Page 37 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 37
- _
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE f
Amplă şi însufleţită ode^iyine a oamenilor
» msirîdi hunedoreni Sa strâiucita iniţiativă
de pace a preşedintelui României socialiste
MMJSMDL Subscriem apelurilor la rafiune adresate
de poporul român umaniiăfii
81 Florea lîărbulescu, vi pace, să ne manifestăm milii pot cădea victime
cepreşedinte al consiliului dezaprobarea faţă de for masacrului.
o a m e n i l o r m-unelî din ţele de distrugere. încer- a Iulian Doţa, miner şef
T.-C.H. 5 Ascultînid eu inte cînd mîndria că şi în a- de brigadă, E.M. Deva : Ca
Anul XXXI», nr. 7494 VINERI, 11 DECEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani res şî aprobare Impresio ceste cli-pe grele pentru o- pe orice om al muncii dor
nanta cuvîntare a tovară menire România se află în nic de pace şi linişte, ca
şului Nicolae Ceauşescu, primele rîndurl in lupta pe orice om conştient do
om înţeles că marşul sî a- pentru pace, ne declarăm ceea ce înseamnă războiul,
dunarea populară dîn ’ Ca întru totul de acord cu A- m-a impresionat cuvînta-
«mm pitală înseamnă ridicarea pelul poporului român că- rea^ părintească a secreta
acţiunilor pentru pace pe rului nostru general. Mine
o treaptă superioară, înce rul de onoare al ţării, to
putul unei noi etapa în Opinii ale varăşul Nicolae Ceauşescu.
lupta pentru dezarmare, participanţilor M-a injpresionat grija cu
pentru o Europă fără arme hunedoreni la care, ca un părinte ai ţă
. Preniratiile de cărbune - „pftaîitifmineritului nucleare. De aceea, aşa şi marea adunare rii, se preocupă de viitorul
marşul păcii
acestui
M-a
entu
popor.
cum spunea şi lozinca pe
ziasmat dorinţa de pace a
care
muncii
noi,
hunedoreni, oamenii scandat-o populară întregii ţări, exprimată la
am
VI Jiului, Cit cărbune şi cit sterii „respiră“ aceste ? lară : „România a ales t din Bucureşti această mare adunare
la
popu
marea
adunare
populară pentru pace, prin
consacrate
Socialism, Pace, Progres“, dezarmării şi păcii vocile miilor do partici
din producţia recepţionată eu împreună cu tovarăşii panţi. Văzînd norii peri
în numerele anterioare ale ziarului nostru am o livrăm la... haldă — îşi mei de muncă, constructo culoşi care ne ameninţă li
încercat să surprindem preocupările colectivelor de exprima nemulţumirea ing. rii de la T.C.H., cărora Ire popoarele şi forţele niştea nu putem rămvnc
mineri de la Lupeni, Uricani şi Bărbăteni pentru spo Francisc Appel, şeful pre- le-am împărtăşit glodurile progresiste şi democratice indiferenţi. De aceea, ne
rirea producţiei de cărbune destinat cocsificării. Dar, paraţiei Lupeni, din cadrul şi sentimentele pe care din întreaga lume, pentru alăturăm secretarului ge
cum am constatat pe fluxul cărbunelui, eficienţa ac I.P.C.V.J. S-a ajuns să ne le-am -trăit cu acest pri dezarmare, pace şi secu neral al Partidului Comu
tivităţii minerilor este condiţionată de aportul prepa preocupăm mai mult de lej, sîntem hotărîţi să con ritate, independenţă si pro nist Român, t o v a r ă ş u l
ratorilor, care definitivează munca începută în adîn- evacuarea sterilului decît gres. Ca tată a doi copii nu Nicolae Ceauşescu, spriji-
curile de cărbune. De data aceasta vom vorbi despre de prepararea ca atare“. tinuăm să înălţăm obiecti şi pot fi de acord cu cei care nindu-1 în activitatea sa
ve
blocuri
industriale,
activitatea desfăşurată în cea mai mare unitate de Despre acest adevăr ne-am edificii culturale pentru stau gata oricînd să de neobosită pentru realizarea
înnobilare a cărbunelui cocsificabil din Valea Jiului convins pe fluxul teh bunăstarea noastră a tutu clanşeze dezastrul nuclear,
— preparaţia I.upeni. nologic. La banda de clau- ror. Este modul în care în- fără să se gîndească la VIORICA ROMAN
baj de pe recepţia cărbu ţelegem să luptăm pentru faptul că propriile lor fa- (Continuare în pag, a 3-a)
O unitate cu mari teliniea folosită — separa nelui de la mina Lupeni
posibilităţi — re în cuve cu mediu dens am găsit cam două vagoa
ne de bulgări de steril de
pe bază de magnetita şi în
nevalorificate maşini de zeţaj cu progra dimensiuni impresionante întreaga muncă politică subordonată îndeplinirii la "jî
îndeajuns mare electronică — din şi cam un vagon de fier
piatră seacă nu iese căr vechi, alese din cărbune
Instalaţia de preparare bune pentru cocs. numai într-o săptămînă. calitativ superioare a planului şi angajamentelor
ele la .Lupeni este aptă să Afirmaţia este susţinută Cîteva „mostre“ de fier
valorifice superior, în sco de argumente. în goana vechi : o serie de piese
puri siderurgice, huila de după cantitate, întreprinde (unele nefolosito), bucăţi Constituind unul din o- din secţii) — prin inter Se urmăreşte permanent
Valea Jiului. Principalele rile miniere fac, de cele de armături, stilpi, lanţuri, biectivele fundamentale de mediul cărora se populari popularizarea colectivelor
utilaje care decid soarta mai multe ori, rabat de la role, motoare, cabluri, roţi care depind realizarea pla zează experienţa pozitivă fruntaşe (secţia automati
cantităţii, dar mai ales a calitate. De la toate cele de vagonete şi chiar va- nului şi angajamentelor a- şi se ia atitudine critică zări. atelierul mecanic şi
calităţii cărbunelui livrat trei mine — Lupeni (mai goncte stricate, scocuri de sumate in întrecerea socia faţă de unele abateri sem secţia electrică), in aplica
spre Hunedoara şi Galaţi, ales din microcarieră şi transportoare, unele pur- listă, muncii politice 1 se nalate — panourile de o- rea unor iniţiative cum ar
deşi aparent respectă prin pilier), Uricani şi Bărbă lînd semnele aparatului de acordă la C.T.E. Mintia o noare, graficele pe care fi : „Reducerea eu cel pu
cipiile clasico de prelucra teni — sosesc zilnic: mari atenţie deosebită, aceasta sînt înscrise obiectivele şi ţin o zi a termenelor de
re, sînt în pas cu cele mai cantităţi do piatră şi pă- C. IOVĂNESCU fiind subordonată sistema angajamentele asumate în
noi cerinţe ale tehnicii mint, care ridică mari pro DORIN CORPADE tic îndeplinirii la cote ca întrecerea socialistă, învă- staţionare în reparaţie a
agregatelor de bază“, „De
mondiale in domeniu. Dar bleme cu evacuarea lor in litativ superioare a obiec ţămîntul politico-ideologic vorbă cu conştiinţa", „Prie
oricît do avansată ar fi haldă. „Acum, o treime (Continuare in pag- a 2-a) tivelor ce stau în faţa uni de partid, U.T.C., sindicat
tăţii noastre. şi O.D.U.S., celelalte for tenul noului încadrat in
Se acţionează în mod e- me ale muncii politice şi muncă“, „Colectiv modei de
fectiv pentru populariza educative. Un deosebit ac muncă si de viaţă“ ele.,
fÊmm. cent punem pe populariza
rea şi cunoaşterea temei
nică a sarcinilor privind rea criteriilor fiecărei ini DOREL MALEA
sporirea producţiei de e- ţiative care concură la secretarul
nergie electrică, pentru promovarea progresului comitetului de partid
realizarea şi depăşirea tu tehnic, a rezultatelor obţi de la C.T.E. Mintia
turor indicatorilor de plan. nute ea urmare a aplică
Organizaţiile noastre de rii acestora. (Continuare în pag. a 3-a)
partid, din toate secţiile şi
atelierele, lucrează perma
nent în aşa fel incit ni IN TRANSPORTUL AUTO DE CĂLĂTORI
mic din ceea ce s-a cîşti-
gat valoros în întrecere să Greutăţile obiective nu pot fi
nu fie pierdut, soluţiile op
time să fie operativ puse
la îndemîna tuturor colec paravanul unor lipsuri proprii
tivelor.
Sînt folosite în acest Există greutăţi, dare s-a anunţat... la ore
I.M. Uvieani. Maistrul Ilic Amorăriţei (primul clin stingă), împreună cu cîţiva ¿Unire scop gazetele de perete le 7,15. Cei care trebuiau
ortaci, cu care „mitmieşie“ modernul complex KB, cu productivitatea record de IflflO tu dar de ce unii să ajungă la Călan, de
ne pe zi. Foto: ŞT. NEMECSEK (cea a comitetului de partid le amplifică ? exemplu, nu au avut auto
şi organizaţiilor de bază
în transporturile auto de buz decît la orele 8. Dar
călători există unele greu şi acesta trage în staţie la
tăţi legate de aproviziona 8,10 şi culmea ! are pană
Brigada de reporteri în fermele zootehnice rea cu combustibil şi cu de cauciuc. La orele 8,15
anvelope. Aceste greutăţi avea plecare autobuzul de
sînt înţelese de călători. Haţeg, însă şoferul acestuia
(31-HD-5266) nu ia şi dia
id o clipă nu trebuie slăbită preocupares pentru Există însă şi lipsuri care grama. iar cei cîţiva călă
nu-şi găsesc nici o justifi
care, lipsuri cauzate de nu tori ce luaseră bilete la
meroasele întîrzieri încă autobuzul de orele 8, ră-
îmbunătăţirea activităţi In sectorul zootehnie ! din staţie, de la plecare, mîn pe jos chiar şi la in
suspendările anunţate du tervenţia impiegatului de
pă ora de plecare a cursei, serviciu, deşi locuri în au
Aceasta nu contrazice cu cile de lapte şi le-a asi neopririle în staţii ale unor tobuz existau. Dovadă fap
Ieri dimineaţă, s-a organizat o nouă acţiune de nimic adevărul cunoscut gurat o furajare mal bu autobuze (deşi aproape goa tul că la staţia din B-dul
control şi îndrumare în fermele zootehnice, Ia care bine de toată lumea că nă, pe baza unor raţii co le), atitudinea indiferentă Decebal mai urcă circa 20
au participat membri ai Biroului Comitetului judeţean numai printr-o furajare co respunzătoare. Deşi nu e sau arogantă a unor lucră persoane dintre care mulţi
de partid, cadre de la organele agricole, ziarişti. Cu respunzătoare se poate ob zootehnist, inginerul a ştiut tori de pe autobuze şi din cunoscuţi. Nu sini oare
acest prilej s-a urmărit modul cum se desfăşoară ţine lapte. Inginerul Mihai ce face. Producţia de lapte autogări şi altele. prea multe nereguli într-o
programul de lucru în sectorul zootehnic, realizarea Lenghel, căruia i s-a în a crescut, în numai două Iată şi cîteva exemple, singură dimineaţă şi in
efectivelor de animale, evoluţia producţiei de lapte, credinţat temporar condu zile. cu 50 de litri. Eh, în dimineaţa zilei de 3 de tr-un interval de nici mă
gospodărirea furajelor şi efectuarea modernizărilor cerea fermei, a grupat v-a- cînd vrea omul... cembrie, a.c., în autogara car două ore V
în ferme. Prezentăm, pe scurt, aspectele semnifica Hunedoara, între orele 6,50 Pe traseul Ougir—Orăş-
tie şi
tive desprinse. C.A.P. VATA şi 8,30 am numărat peste semnalăm Geoagiu—Orăştie
că
faptul
unele
10 autobuze cu plecarea
La brigada Tîrnava de grajd. Tocătoarea era de întîrziată (la Chergheş, Sil- autobuze nu opresc cu re
gularitate în staţiile de pe
C.A.P. IHA Criş, l-am întîlnit la pro fectă, cocenii fiind daţi vaşu de Sus, Ghelari, Hăş- traseu, deşi sînt goale, fapt
gramul de grajd pe Leon- netocaţi în hrana vitelor. dat). Deşi aveau ora star
în ultima săptămînă, ţie (acum se văd, 1a con tin Obîrşan, secretarul co Programul de grajd la tului — la 7,40, au plecat ce duce la supraaglomera
producţia de lapte scăzuse cret, rezultatele însămîn- mitetului de partid pe coo între 7,50 şi 8. Un lucru rea altora, la întîrzieri de
vertiginos, de la 140 la 75 ţărilor artificiale!). Aşa perativă care, potrivit gra brigada Ociu a întîrziat neplăcut pentru călători s-a VASiLE PÂTAN
litri pe zi. Cauza principa se face cu dintr-un lot de ficului, era de serviciu. în nepermis de mult. Nu erau întîmplat cu autobuzul de DOINA COJOCARU
lă este că majoritatea co animale, se mulg... două. grijitoarele. Cătălină Voi ca prezenţi decît trei îngrl- Tg. Jiu care trebuia să GHEORGHE GOSTiAN
vârşitoare a vacilor sînt în . trei sau cel mult cinci şl Saveta Cristian lucrau pornească în cursă la ore
ultim-a perioadă de gesta- vaci. la evacuarea gunoiului de (Conlimiwre ?n pag. a 2-a) le 7,05 şi a cărui suspen- (Continuare în pag. e 3-a)
