Page 4 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 4
185 @ MARŢI, 1 DECEMBRIE 1981 Pag. 3
mm î3 É ani de la iiirea Iii!
nafionai «ilar romi
oală
ne, ta Vo- Echipa gazdă a început
«ştiinţific Făurirea statului naţio a produs o puternică im 01 F.C. Corvinuî — Din amo 24 (1-0) partida hotărîtă să obţină
nal unitar român, liber şi presie asupra tuturor po DIVIZIA cele două puncte puse în
:o ală independent, a constituit poarelor oprimate din im lui Gabor in careu Bumbescu locul lui Bumbescu. Va intra
etului ¡1 opreşte cu fault, amindoi Lucescu, şi prezenţa sa ani joc. Dar acest lucru nu s-a
önieresc pe drept c'uvînt o aspira periul habsburgic. La rân cad, dar fundaşul bucureştean mă echipa locală, Andone, întâmplat datorită evolu
tioo-irîeolo- ţie, dintotdeauna a poporu dul lor, românii din Tran Posibil ca duminică, la se va resimţi şi va părăsi te Văetuş, Ghiţă se află mereu ţiei slabe cu care echipa
fr lui nostru, „necesitatea le silvania se străduiesc să Hunedoara, să se fi jucat cel renul. Apoi, in min. 35 Ga in faţa porţii, apare şi Petcu Minerul ne-a obişnuit în
gică a dezvoltării societă realizeze hotărîrea de la mai frumos meci al turului ultimul timp pe teren pro
Ij gospodă- ţii româneşti", cum subli Oradea, din 12 octombrie. campionatului, sau, in orice bor pătrunde impetuos in mai des, şi chiar va înscrie priu.
nia secretarul general al La 31 octombrie se con caz, unul ce poate candida careu şi, in plină viteză, tri cu o frumoasă lovitură de
ilocumente- mite batonul înapoi, cu căl- cap in minutul 69, din cen Spre deosebire de gazde,
crnbrie 1918 partidului, t o v a r ă ş u l stituie Consiliul Naţional cu reale şanse la acest titlu. ciiul, lui Petcu, care reia pu trarea Iul Klein. Pină la final F.C. Baia Mare îşi-,permi
1 păniint Nicolae Ceauşescu. Român, format pe bază de Corvinuî şi Dinamo şi-au o-
■ spectacol După cum se ştie, idee a paritate, din 6 reprezen norat nu numai locurile in ternic spre poartă, dar Văe- jocul devine palpitant, faze te să evolueze dezinvolt,
ar tuş nu mai ajunge cu capul... le se succed în cele două cu o linie de mijloc care
irsaiare vi unităţii politice a tuturor tanţi ai Partidului Naţio clasament, ci şi tendinţele de In min. 38, un nou atac fru careuri cu repeziciune, jocul a plimbat mal mult min
nouă şi românilor este la fel de nal Român şi din 6 repre a aduce ceva nou in acest gea, îneereînd de fiecare
iiţiativă veche şi de durabilă ca zentanţi ai Partidului So- joc atit de iubit, cele două mos, cu Klein şi Petcu dez este urmărit ca un meci de...
ii Nicolas cial-Domoorat. Stabilindu-şi formaţii fumizind un adevărat lănţuiţi, dar şutul ultimului, ping-pong şi frumuseţea este dată să surprindă apăra
i României însăşi poporul care a ză perpendicular pe poartă, este punctată de numeroase ocazii rea gazdelor. In aceste
mislit-o, care i-a lost lea sediul la Arad, Consiliul derbi, conţinind întreg apa condiţii, oaspeţii au avut
: ^CriHiică găn şi apoi scut. Străda Naţional Român va exer najul unui asemenea ca reţinut de Moraru. Două mi la ambele porţi.
P tîe Dan lificativ. Corvinuî a ciştigat nute mai tirziu, Andone stră A arbitrat N. Hainea (Bîr- mai multe ocazii de gol în
niile continue de o parte cita' timp de o lună gu primele 45 de minute. !n
şi de alta a Carpaţilor au vernarea asupra teritorii pe merit un joc greu, în care bate irezistibil terenul, pasea lad). min. 2 Să bău, cu capul,
dus la conturarea unei pu lor locuite de români. a jucat foarte bine; căci nu ză lui Gabor, acesta împinge DINAMO: — Moraru — I. trimite o minge peste ba
ternice convingeri în toa Înstăpînindu-se ' asupra mai aşa, jucind foarte bine, lejer lui Nicşa şi şutul îşi a- Marian, Dinu, Bumbescu (min, ră, iar Roznay, în min. 10,
te straturile societăţii ro puterii, poporul român în putea întrece o echipă — tinge ţinta: 1—0. !n ultimul 26 — Stredie), Stănescu, Au
mâneşti, împărtăşită şi ţelegea să acorde liber Dinamo — foarte bună dumi minut al reprizei Ghiţă — ca gustin, Custov, Dragnea, Ţăl-
sprijinită şi de opinia pu tăţi şi drepturi egale tutu nică la Hunedoara I A fost re pină in final se va dovedi nar, Mulţescu (min. 74 —
t 6,00 Ra- ghinionistul jocului — şi Ga lord ache), Orac.
Hneţii; 7,00 blică europeană, Primul ror naţionalităţilor conlo- unul dintre cele mai bune M INERUL LU PENI
3 Revista jocuri ale Corvlnului, mai bun bor şutează succesiv, dar CORVINUL : loniţă — Red-
erua melo- de cit altele in care stabilea Moraru este imbatabil. nic, Gălan, Andone, Bogdan, F.C. BAIA MARE
n de ştiri; Şi, ceea ce anunţau — că Nicşa (min. 70 — Dubinciuc),
îseultătoxi- 1 Decembrie 1918 scorul etapei sau al campio 1-1 (1-1)
i de ştiri; natului, pentru că de data a- nu concep să cedeze uşor —, Klein, Petcu, Gabor (min. 60
ritmice ; C easta hunedorenii au avut dinamoviştii vor demonstra in — Lucescu), Ghiţă, Văetuş.
litrii; 10,40 ■ 'nzboi mondial n-a consti cuitoare. Toate măsurile min. 54, cind Orac va în La speranţe : CORVINUL —
Buletin de tuie factorul determinant, Consiliului Naţional Român un adversar serios şi, ca ata
5 pentru re, au jucat şi ei foarte se scrie — prea iejer lăsat de DINAMO 5^-0 (1—0).
ui premieră ci a creat doar condiţii pe şi gărzilor naţionale jude rios. fundaşii hunedoreni — din de la 6 m, şutează in por
Buletin «le plan internaţional pentru ţene şi comunale, toate pasa lui Stredie, introdus in NICOLAE STANCIU tar. Momentul psihologic
i comoara unirea Transilvaniei cu •textele jurământului pres Deşi au avut mereu iniţia s-a petrecut în min. 11,'
(; 12,30 u- tiva in joc, au dominat mai cînd Dragomireseu primeş
— forţa România. tat cu prilejul înfiinţării mult şi şi-au creat mai mul
intece pa Destrămarea anacronicu consiliilor şi gărzilor na te faze, pe cit de spectacu te o minge da Ia Roznay
la. l la 3; lui imperiu habsburgic, in ţionale afirmau asemenea si înscrie pe lingă portar:
şilor; 10,00 toamna anului 1918, ca ur principii democratice. loase pe atit de periculoase 1—0.
Piese co- la poarta excelentului Mora
onate eco- mare a luptei maselor în această atmosferă se rii, scorul final a stat mult Prima mare ocazie a gaz
ittil medi- populare pentru drepturi desfăşoară adunarea de la delor o are Ion .Ionică
n de ştiri; Alba Iulia din 1 Decem sub semnul echilibrului, pen
nul femei democratice şi a luptei na tru că dinamoviştii au ripos care, după ce îşi depă
le eterne ţiunilor pentru indepen brie. Pe porţile cetăţii, tat prompt, ori de cite ori au şeşte adversarul- direct şi
Orele şe denţă şi unitate naţională unde cu 319 ani în urmă rămîne singur cu porta
ii ezarmare pe de o parte, iar pe de intra triumfător Mihai Vi prins ocazia, cu- atacuri mai
lă şi stră- simple, mai directe, parcă mai rul, este faultat la margi
a tovară altă parte , a înfrângerilor teazul, în ziua de 1 De concrete decît ale localnici nea careului de 16 m. Go
şii şescu, a armatelor austro-ungare pe cembrie 1918 se . revărsa lul egalizator a fost reali
sie; 30,00 diferite fronturi de luptă, nestăvilit poporul, intr-o lor. Aşa se face că în prima
il ncmtiri- repriză am notat trei ocazii zat de Muşat în min. 20,
l Memoria a apropiat ceasul făuririi impresionantă ordine. O mai periculoase ale oaspeţi în urma unei combinaţii
iese; 2],00 unităţii naţionale a po Impresie puternică a pro cu Ion Jenică, la capătul
1,05 Romă- porului român. Puternicele dus numeroasa coloană a lor, in min. 14, 25 şi 37 decit
imlnslrial cele — mai multe — ale hu- căreia, şutind pe jos, a fă
manifestări pentru unire a minerilor din Valea Jiu nedorenilor. Dintre ale local cut inutilă intervenţia por
Un nou atac hunedorean ; Ghiţă (cu faţa) 1« plin efort,
tuturor forţelor sociale din lui, condusă de losif Ci- nicilor remarcăm faza din dar mingea a fost reţinută şi de data asta de Moraru. tarului Feher: 1—1.
ţară, ale prizonierilor de ser, preşedintele sindica min. 11, cind la pătrunderea Foto : T. LUCA
război din România, Italia tului. După înscrierea golului,
şi Franţa ale organi Se refăcea astfel, pe o gazdele forţează, însă în
zaţiilor politice româneşti, treaptă superioară a evo AURUL BRAD - F.CM. REŞIŢA min. 35 ratează pe rinei
rul acuză sînt încununate de hotărî luţiei istorice Daco-Româ- DIVIZIA 2-0 (0-0) Ion Jenică şi Voieu.
lit (Arta); nia, se crea cadrul statal In repriza a doua, jucă
isă pentru rea din 12 octombrie 1918
fiul dra- a conducătorilor politici ai în,’ care poporul român şi pins goluri gata făcute, du şi în min. 59 Stingă, cu torii Minerului se prezin
; Febra ro.mânilor din Transilvania, naţionalităţile conlocuitoa După 15 minute de stu pă care au contraatacat pe un şut puternic sub bară, tă şi mai slab, ei au două
stul); Di- Hotărârea din 12 octom re aveau să pună în va
; Fiul cel diu, perioadă în care nu riculos, ori de cite ori au a deschis scorul. Abia re ocazii în min. 75 şi 78, dar
rul); PE- brie de la Oradea aduce la loare bogăţiile ţării, să-şi s-au înregistrat lucruri avut posibilitatea s-o facă. pusă la centru, mingea a sînt ratate de Colceag şi
din Ime- cunoştinţă lumii că, pe te dezvolte calităţile morale deosebite la cele două Iar atunci cînd golul plu fost recuperată de către
Logodniea meiul dreptului firesc al şi să afirme spiritul româ tea în aer a intervenit cu Muşat. Oaspeţii au şi ei
’oarta de porţi, formaţia locală a localnici şi după o fază două ocazii clare. In min.
(Kcpubll- fiecărei naţiuni de a dis nesc în cultura şi civili apăsat sigur şi eficient pe siguranţă portarul Bochiş. electrizantă, în care s-a 81 Sepi trimite mingea în
Ircult în- pune şi a hotărî singură zaţia universală. accelerator, dînd mult de La reluare, brădenii şutat de trei ori consecu
ni tumul- şi liberă de soarta sa, na Azi, România socialistă tiv la poarta adversă, Dina bară, iar Dragomireseu, în
c); VUL- furcă dîrzei defensive a şi-au mărit raza de acţiu min. 87, şutează din apro
ri la po- ţiunea ' română îşi arogă proclamă solemn în lume oaspeţilor, care cu greu* au ne, au devenit mai inci a adus liniştea deplină în piere în .portar.
ceafăi'ul); dreptul „să hotărască sin dreptul sacru al fiecărui făcut faţă presiunii la care sivi în atac, ca urmare a tabăra brădenilor, înscriind
ie perso- gură aşezarea sa printre popor de a-şi hotărî sin cel de-al doilea gol.
‘ETHILA ; naţiunile libere“ şi să sta gur destinele, de a-şl ale a fost supusă. Spre deza unui joc colectiv de mare MINERUL LUPENI; Li-
esc); A- măgirea generală, localni mobilitate, în care toţi ju A arbitrat autoritar FI.
rif extra- bilească legături cu cele ge în mod independent ca cii dominau cu insistenţă cătorii şi-au adus o con Tăbîrcă (Rra. Vîlcea). xandru — Leordean, Greu,
rcsc); U- lalte naţiuni libere, să fie lea dezvoltării sale. Aceas Sebestyen,' Moraru, _Lele-
ir, nagan reprezentată la Congresul tă poziţie nobilă, demnă, dar nu puteau marca, fie tribuţie remarcabilă, pre AURUL; Rudisuli — Bu
lD: Gor- că se descurcau cu greu cum şi datorită faptului că ciumau, Miculescu, Vasi- şan, Popa Petre (min. 46
oşic); Ci de pace de cei aleşi de îşi are rădăcini adinei, vi în faza golului, fie că, în oaspeţii au rămas In 10 liu, Rebcgilă, Stingă (min.
ul — se- propria adunare naţională. guroase, în trecutul glo citeva rînduri, s-a opus cu oameni, prin eliminarea 80 — Fruja), Dina, Dosan, — Colceag), Voieu, Muşat,
i Morţii Voinţa de autodetermi rios al poporului român, Ion Jenică, Leca (min. 65
s
i c ă r a) ; străşnicie apărarea oaspe lui Atodiresei, pentru in- Petrişor, Bucur, Stoica
Signum nare a naţiunii române, în opera înaintaşilor. ţilor, bine dirijată de Bo- jurii. Cum era şi firesc, (min. 75 — Nan). (Al. Jur- — Stafie). (I. Cotescu, co
cultură); citită în parlamentul de la jln şi Jacotă, oare au res nici golul nu a întârziat ca, corespondent).
din Tai- Budapesta, în 18 octombrie, Prof. ION FRĂTILĂ respondent'.
21: Con-
Rajgrod ;
pilotul ui DIVIZIA A DIVIZIA B 3 CUPA ROMÂNIEI
ară)'; Sl- o Interesul deosebit de ca
cuminte. re se bucură, în rindul tine REZULTATE : Poli. Timişoara — Chi REZULTATE ; Strungul Arad — C.S.M. Miercuri, Minerul Certej Jiul
); 1LIA: retului studios, cursurile de mia Hm. V. 3—0; F.C. Olt — Progresul-V. Drobeta Tr. s. 3—0; Aurul Brad — F.C.M. Miercuri, stadionul „Minerul“ flin Cer
I. pregătire pentru admiterea tej va găzdui, cu începere de la orele
în învăţănlintuL .şţtperior — 1—0 ; Univ. Craiova — Jiul 1—0; Steaua Reşiţa 2—0; Minerul Lupeni — F.C. Baia
organizate «le Institutul do — F.C. Argeş 3—0; F.C.M. Braşov — F.C. Mare 1—1 : înfrăţirea Or. — Rapid A- 13, meciul eontînd pentru „10“-imile
subingineri — este demon Constanţa 0—0; S.C. Bacău— „U“ Cluj-N. rad 1—0 ; Someşul S. M. — C.F.R. Timi Cupei României, dintre divizionara O
*ORT O In suburbiile municipiu strat do faptul că in ziua şoara 2—0 ; C.I.L. Sigliet — F.C. Bihor Minerul Certej şi Jiul Petroşani. Tot'
lui au Ioc dezbateri cu ca deschiderii acestor cursuri — 3—1 ; F.C. Corvinuî — Dinamo 2—1 ; 1—0 ; U.M. Timişoara — C.F.R. Cluj-N. miercuri, Corvinuî va juca la Tecuci, eu
racter educaţional, puse sub 28 noiembrie a.c. — amfitea U.T.A. — A.S.A. 1—0; Sportul stud. — 0—1 ; Minerul I. Seini — Dacia Orftştie echipa locală Victoria.
genericul „Caleidoscop ştiin trul institutului a devenit 3—3; Minerul Cavnic — Olimpia S. Ma
arsului ţific“, la care îşi aduc con ueincăpător. q Holul clu C.S. Tîrgovişte 2—0. re 2—0.
1981 : tribuţia cadre «ie specialita bului „Siderurgistul“ găz
io B. te. Duminica trecută, spre duieşte o foarte interesantă C L A S A M E NT U L C L A S A M E N T L L DIVIZIA C 8
geş exemplu, cetăţenii din Boş expoziţie filatelică, organiza
REZULTATE :
s-au i n t i l n l t cu învăţă tă de cercul filatelic „Cor- 1. Univ. Craiova 15 12 1 2 34- 8 25 î. F.C. Bihor 16 12 2 2 43-16 26 Victoria Călan 1—0; Minerul Aninoasa — —
Agnita
I.M.T.X.
toarea Marinela Bislrian. In vinul“ din cadrul Filialei 2. Dinamo 16 10 3 3 33-17 23
A. aceeaşi zi, la căminul cultu A.F.R. Hunedoara, sub gene 2. Someşul S.M. 16 8 4 4 21—17 20 Vitrometan Mediaş 2—0; Minerul Ştiinţa
ral din Zlaşti, părinţii copii ricul „Triunghiul de oţe]“ — 3. F.C. Corvinuî 16 8 3 5 35-22 19 3. Aurul Brad 16 9 1 6 24-15 19 Vulcan — Minerul Certej 1—0; C.F.R. si-
lor din sat au purtat discu Hunedoara — Galaţi — Re 4. F.C. Olt 16 8 2 6 22-17 18 4. F.C. B. Mare 16 7 4 5 24-16 18 meria — Şurianul Sebeş 2—2 ; Minerul
ţii cu Rodica Oprinescu, c- şiţa. 5. Sportul stud. 16 6 6 4 19-17 18 Ghelari — Metalurgistul Cugir 2—2 ; Lo
Rina ducatoare, pe tema „Şcoala, 5. C.I.L. Sighet 16 3 2 6 19-17 16 tru Brezoi. — Textila Cisnădie 2—0 ; Mi
factor esenţial în. educarea şi 6. S.C. Bacău 16 7 4 5 20-20 18 6 Strungul Arad 16 7 3 6 25-24 17 nerul Paroşeni — Mecanica Alba 3—1 ;
instruirea tinerei generaţii“. SABIN IONESCU 7. F.C.M. Bv. 16 7 4 5 14-16 18 7. U.M, Timiş. 16 8 1 7 18-22 17 Automecanica Mediaş — Exn'nrmin De
va 1—0.
3. U.T. Arad 16 6 4 6 18-20 16 8. înfrăţirea Or. 16 8 0 8 30-24 16 CLASAMENTUL TURULUI
trolul 9. Poli. Timiş. 16 6 3 /7 20-19 15 9. F.C.M. Reşiţa 16 5 5 6 24-18 13 (Neomologat)
NOTĂ. Necinstea a fost curmată 10, Steaua 15 5 5 5 16-16 15 10. Min. Cavnic 16 6 3 7 24-24 15
11. „U" Cluj-N. 16 6 3 7 17-22 15 16 5 4 7 25-22 14 1. Met. Cugir 15 10 2 3 36--IV 22
La baza de preluare a de centru, Dan Macarie, au 12. C.S. Tîrgovişte 16 6 3 7 16-23 15 1-1. C.F.R. Timiş. 2. Explormin 15 10 2 3 34--11 22
animalelor contractate cu procedat Ia reeîntărirea a- 13. F.C, C-ţa 16 3 7 6 18-21 15 12. Olimpia S.M. 16 6 2 8 19-20 '14 3. Min. Paroşeni 15 7 3 5 22--19 17
16 6 2 8 20-22 U
stalul, ce a avut loc la nimalelor. şi s-a constatat 14. Chimia 16 5 3 8 17-29 13 13. C.S.M. Tr. S. 4.. Min. Certej 15 7 2 6 22- -12 16
Zam, în ziua de 25 noiem că recepţionerul a sustras 15. F.C. Argeş 16 4 4 8 12-19 .12 14. Rapid Arad 16 6 2 8 19-24 14 5. Miri. Ghelari 15 7 2 6 28--23 16
il pentru brie 1981, recepţionerul o cantitate de 161 Rg car 16. Jiul 16 3 6 7 15-24 12 15. C.F.R. Cluj-N. 16 5 4 7 15-29 '14 6. Mec. Alba 15 .7 2 6 26--22 16
fie 1981 : Moise Melinăţoni a proce ne, fapt ce a avut urmări 16 5 1 10 21-22 11 16. Min. Lupeni 16 5 3 8 22-26 16 7. Suria nul Sebes 15 7 2 6 21--22 16
ibunătăţi 17. A.S.A. 17. Min. I. -Seini 16 4 5 7 16-27 15
temporar dat la dereglarea cîntaru- serioase asupra încadrării 18. Progresul-V. 16 3 4 9 16-31 10 18. Dacia Orăştie 16 4 3 9 18-43 11 8. Textila Cisn. 15 8 0 7 13--28 16
precipita- lui, lucru observat ds ce în grupe a tineretului bo 9. Min. Vulcan 15 7 1 7 21--23 15
sub for tăţeni care au sesizat ime vin, frustrînd pe unii cetă ETAPA VIITOARE : (ultima, dumini ETAPA VIITOARE : (ultima) ; C.F.R. 10. Min. Aninoasa 15 5 4 6 12--18 14
umul va Cluj-N. — înfrăţirea; Dacia Orăştie —
lerat din diat consiliul popular co ţeni de drepturile lor. că) : F.C. Constanţa — Steaua; C.S. TSr- U.M.T. ; F.C.M. Reşiţa — C.I.L. Sighet ; 11 Lotru Brezoi 15 6 1 8 18--26 13
minimă munal. Asemenea ' oameni ne govişle — F.C. Corvinuî; Dinamo — F.C. B. Mare — Someşul S. M.; Rapid A- 12. Vitrometan M. 15 6 1 8 12--22 13
■e minus La faţa locului s-au de cinstiţi nu au ce căuta în F.C.M. Braşov; Jiul — S.C. Bacău; A.S.A. rad — Minerul Lupeni ; C.S.M. Drobeta 13. Vict. Călan 15 5 2 8 18- -18 12
, iar cea Tr. S; — Min. Cavnic : Olimpia S. Ma 14 C.F.R. , Simeria 15 5 2 8 12--21 12
)us 1 şi plasat cadre de la consi activitatea de preluare de — Sportul stud.; Chimia — U.T.A.; F.C. re — .Aurul’Brad; F.C. Bihor — Strun
ală liu] popular al comunei, la cetăţeni a animalelor Argeş — Poli. Timiş; Progresul-V — gul : C.F.R. Timişoara — Minerul X. 15. I.M.I.X. Aanita 15 4 2 9 13--20 10
care, în prezenţa şefului' contractate cu statul. Unlv. Craiova ; „U“ Cluj-N. - F.C. Olt. Seini. 16. Auto. Medias 15 4 2 9 14--34 16