Page 38 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

NICI 0 CUPA NU TREBUIE SLĂBITĂ PREOCUPAREA PENTRU rai

ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC I lfi,00 Te)
16.05 Tel
16,30 Em
{Urmare din pag. 1) Consemnăm faptul că aici de fermă Teodor Damian prisosesc nutreţurile, cel ora aceasta cu aproape nei aproape ştiinţific. Şi, ger
absenta de la program nu se preocupă de înlă­ puţin îngrijitorii, care sînt 3 000 capete. Complexul, firesc, pentru că asigura­ 18.25 lies
lot<
jitori permanenţi şi tot a- brigadiera Sînziana Băl­ turarea risipei de furaje, toţi localnici — să nu to­ condus de Emil Jeldujer, rea furajelor constituie o 18.35 La
tiţia „din rîndul satului“. tesc u. cu toate că unităţii nu-i lereze o asemenea situaţie. şi medicul veterinar Nico­ preocupare prioritară. Chiar per
iae Pop, preia viţele din ieri utilaje specializate — aut
C.A.P. VETE! COMPLEXUL DE VACI BOBÎLNA unităţile CA.P. la vîrsta vidanje cu ventilator —, 18,50 îoo:
de circa 3 săptămîni, care făceau naveta din complex 19,00 Tel
Deşi încă nu s-a făcut sînt unele materiale neadu- trec prin fazele de creşte­ la păşune, tot în flux. 19.25 Act
Ieri dimineaţă, progra­ malelor se face acum în popularea complexului, ac­ nate de către constructor. 19,45 Coi
complexul
Aici,
din
mul de grajd s-a desfăşu­ mai bune condiţii. Astfel, ţiune prevăzută să înceapă Ieri dimineaţă, pînă la ora re şi selecţie pînă la 18 Bărăşti, Ia lucrează oameni mc
rat în condiţii normale. recent au fost terminate azi, aici trebuiau să fie în­ 8,30, muncitorii nu începu­ luni, cînd devin apte de destoinici, precum Vasile 20,15 Fiii
Demn de remarcat este adapătorile în toate graj­ cheiate toate pregătirile. seră lucrul, nefiind nimeni reproducţie şi, gestante Ciocan, şeful sectorului me­ ne
faptul că producţia de lap­ durile, a fost pusă în func­ Departe însă de a putea prezent d’in partea condu­ fiind, sînt şi livrate altor canic, Mircea Neiconi, şe­ a !
complexe
cooperativelor
ze
te înregistrează creşteri de ţiune tocătoarea pentru co­ face o asemenea afirmaţie, cerilor I.U.T.I.F.P.E.C. sau ful echipei de furajare, 21.05 Stu
la o zi la alta. Nu mai de­ ceni şi reparată moara cu deoarece în adăposturi nu a complexului, care să or­ agricole. împreună cu tractoristul şoa
în
comple­
parte decît ieri dimineaţă, ciocane pentru măcinat era făcută curăţenie, nu ganizeze şi să coordoneze xului, adăposturile sută la Nistor Vlăsceanu, îngriji­ 21.35 Tea
mecanizat
pe total C.A.P., s-au muls cioeălăii. erau efectuate probele la acţiunile ce trebuiau fina­ sută, nu se simte acel mi­ toarele Olimpia Drăgan şi afir
225 1 lapte, numai la bri­ Curăţenia în grajduri, instalaţia de preparat fu­ lizate în vederea popularii ros specific de grajd, iar Ioana Mihădescu, şi teh­ um
noa
gada Veţel fiind o creşte­ însă, nu este peste tot aşa raje, iar prin incintă mai complexului cu animale. gospodăria proprie de fu­ nicianul veterinar Doinei bat«
re de 38 1 faţă de dimi­ cum ar trebui să fie. Dacă raje asigură necesarul hra­ Carngea. 22.05 Tel
neaţa anterioară. Aceasta, în grajdul nr. 1 (îngrijitor
şi datorită faptului că o Lengyel Franeise), de e- C.A.P. BRETEA STREIULUI
parte din neajunsurile con­ xcmplu, vacile sînt curate,
statate în raidurile prece­ în schimb la grajdul nr. 3 Programul de grajd la scroafe a C.A.P. Ulterior
dente au fost remediate în­ (îngrijitor Covaci Corci), adăposturile din Bretea aveam să ne convingem că BUCUI
tre timp şi furajarea ' ani- curăţenia lasă de dorit. Streiului pare să fie unul de fapt erau ai îngrijito­ tlioprogr
Radio jur
„după ureche" de vreme rilor — nelocalnici — ca- presei; î
C.Â.P. SÎNTANDREI ce nu se ştie cine anume re-si fac datoria aşa cum diilor; 9,
din consiliul de conducere am arătat. 9.05 Răsi
Nici la această dată pro­ zut faţă do primele zile ale trebuia să fie de serviciu Dezordinea din curtea lor ; 10,0 Al
10.05
blema şefului de fermă nu lunii decembrie (810 1). în la grajd. în orice caz, la ■fermei — sare furajeră Ştiinţa ş
e rezolvată (şi au trecut grajdul modern, mecanizat, ora 8,30 abia se începuse „depozitată“ în noroi, în­ că uşoar
patru luni de cînd ferma 170 de vaci îşi aşteptau administrarea raţiei de fîn, grăşăminte azotoase, de a- şl'-i; lr,
Radio-T\
funcţionează... fără). Nu-i tainul într-un „cor" asur­ iar într-unul din cele două semenea —, deşi există te; 12,00
organizată nici activitatea zitor. S-au liniştit de în­ grajduri bălegarul încă nu spaţiu de depozitare, nu 12.05 Cin
13,00 De
de preluare şi predare a dată ce le-a fost adminis­ fusese scos de sub vaci. se pot motiva cu argumen­ Student
laptelui — un om. să se trată cantitatea de turîţe, S-a încercat să fim min­ tele inginerului şef al jurnal; i
ocupe special de aceasta, cantitate ce diferea de ţiţi în mai multe privinţe, C.A.P., Marcel Petruţa, ca­ conomice
măcar pînă va fi instalat la... lot la lot. (Raţiile erau inclusiv cu faptul că va­ re a venit în urma noastră dicului;
ştiri;
1
noul şef de fermă ! Pro­ afişate, dar...). Curăţenie, cile din grajdul respectiv, la grajd — cum că „nu larc ; 17,
ducţia de lapte marfă a preocupare se simţea la pe care ploua literalmen­ sînt oameni cu care să sc lor ; 17,51
fost, ieri dimineaţă, de fiecare grajd. Mai puţin te din acoperiş şi care se facă ordine“. Nu oameni de folcloi
710 1, cu un procent de la cel de la Bircea Mare, împotmoleau în bălegar, nu sînt: spirit gospodăresc 18,30 Pei
Moment
3,7 la sută grăsime. A scă­ pentru tineretul femei. ar fi vacile sterpe, cînd de nu e. Cînd vorbim de spi­ 20,15 Ser
fapt erau gestante şi fuse­ rit gospodăresc nu ne re­ 20,35 Cad
COMPLEXUL DE TINERET BOVIN ORĂŞTIE seră, unele dintre ele, ferim numai la inginerul Cu Ceau
con
spre
mulse chiar în acea dimi­ spre pac
Programul de activitate dc livrare, ieri predîndu-se neaţă. Că în privinţa u- şef. Este neconvingător şi România
în fermele complexului se la fondul de stat peste 50 nor activităţi din zooteh­ controlul pe care-1 fac aici de mîine
organele
în
27
cîntece;
comunale.
desfăşoară în spirit de or­ tone carne. Un necaz ex­ nie, sau legate de aceasta, noiembrie s-a efectuat un oră; 23,00
dine şi disciplină. în hra­ primat de interlocutor este Complexul de vaci ele Ia Chimindia. La orele 8, ani­ ,nu există destulă sinceri­ asemenea control. Nu sc din oper
na tineretului taurin la în­ faptul că, pe raza comu­ malele încă nu au primit raţia de dimineaţă (!). tate — o dovedeşte şi fap­ văd urmele lui. Din con­ stop muz
grăşat se administrează nei Turdaş, cultura de ra- tul că, întrebînd pe însă- statările pe care le-a fă­
furajele în stare prepara­ piţă furajeră este păşu- mînţătoarea Jeflea Dorica cut şi consemnat nu se Cil
tă, amesteeîndu-se paiele I.A.S. HAŢEG, FERMA CĂLAN (prezentă ieri dimineaţa la vede că a avut ochii larg
tocate cu ciocălăi şi dejec­ nată abuziv de către tur­ programul do grajd), ai
ţii de pasăre. Directorul mele de oi ale ciobanilor Iată care este situaţia în ce se pune în iesle, achi­ cui sînt cei doi porci de deschişi la lipsuri. Nici din DEVA :
întreprinderii, Ştefan Dan- şi unităţilor din zonă, si­ care se află unitatea, la ziţionat din comuna Topli- circa 100 kg fiecare, ee ie­ felul cum a urmărit înfăp­ riile I-II
ciu, ne spune că unitatea tuaţie căreia trebuie să i ora actuală, prezentată de ţa, este de slabă calitate şeau pe aşa gospodăriei de tuirea indicaţiilor date nu de la Bel
(Arta
I-U
are depăşit graficul la zi se pună neîntîrziat capăt. Nicoiae Malha, şeful fer­ şi vitele nu-1 consumă. furaje, ne-a răspuns cu a- se observă temeinicia con­ Trecătoar«
mei : „Stăm foarte rău cu Gunoiul se depozitează la parţin maternităţii de trolului. venturi î
(Sidei
COMPLEXUL CHIMINDIA furajele, nu mai avem de­ întîmplare, instalaţiile de lui pe.„
me
cît circa 24 tone fin şi cir­ muls nu funcţionează, cele C.A.P. SÂRMIZEGETUSA le de iarn
în lipsa factorilor de deservire cu Furaje, care ca 900 tone siloz. Cocenii de evacuare a dejecţiilor O notă pozitivă în le­ organizare a reproducţiei PETROŞA
răspundere din unitate, să pregătească nutreţurile de porumb şi guliile fura­ se strică foarte des. Incin­ gătură cu preocuparea pen­ şi ridicarea procentului de răzbunării
e
frumoa;
îngrijitorii de animale lu­ cu o zi înainte ? La defi­ jere le-am terminat, sfe­ ta, deşi betonată, are mul­ tru asigurarea furajelor şi natalitate, existînd o dife­ Superman
(Republici
crează după placul şi in­ cienţele amintite mai a- clă furajeră mai avem te gropi, e plină de noroi. lotizarea animalelor. Se renţă apreciabilă la reali­ Iul (Cultui
spiraţia fiecăruia. Aşa se dăugăm că nu se asigură foarte puţină. Bucătăria Viţeii se prezintă într-o respectă regulile de zoo- zarea planului de viţei. De citorcsc) ;
explică de ce Ieri diminea­ nici asistenţa zooveterina- furajeră nu funcţionează stare deplorabilă, mulţi Igienă, iar factorii răspun­ asemenea, este necesar să o idee ()
ţă, pînă la ora 8, anima­ ră necesară, iar în depo­ de circa trei săptămîni. bolnavi de tricofiţie, de zători de sectorul zooteh­ se acorde maximă atenţie NEA :
dorului
lele nu primiseră încă ra­ zitul de furaje este un a- Administrăm animalelor bronhopneumonie şi stau nic participă la programul sporirii producţiei de lap­ LA : Cc (
ţia cuvenită de furaje. în­ devărat haos. nutreţurile doar fîn şi sfeclă, aşa că pe grătare stricate, în frig. de lucru în fermă. te marfă prin furajarea resc) ; A
grijitorii „motivau“ că nu fiind supuse deprecierii — cum puteţi vedea — va­ Viţelele reţinute pentru re­ Se impune o preocupare îmbunătăţită a vacilor cu ţa şi caii
s-au pregătit furajele ne­ din cauza condiţiilor neco­ cile sînt slabe. în colectiv producţie, prost hrănite şi deosebită pentru mai buna lapte. URICANI
de dragos
cesare deoarece nu au pu­ respunzătoare de conser­ sînt şi oameni leneşi, ast­ îngrijite, sînt numai piele BRAD : I
tut pune în funcţiune to- vare. Aici. li.psa spiritului fel că îngrijirea animale­ şi os. N. Malha este de durerii (S
cătoarea, fiind întrerupt gospodăresc este vizibilă lor este necorespunzătoare. puţină vreme la conduce­ Valorificarea deplină a potenţialului fermelor zoo­ RAŞTIE :
40 de h<
curentul electric. De ce nu de la intrarea pe poarta Do aceea, producţia de rea fermei astfel că de a- tehnice impuno ca, In continuare, să fie depuse efor­ (Patria) ;
s-a organizat o echipă de complexului. lapte scade, a ajuns la cir­ ceastă stare sub orice cri­ turi susţinute din partea organizaţiilor de partid dc GEOAG1U
ca 680 1 pe zi“. La cele tică nu se face el vinovat, la sate, a conducerilor unităţilor agricole, şefilor de mentul Cc
spuse de şeful de fermă ci fostul conducător Ioan cultură) ;
C.A.P. BOBÏLNA ferme şi cadrelor tehnice veterinare, a tuturor lucră­ cea dc
adăugăm constatările noas­ Pascu, ca şi conducerea torilor din acest sector pentru întărirea spiritului dc BRAZI :
tre : uşile adăposturilor nu I.A.S., care nu se intere­ CAlan :
Sub privirile îngăduitoa­ astfel este consumat cu ordine şi disciplină, a răspunderii faţă de îndeplini­ riile I-1I (
re ale preşedintelui unită­ mai multă plăcere de că­ se închid cum trebuie, mul­ sează în măsură suficientă rea indicatorilor de plan, punînd accentul pe menţi­ Antichităţi
te geamuri lipsesc, pereţii
ţii, Ion Bocan, se făcea ri­ tre animale (!). Colac peste sînt plini de găuri. Finul de activitatea unităţii din nerea la un nivel ridicat a producţiei de lapte ce se MERIA :
sipă incredibilă de furaje. pupăză, cocenii şl sfecla se Călan. livrează la fondul de stat. în această perioadă, acti­ (Mureşul);
pt?ntru fiu
Silozul înainte de a fi dat administrează în stare ne­ COMPLEXUL BĂRĂŞTI vitatea preşedinţilor, brigadierilor şi specialiştilor din GHELARI
în furajare era „tăvălit“ tocată. tocătoarea nefiind unităţile agricole trebuie să fie subordonată îmbună­ tului —•
mai întii, după o metodă pusă în funcţiune. Adevărată uzină de creş­ complexul de la Bărăşti, tăţirii întregii activităţi ce se desfăşoară în sectorul nerul).
originală, prin noroi, con- Ne aşteptam că dacă pre­ tere şi îngrăşare, în flux, aflat în al doilea an de zootehnic. fi!
siderîndu-se probabil că şedintele C.A.P. sau şeful a viţelelor de reproducţie. producţie, funcţionează la
Timpul
(Urmare din pag. 1) port de 12,55 lei pentru ll decerni
Preparaţiile de cărbune — „plămînul" mineritului fiecare cupă (în luna no­ in general
rul noros.
sudură pentru a putea fi iembrie au fost plătiţi în cipitaţii
scoase din jgheaburile ben­ acest fel peste 80 000 lei). ploaie, laj
zilor etc. iuiui. Cît cărbune şi cîf steril „respiră" acesta? Iată deci cum mina, în loc ninsoare,
moderat,
Nici la recepţia cărbune­ să iasă în pierdere pentru temporare
steril
livrat
cărbune,
în
lui de la minele Uricani Avem frecvent împotmo­ prevăzută. în luna trecu­ nuşă au fost de-a dreptul cîştigă la transportul a- din sud-vf
peratura r
şi Bărbăteni situaţia nu se liri şi patinări de benzi. în­ Ce se pierde la pod tă, preparaţia Lupeni a impresionante — plus 24,4 eestuia. Probabil cantita­ prinsă înt
prezenta mai bine. Dimpo­ treruperi în funcţionare, se cîştigă la punte livrat cu 18 000 tone de la sută la pilierul est şi tea de steril ar fi mai mi­ grade, iar
trivă. banda de claubaj din blocarea materialului în si­ Preparatorii caută pe cărbune pentru cocs mai microcarieră şi plus 12,5 că dacă transportul cu fu- tre 2 şi '
separaţie transporta, după toate căile să-şi realizeze puţin, însă la recepţie a la sută la cariera Cîmpu ceaţă.
Timpul
cum ne informa Viorel lozuri datorită argilei şi deci lui Neag — se vede foar­ nicularul s-ar face gratuit zilele de li
de
capacităţii
reducerea
Petruse. şet de echipă la însilozare, înfundări de iî îi?[ mm te bine cum multe tone (evident, cu excepţia con­ 1981 : Vr<
sortare, cam trei pătrimi jgheaburi, iar acum. iarna, »îMWiuiini!" parcurg filiera mină-pre- sumului de energie elec­ re, cu cei
din producţie. Dar era ste­ mai şi îngheaţă în vagoa­ paraţie doar pentru a fi trică al instalaţiei), că vor cădea
de
formă
ril. Să nu mai vorbim de ne“. liiÎT ITÎIi&iJ: :iii- lüimrâ cuprinse în rapoartele de doar nu este un produş şi ninsoar
argila şi umiditatea con­ strict al preparaţiei ! va scădea
ţinută în producţia de la Ce-i de făcut ? O primă producţie. Aşa s-a ajuns . Asemenea aspecte, destul La munt
pilierul din Lupeni-est si soluţie ar fi stoparea ste­ sarcinile de plan, să-şi o- înregistrat un minus de ca preparaţia să nu mai de numeroase am mai în- neral urnei
mult
scop
cariera Cîmpu lui Neag. rilului înainte de intrarea noreze obligaţiile faţă de 22 000 tone de cărbune facă faţă la evacuarea ste­ tîlnit pe fluxul cărbunelui ninsori te
„Aceasta ne provoacă mari în preparaţie. măsură la beneficiari. Numai că pen­ brut. Adăugind şl penali­ rilului. Ba. în ultimul timp, din abataje pînă în mo­ va prezent?
greutăţi încă de la descăr­ care trebuie să subscrie tru aceasta eu nevoie în zările pentru neîncadrarea s-a apelat chiar la funi- mentul cînd ia drumul spre 60—80 km/'
nord-vest.
carea vagoanelor — ne spu­ toate întreprinderile mi­ primul cvnd de cantitatea in indicei^ de calitate, mi­ cularul minei Lupeni. însă beneficiar, dar despre a- serviciu: A
ne Constantin Filip sef niere şi. bineînţeles, să o de '-3rbune planificată, iar nusul est« mult mai mare. pentru acest serviciu mina cestea în alt număr al cenco).
de echipă la descărcări. aplice. aceasta «ă fie de calitatea Cum insă depăşirile la ce­ percepe o taxă de trans­ ziarului nostru.