Page 39 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 39
7494 « VINERI, 11 DECEMBRIE 1981 Pag. 3
Participare colectivă, concretă ia activitatea economico-socială a întreprinderii U dau „viaţă“
□UNE combinelor
în tripla lor calitate gestiunea economică sînt de fectiv, concret al organiza sînt realizarea ritmică, dez rile, cu eîtva timp în urmă,
de proprietari, producători mult laturi inseparabile ale ţiilor sindicale, de tineret voltarea şi diversificarea la atelierul de turnătorie. în atelierul Centrului de
şi beneficiari ai tuturor va producţiei şi vieţii socia şi de femei, organizaţiei producţiei, îmbunătăţirea „Aveam necazuri cu usca reparaţii de pe lingă S.M.A.
lorilor materiale, oamenii le — ne spune Laurean democraţiei şi unităţii so calităţii produselor, folosi rea miezurilor .şi formelor Ilia, centru specializat in
in limba
muncii din ţara noastră Lucoi, secretarul comite cialiste la activitatea con rea la parametri optimi a de turnare — relatează repararea combinelor şi a
tragerii sînt, în acelaşi timp, parti tului de partid pe între siliului oamenilor muncii, maşinilor, utilajelor şi in maistrul Bokes Iosif, vice echipamentelor pentru po
cipanţi activi la organiza prindere, preşedintele con conferindu-i acesteia conti stalaţiilor, reducerea chel preşedinte al consiliului oa rumb, precum şi a aparatu
— emisiune rea si conducerea întregii siliului oamenilor muncii. nuitate, fermitate revoluţio tuielilor materiale, ridica menilor muncii. Oamenii rii electrice, se lucrează in
ducătorii m-au împuternicit să pun tens. Pină acum au fost
activităţi economico-sociale Nu există document major nară, maximă eficienţă. rea eficienţei economice a
a întreprinderilor, preocu al unităţii — stabilirea ci Este adevărat că nu am întreprinderii. problema intr-o şedinţă a realizate intervenţii la pe
ri
paţi cu toată responsabili frelor de plan si pregăti reuşit întotdeauna, dar îm — In ultima şedinţă a C.O.M. Am adus-o în dis ste 30 de combine ce
tatea de soluţionarea pro rea materializării lor, a- preună cu comuniştii, cu C.O.M., do exemplu, am cuţie, a fost analizată şi vor fi folosite î n campaniile
i economică doptarea programelor de organizaţiile de partid, cu s-au luat operativ măsuri
nuilui în lu- blemelor majore ale înde analizat situaţia îndeplini agricole din anul viitor.
nporană plinirii planului. Această activitate, a bugetului de rii planului pe 11 luni, am le necesare. înlocuindu-se O vizită pe fluxul repara
activitate se exercită orga venituri şi cheltuieli, a pla combustibilul lichid cu gaz ţiilor — organizate pe 18
;ic: „Mi sin- stabilit măsuri — după
Producţie nizat, sub coordonarea con nurilor de măsuri — care Autoconducerea consultarea largă a oame metan la uscare, activita posturi specializate — ates
ilor engle- secventă şi fermă a consi să fie elaborat fără con nilor muncii din secţii, a- tea s-a îmbunătăţit consi tă hărnicia şi priceperea u-
liilor oamenilor muncii — sultarea largă a oamenilor telicre, laboratoare — pen derabil. De asemenea, tur nor mecanici ca Ion Mărgi-
muzicii li autentice organisme de muncii. Cum facem aceas muncitorească tru încheierea anului cu nătorii au ridicat proble neanu, Ionel Mihuţ, Zeno
mocratice ale autocondu- tă consultare ? Prin forme ma înfiinţării unei mlcro- Marian, Emilian Capelini,
tri bună de in acţiune planul realizat la toţi in
a valorilor cerii muncitoreşti şi auto- şi metode multiple ; în ca dicatorii şi pentru pregă cantine în secţie şi asigu Ion Buştea — care dove
iile societăţii gestiunii economieo-l’inan- drul adunărilor generale tirea temeinică a condiţii rarea antidotului pentru desc răspundere atît faţă de
tnche-tă-dez- ciare. De modul în care ale oamenilor muncii, a lor producţiei anului vii cei care lucrează în mediu calitatea lucrărilor efectuate,
consiliile oamenilor mun organizaţiilor de partid şi masele de oameni ai mun tor — subliniază ing. Mir- cu noxe. Am aclu.s proble cit şi pentru reducerea tim
cii ne preocupăm de per
cii îşi exercită atribuţiile a grupelor sindicale, prin cea Rotea, vicepreşedinte ma la cunoştinţa C.O.M., pului stabilit la intervenţii.
ce le revin, de stilul şi discuţii de la om la om în fecţionarea continuă a ac al C.O.M., directorul între s-au deplasat specialiştii la Eforturile lucrătorilor de la
tivităţii noastre.
metodele de lucru folosite, secţiiie de producţie (de După Congresul al II-lea prinderii. Dar cel mai mult faţa locului, au discutat cu acest centru de reparaţii sc
de forţa cu care atrag ma care se ocupă şi răspund al consiliilor- oamenilor ne consultăm cu oamenii oamenii, au văzut condiţii concretizează in îndeplinirea
sele la actul de conducere direct membrii consiliului le si s-a rezolvat şi aceas planului anual de venituri cu
I : 6,00 Ra- şi decizie depinde soarta muncii, in lumina sarcini în secţii şi ateliere, unde tă problemă. De fapt, aş
imineţii; 7,00 oamenilor muncii), prin co lor şi hotărîrilor elaborate ne aflăm permanent şi re vrea să remarc că nu exis două luni mai devreme, ceea
8.00 Revista producţiei materiale, în misiile pe domenii şi co de acest înalt forum mun zolvăm împreună,- operativ, ce va permite să se înre
rierul melo- treaga activitate economi lectivele de specialişti, pe toate treburile pe care le tă problemă pusă de oa gistreze suplimentar, la a-
;tin de ştiri; co-socială a întreprinderi care le angajăm perma- citoresc, a orientărilor date menii muncii care să nu
i ascultători- de secretarul general al pune producţia, fără a aş fie luată în atenţie şi so cest capitol, peste 800 000
Lin de ştiri ; lor. n. nt în soluţionarea proble partidului, t o v a r ă ş u l tepta scrisori, ziua de au lei, in condiţiile încadrării
Icloric; 10,30 In acest domeniu, la în melor vitale ale producţiei. Nicolae Ceauşescu, princi dienţe sau alte asemenea luţionată operativ de orga in nivelul cheltuielilor stabi
; 10,50 Muzi- treprinderea mecanică O- Membrii consiliului oame nul nostru colectiv de con lite. Deşi se confruntă cu
'» Buletin de piile autoconducerii munci forme de legătură cu ma ducere".
,vân premieră răştle s-a acumulat o bu nilor muncii informează în toreşti şi autogestiunii e- sele, La rindul nostru, unele greutăţi, cauzate de
55 Publicita- nă experienţă, concretizată şedinţe şi apoi în colecti conomico-financiare, ale a- membri ai C.O.M., le spu Argumentul cel mai con exploatarea necorespunză
in de ştiri ; in realizările deosebite pe nem ce am vrea să mai fa vingător al consideraţiilor toare a unor combine sau
României ; vele în care lucrează des dîncirii democraţiei noastre interlocutorilor îl consti
la 3 ; 15,00 care colectivul de aici le pre rezolvarea probleme socialiste au căpătat mai cem, le cerem părerea — de lipsa acută a unor piese
16.00 Radio- înregistrează de la începu lor. Personal, în baza prin multă consistenţă in ca pentru că de multe ori u- tuie faptele de muncă ale de schimb, in special a
oordonale e- tul anului, situîndu-se frec cipiului dublei investituri drul organului colectiv de nii pot avea idei mai bune colectivului de la I. M. O- garniturilor pentru instala
' Sfatul me- vent în rindul fruntaşilor răştie, realizările lor bune
Buletin de — de secretar al comitetu conducere de la I.M. Orăş- ca ale noastre — şi acţio ţiile hidraulice, mecanicii îşi
dodii popu- în întrecerea socialistă pe lui de partid şi de preşe tie. Pe agenda de lucru a năm în consecinţă. în producţie. fac cu conştiinciozitate da
ista şlagăre- judeţ şl pe ţară. dinte al consiliului oame consiliului oamenilor mun
ucrări corale Aşa s-au petrecut lucru DUMITRU GHEONEA toria.
) Orele scrii; — La noi autoednduce- nilor muncii — mă stră cii figurează problemele de
patrie; 20,00 rea muncitorească si auto- duiesc să asigur aportul e- lond ale colectivului, cum
•ic bihorean;
cu adresă ; Greutăţile obiective nu pot îi paravanul unor lipsuri proprii
sonore; 21,00
în frunte,
i în ţară, (Urmare din pag. 1) pe trasee. Altfel, asemenea biau să şezi, ci să... fugi.
lume; 21,30 practici ar putea lua am O nouă precizare : nici a-
ci, România coastă stare de lucruri nu
irogram de la serviciu, pierderi de ‘le ploare.
O zi într-o gături sau la alte neplă este singulară si nici sem
erii muzicale ceri create călătorilor. Să fugi nu alta... ! nalata pentru prima dată.
,30—3,00 Non Numai că cineva sc face
locturn.
Năravuri nepermise Cind ara păşit în auto mereu că... n-aude, nu ve
buzul cu nr. 31-HD-1948 al de. Oare cine şi pînă cind ?
Din autogara sau pe tra I.J.T.L., autobaza Deva, Se impun de asemenea :
seu, la urcarea in autobuz, care făcea în acea zi — 3 anunţarea din timp a auto
călătorul este dator să plă decembrie — curse pe buzelor suspendate ; obli
i pajul — so tească costul legitimaţiei traseul 4, ni s-a părut cu gativitatea personalului, in
ia) ; Ostaticii clusiv a şoferilor, de a
sta — seriile de călătorie. Aceasta o ştiu am intrat intr-un tunel. A-
JNEDOARA : Grădiniţa din colonia Brazi a şantierului Riu Mare-Retezat» bine atît călătorii cît şi ceasta, pentru că geamurile purta ecuson, aşa cum se
’lacăra); A- Foto: VIRGIL ONOIU conducătorii auto. Sînt însă lui deveniseră opace din poartă la toate unităţile şi
area Nordu- unii şoferi care nu înţeleg cauza noroiului depus pe instituţiile de relaţii cu pu
itul); Proble- blicul ; întărirea autorităţii
,Avta); Ste- să fie corecţi, cinstiţi. în ele cine ştie de cind. Sem
anstruclorul); Simpozion întreaga muncă politică ziua de 26 noiembrie a.c., nalăm faptul pentru că nu personalului din autogări
Căpitanul bunăoară, de pe traseu, e singular. Adeseori, pe şi determinarea lui de a
flirta); Viaţa răspunde cuviincios la so
Noiembrie); ştiinţific subordonată îndeplinirii Ia cote şoferul Ioachim Mureşan, vreme ploioasă sau... după,
seriile I-II de la Autobaza din Brad, vezi circulîod astfel de licitările călătorilor, pre
UPEN1: Due- care conducea autobuzul de autobuze stropite cu noroi cum şi alte măsuri de or
Socrul (Mun- Institutul de mine Petro calitativ superioare a planului din educativ.
ILCAN : Am şani organizează astăzi şi ora 12 spre Deva a „cules“ din,,, cap pînă în... roţi. în
afărul) ; LO- (de la Luncoi, Dealu Mic, autobuzul respectiv, nu a- Stă în competenţa si răs
manul torea- mîine simpozionul ştiinţi şi angajamentelor Vălişoara, Săliştioara) nu ccasta a fost singura sur punderea conducerilor u n i
îrul); PETRI- fic „Valorificarea superi tăţilor de transport in co
ne (Muncito- mai puţin de 11 călători că priză ce-am avut-o. Mai
3ASA : Feti- oară a substanţelor mine (Urmate din pag, 1) care după cum se ştie, rora le-a încasat costul bile era una : nu le puteai aşe mun să ia toate măsurile
Muncitoresc) ; avem încă rămîneri in tului’ dar... bilet nu a dat za pe nici un scaun. Toa ca în transportul călători
tima romanţă rale utile“ şi o masă ro felul in care se realizează urmă. lor nereguli ca cele sem
(Retezatul) ; tundă pe tema „Automati nici unuia, banii intrînd în te arătau ca... după trece
ina palidă a zări în industria extracti producţia de către fiecare Pe un asemenea fundal buzunarul lui. Conducerea rea vandalilor : muşama nalate şi altele asemănă
ia roşie) ; O- secţie, atelier şi formaţie, de preocupări, comitetul de I.T.A. ar trebui să ia mă ruptă, buretele lipsă pe toare să fie eliminate, des
Baba şi cei vă". După desfăşurarea lu intervenindu-se cu soluţii partid a propus şi ajutat suri pentru exercitarea prinse de la... remorca
— seriile I-II crărilor in plen, în aula şi măsuri ferme faţă de mari porţiuni. Scheletele
ia (Flacăra); consiliul oamenilor muncii unui control mai riguros metalice nude nu te îm- autobuzelor.
I : Detaşa- institutului, simpozionul va orice tendinţă de nerespec- să extindă sistemul de lu
rdia (Casa de continua pe patru secţiuni tare a sarcinilor. Prezenţa cru în acord global. Ope-
:aTEG : Lan- membrilor comitetului de rind cu exemple concrete,
int (Dacia); de comunicări ştiinţifice :
ţile dimineţii; partid si ai birourilor or organizînd demonstraţii
ierman — se- Tehnologia exploatării ză ganizaţiilor de bază în sec practice, munca politică
a de cultură); cămintelor de substanţe ţii, ateliere, la fiecare loc desfăşurată a devenit mai uifia
1 iunie); SI- minerale utile; Valorifica
ita Morgana de muncă, alături de acti penetrantă, roadele ei re-
1 LI A : Cinice rea zăcămintelor de sub vitatea entuziastă a colec găsindu-se în extinderea (Urmare din pag. 1) Ceauşescu, secretar gene numele întregului popor
îeu (Lumina); stanţe minerale utile; tivului, a făcut posibil să acordului global la noi for
•e aripile vin- se obţină rezultate demne maţii de muncă. în intro ral al partidului, pre român.
:ile 1-11 (Mi- Mecanizarea proceselor păcii printr-o dezarmare şedintele Republicii Socia E Leon Şerban, munci
tehnologice în industria de remarcat. Pe 11 luni ducerea lui mai ales la a- generală şi mai ales nu liste România. Am trăit şi tor, atelierul de carcase,
care au trecut din acest telierele de reparaţii a ca-
e x t r a c t i v ă ; Electri an s-a realizat suplimen zanelor, reparaţii de tur cleară. M-am întors de ia eu, alături de ceilalţi par I.M.C, Deva : Cuvînta-
ficarea şi automatiza această impresionantă ma ticipanţi, fiorul de înălţă rea tovarăşului Nicolae
$ EA=i== tar o producţie de energie bine şi mecanic. Rezulta
rea minelor. Obiectul şe electrică dé peste 188 mi tele obţinute pînă în pre nifestare pentru pace cu tor patriotism al acelor Ceauşescu la a d u n a r e a
dinţei plenare a simpozio lioane KWh, o producţie zent ne dau garanţia că gîndul de a munci şi mai momente, mîndria generată populară de la Bucureşti
obabil pentru n u l u i îl constituie lucră mult, de a-i antrena pe or de ecoul internaţional al consacrată dezarmării şi
: 1981: Vreme marfă de aproape 4 milioa sarcinile ce ne revin pen tacii mei în realizarea sar- istoricei iniţiative de pa păcii s-a făcut ecoul do
imedă, cu ce- rile: „Direcţiile de perfec ne lei şi o producţie netă tru acest an, primul din :
or cădea pre- ţionare a integrării învăţă- la activitatea construcţiei cincinalul 1981—1985 vor fi cin lo>- de plan, pentru ca ce a secretarului nostru rinţei de pace a tuturor
b formă de de maşini care însumează realizate în mod exemplar prin munca noastră să general. Răspunzînd în oamenilor muncii din
dţă şi local mîntului superior minier contribuim la realizarea u- demnului adresat oameni România socialistă. Chemă
ntul va sufla cu cercetarea şi producţia“, peste 2,9 milioane lei, în sau chiar d> ■păşite, că ne
intensificări condiţiile în care s-au în vom situa, ca şi în alţi nei vieţi mai bune. mai lu lor muncii si oamenilor de rii pe care ne-a adresat-o
■ 40—55 km/oră semnată de profesorii uni registrat însemnate econo ani, pe un loc de frunte minoase. Ca om al muncii ştiinţă, de a-şi pune pute de a milita pentru ca ato
şi vest. Tem- versitari doctori ingineri şi părinte doresc ea ape rea de muncă şi creaţie in mul să fie pus în slujba
limă va fi cu- Dumitru Fodor, rectorul mii la consumurile speci în întrecerea socialistă. lurile de pace lansate de to progresului, de a nu uita
minus 3 şi 2 fice de combustibil şi e- Exigenţele puse în faţa scopuri paşnice, pentru o
ia maximă în- I.M.P., şi Nicolae Dima, nergie electrică. noastră de recenta plenară varăşul Nicolae Ceauşescu viaţă mai bună. noi lucră că noi muncitorii, toţi oa
grade. Local prorectorul I.M.P. ; „Pro Militînd pentru a con a C.C. al P.C.R, impun să găsească înţelegerea cu torii întreprinderii chimice menii muncii, sîntem o for
Orăştie sin tem hotărîţi să
•obabil pentru gresul tehnic si securitatea turi întrecerii socialiste noi însă perfecţionarea stilului venită la şefii celor două ne amplificăm eforturile ţă de voinţa căreia va tre
bui să se ţină seama, îi
mari puteri — U.R.S.S. şi
¡i 13 decembrie muncii în minele de căr dimensiuni, controlînd şi şi metodelor de muncă în
e scliimbătoa- sprijinind în acelaşi timp vederea întăririi ordinii şi S.U.A. — la toate popoare pentru a produ. e mai mult vom răspunde prin rezul
l noros. Local bune“. autor dr. ing. Pe organele sindicale şl de disciplinei, creşterii răs le lumii. şi mai bine. Ne exprimăm tate bune în muncă. Am
irecipitaţii sub tru Roman, director U.T.C. se asigură o acti E fon Susan, secretar al de asemenea profundul a- recunoscut în cuvîntarea
oaie, lapoviţă C.C.S.M. Petroşani; „Româ punderii fiecărui lucrător
Temperatura vitate ascendentă, bine co pentru realizarea în condi comitetului de partid de la taşament faţă de apelurile secretarului general senti
işor. nia socialistă, preşedintele relată în toate sectoarele ţii calitativ - superioare a I.C. Orăstie; Sute de mii la raţiune adresate umani mentele de profund uma
vreme în ge- Nicolae Ceauşescu — fac şi domeniile. Sub acest ia- sarcinilor ce stau în faţa de oameni, participanţi la tăţii de către E.D.U.S.. nism care ne animă şi sîn
, cu cerul mai port una dintre direcţiile colectivului, sporirea rea grandioasa adunare popu M.AN.. personal de către tem hotărîţi să ne unim
it. Vor cădea tori activi ai lumii con conducătorul nostru iu
.porare. Vîntul temporane în lupta pentru principale spre care sînt lizărilor de pînă acum, lară consacrată dezarmării glasurile cu ale conducăto
;!
intensificări de îndreptate acţiunile de ceea ce va asigura dema şi păcii, organizată z eie bit, t o v a r ă ş u l N coiae rului nostru spre a spune
ă din vest şi salvgardarea păcii“. de sprijin a consiliul h oa rarea celui de al doilea an trecute in Capitală, am as- Ceauşescu. do ătr> nart’- NU cursei înarmărilor. NU
(Meteorolog de lector univ. Aurel Suciu !
xandrina Pron- menilor muncii a consti al actualului cincinal eu cu’tat cu interes stră'u^ *a cipanţii 1 la maic.i adunare amplasării de radíete cu
şi asist. univ. Gagyi Tibe- tuit-o realizarea planului rezultate de prestigiu m u n şi emoţionanta c’’v‘>’t.<’r» c-isacrată ’ i sţ rază medie de acţiune pe
riu. de investiţii, domeniu in citoresc. I rostită de tovarăşul Nicoiae- păcii de la Bucur' -ti în teritoriul Europei.