Page 41 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 41
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE !
Amplă şi însufleţită adeziune a oamenilor
muncii hunedoreni la strălucita iniţiativă
de pace a preşedintelui României socialiste
Scrisoare
deschisă către
producătorul
de arme
Vă adresez această scri
soare în speranţa că... De
fapt nu ştiu dacă, scriindu-vă
dumneavoastră, pot să vă
vorbesc şi despre speranţe,
L Preoaraţiile de cărbuni - „olămînu!“ mineritului despre speranţele mele şi
ale copiilor in numele căro
ra vă adresez această scri
Văii Jiului. Oh „respiri“ aceste ? soare.
Am stat adesea şi m-am în
trebat : dumneavoastră nu
aveţi copii 7 Cum puteţi să-i
Recepţie cu minus raţie. Cea mai slabă în Iar Ia claubaj găsim doar priviţi in ochi, in ochii lor,
cu siguranţă curaţi, cum sint
lu cîntar... curcătură am constatat-o o femeie (la partea vecile)
la v ago netele sectoarelor sau două (la partea nouă). ochii tuturor copiilor din lu
La cuibutorul minei Lu VII, I şi TL Ni s-a spus Despre metale putem spu mea aceasta 7 Cum puteţi să
faceţi asta şi să le spuneţi
ne că ajung chiar şi în
pen i multe vagonete nu că de multe ori, în schim maşinile principale, pentru că fabricaţi arme, care vor
erau incăreate la capaci burile II şi Iii, se defec că electro magneţii stau ucide părinţi, fraţi, surori şi
tate, unele conţineau mult tează automatul de numă cam demult nefolosiţi bunici ca ai lor, şi mai ales
steri! vizibil» iar altele rare a vagonetelor. numă (încă mai intirz.ie realiza copii, copil ca şl ei 7 Cum 7
Şi mă mai întreb; ce pu
«mireni VÍÍJiüí fflálmin HI rea proiectului necesar teţi face cu banii ciştigaţi in
montării
iar
acestora,
in: »M 1 IF' —i—L.T¥ 1 I.C.P.M.C. este tocmai la... urma ,.muncii“ dumneavoas
tră 7 Şi apoi ce iubiţi dum
Petroşani!),.
Neajunsuri sînt insă şi neavoastră, pentru că eu
erau pline cu cărbune u- rătoarea manuală fiind pu în instalaţia de preparare. cred, eu ştiu că fiecare om
mcd, pe alocuri chiar cu să astfel sub. semnul între După eum ne spunea iubeşte ceva. Altfel, cel ce
mocirlă. Din evidenţa can- bării. Cine este oare inte maistrul principal electro nu iubeşte ceva iese din rin-
taragistei Mar ia Dicu re resat în această direcţie ? mecanic luliu Antal „une
ieşea că greutatea vagone- Bulgări mari de steril,, le utilaje sînt obosite, nu SERGIU ALBU
telor încărcate diferă intre lemne şi fier vechi în căr ţin ritmul şi necesită mul Pace pentru viitorul lumii. Desen de: ŞTEFAN BALAZS copii din România
1 500 şi 2 lOd kg. Scăzând bune ! O dovedesc canti te intervenţii“, lucru fi (Continuare în pag. a 3-a)
tara v ago net ul ui (800 kg) tăţile imense din secţie si resc dacă avem în vedere
si sterilul şi eliminînd din preajma preparaţiei că la două linii de spălare
apa. rezultă că tona de (un munte dc fier vechi este doar una pentru ali
cărbune nu mai este... şi lemn). Dar cum ajung mentarea cu cărbune. Şi
chiar tonă, deşi la dispe aici bulgări de peste o ju Munca de la om la om înseamnă
ceratul minei s-a raportat mătate de metru în grosi C. IOVĂNESCU
un număr de tone, echi me nu ne putem închiipui. DORIN CORPADE
valent cu numărul de va- Concasoaroie sînt o victi muncă de la suflet la suflet
gonete expediate la propa- mă sigură in faţa acestora. (Continuare in pag a 2-a)
Pentru a imprima o ca pînă la sectoare si uzina cale intervin în pauzele de
:
litate nouă muncii polit ce de preparare, la atelierul masă, între schimburi, cum
de masă. comitetul de mecanic — în toate- cele a făcut mereu la acest sfîr-
partid de la E.M. Certej a şapte organizaţii de bază. şit de noiembrie, de inten
încercat să înlocuiască e- Prin mijlocirea lor, oame să efervescenţă politică, de
valuarea cantitativă a ac nii sîrtt „la zi“ cu proble remarcabile decizii cu am
ţiunilor cu aprecierea efec mele puse de politica eco ple reverberaţii în evoluţia
telor acestora. Nu a renun nomică a partidului în fa actualului cincinal.
ţat la căutarea de forme ţa industriei extractive, îşi. Tot prin mijlocirea pro
şi modalităţi noi de acţiu cunosc sarcinile „şi văd“ pagandei vizuale s-a făcut
ne care să vină în spriji şi cum se acţionează pen cunoscută şi iniţiativa „Pro
nul îndeplinirii, la cote su tru înfăptuirea lor. Gaze ductivitate, calitate, disci
perioare. a planului şi an tele de perete (în mod plină“» lansată de colecti
gajamentelor asumate în deosebit cea de la uzina vul sectorului I mină (îm
întrecere — obiectiv căruia de preparare, care a cîşti- brăţişată şi de cele de la
îi subordonează întreaga gat locul I pe comună în sectoarele II. Bocşa şi Vor-
muncă politică — ci a pus actuala întrecere dintre a- ţa), iniţiativă pe marginea
accent pe găsirea acelor căi cesle forme) sint cele mai căreia s-a organizat, în
prin care să se apropie cit operative şi aici fotoeriti- luna octombrie, un util
mai mult de oameni, pen ca si caricatura au largă schimb de experienţă cu
tru a-î face să înţeleagă arie de influenţare — ca reale implicaţii In îmbună
marile cerinţe şi să parti şi emisiunile staţiei de ra tăţirea activităţii, a crite-
cipe la realizarea lor. dioamplificare. Gazetele îşi
LUCIA LICIU
iunt forme şl modalităţi schimbă ediţiile după ne
care... se văd — şi alei cesităţi, iar emisiunile lo (Continuare in pag. a 2-a)
propaganda vizuală îşi are
locul binecunoscut, şi cele
Aspect <te muncă din cadrul întreprinderii de tricotaje din Petroşani» Trico tezele Ma care... nu se văd. Primele
rin Han şi Toana Firescu urmăresc cu atenţie funcţionarea maşinilor pe care lc deser te întîmpină plăcut — din ÎN ZIARUL DE AZI:
vesc. Foto: ŞT. NEMECSEK
preajma sediului central
S Aplicarea îngrăşămintelor organice pe suprafeţe cit
mai mari
SI Cercetarea — în deplină corelaţie cu cerinţele strin
Propunerile oamenilor muncii orientate spre 88 Experienţe ce dovedesc necesitatea dezvoltării gos
gente ale mineritului
podăriilor anexe
problemele majore ale producţiei
expoziţie dc carte didactică |
Acţionînd ca autentic sarcinilor curente şi de rii de conducere, stabilin- aparţine minerului şef de I din secolul al XlX-lea, iar •»
organ al a utoco n<lucerii perspectivă ale exploa du-se operativ termene brigadă Iulian Doţa, repre % azi, sub genericul „Ştiinţa în ji
muncitoreşti şi autogestiu- tării. concrete de rezolvare. Alt zentant al oamenilor mun i slujba adevărului“, au loc |
proiecţii
nii economico-financiare. — Propunerile oamenilor fel spus, cuvîntul oame cii în C.O.M. O propune % tare pe de teme filme de documen- jj s
educare
consiliul oamenilor muncii muncii făcute cu diferite nilor muncii cîntăreşte greu re interesantă venită direct materialist-ştiinţifică a ele- |
de la E.M. Deva are un prilejuri — remarca ingi în balanţa realizărilor din abataj care. avîndu-se I B3 CONCURS. Direcţia ju vilor, după care pionierii de *
rol important în organiza nerul Constantin Nichitean. noastre. în vedere că urmează să % deţeană de a poştă şi teleco la şcoala nr. 4 susţin ac- I
zilele
organizat,
municaţii
„Procesul
adevărului“.
rea şi îndrumarea activi trecem de la blocul pe ca- I trecute, un concurs pentru ţiunca HĂRNICIE. Elevii Şcolii « J
0
tăţii economice şi sociale re-1 exploatăm în prezent * „Cel mai buii diriginte de ajutătoare de Ia Săcel au I
a unităţii. Ceea ce carac Âutoconducerea muncitorească in acţiune la altul, va conduce la îm I oficiu P.T.T.R.“ din judeţ. realizat în acest an, prin „
Locul I a fost obţinut de Mi-
terizează, în mod deosebit, bunătăţirea activităţii de % hai Coricine, dirigintele Ofi cele trei ateliere-şcoală de *
activitatea acestui organ extracţie. Sau ideea mais I ciului P.T.T.R. Deva I, pe care dispun, lucruri utile |
colectiv de lucru, de auto- trului minier Petre Petrea- * locul II s-a clasat Vasilica pentru dotarea şcolii lor. *
şeful serviciului P.P.U.P. — Să exemplificăm prin Gireadă, diriginta Oficiului Astfel, ei au confecţionat 45 pj
conducere muncitorească, de la E.M. Deva, au vizat cîteva propuneri ? nu: dirijarea apelor plu I P. T. T. R. Deva IV, şi de draperii şi 80 dc scaune «
locul
pe
Dioni-
—
III
democratică este angajarea şl vizează, în primul rînd, — Una dintre ele, deo viale din abatajele minei sie Preda, dirigintele Oficiu pentru sala de mese. Tot ci, J I
au
a-
prin
muncă
patriotică,
sa fermă pentru aplicarea dinamizarea activităţii de sebit de importantă, cu im prin forarea unor găuri de I lui P.T.T.R. Hunedoara I. jutat recent la amenajarea J
trei
şi
neabătută a indicaţiilor producţie, menţinerea rit plicaţii multiple — econo sondă între feliile aflate în * S-au acordat Homorodeanu men unor boxe In cadrul gospo- *
ţiuni:
(O-
Ion
date de tovarăşul Nicolae murilor de extracţie şi mii la pneuri pentru ma exploatare. Sigur, propu I răştie), Dimitrie Traşcă dăriei-anexe a şcolii. (I. Vlad, |
Ceauşescu cu privire la preparare a minereurilor, şinile de încărcat şi la aer nerea nu a rezolvat inte N (Geoagiu-sanatoriu) şi Ma corespondent). *
hai
(Mi
realizarea planului dc pro reducerea cheltuielilor ma comprimat, creşterea pro gral problema apei din a- riana Alexoi (Deva). ■ AC
bataje, oricum însă. situa
corespondent).
Caţan,
ducţie pe anul 1981 şi pe teriale şi, nu în cele din ductivităţii muncii etc. — ţia s-a îmbunătăţit mult. I * ŢIUNI EDUCATIVE. La Casa
întregul cincinal, atragerea urmă, sporirea continuă a se referă la creşterea ca pionierilor şi şoimilor pa
tot mai largă a specialişti eficienţei economice. Fie pacităţii căilor de evacua t LIVIU BRAICA I * triei s-a deschis, în colabo
lor, a oamenilor muncii la care propunere este reţi re a minereurilor prin în- rare cu Muzeul judeţean, o
sol llHcvr» nrua nn^i-nt ’ vă 3 nută si anal'/ată de facto desirea rrwdrvtfnoli^rvp. ţ?», «ro în nno n 9-n)
