în I cu deosebită plăcere in trecut. Aşa şani şi de la Clinica neuro-chirurgi-
•reme în ră- tre 16 februarie 1980 şi 31 ocazional cu copiii în alte » către Judecătoria din Hunedoara la
îai mult no- august 1980 (revaccinarea localităţi decît cea de do I 4 ani şî 6 luni închisoare, pedeapsă a procedat şi de curind, cind in lip cală din Timişoara. în schimb A.C.D.
ninsori tem- miciliu. în întreaga ţară sa de acasă a lui Gh. Bulz. a pă îşi ispăşeşte pedeapsa meritată.
va sufla ta- I); copiii în vîrstă de 9 SI pe care va trebui să o execute, re truns în gospodăria acestuia, furin
de peste 100 ani —clasa a IIT-a (revac- se va începe cu acţiunea I cursul său fiind respins de către Tri du-l două oi pe care le-a ascuns în Rubrică realizată cu sprijinul
nd zăpada, cinarea a Il-a). deprimovaccinare, care va
le serviciu : * bunalul judeţean. O • - ‘ ' t i “ t ’ ■ * ^ O S * Tribunalului judeţean
înco). Copiii din prim -L două preceda cu două-trei zile i
categorii vor fi imunizaţi acţiunile de revaccinare.