Page 42 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 OUI IMUL SOCIALISMULUI

k actualitate pe ogoare, pentru pregătirea recoltei anului viitor

Aplicarea îngrăşămintelor
8,30 Ai
*M l)
organice pe suprafefe cit mai mari 10.00 F
9.80 T
«I
10.50 S
Obţinerea unor pro- 20 de hectare din 30 sta­ zootehnică. Asemenea ac­ Kt
durii i sporite la hec­ bilite la C.A.P. Rom os, ca­ ţiuni vor fi organizate in XI,20 T
12.00 P
tar la toate culturile,; re sînt destinate culturii tot cursul iernii, folosind D
care se vor însăminţa în cartofilor. Cînd starea te­ integral ingrăşămintele or­ w
primăvara anului viitor renului va permite se va ganice. Cu rezultate bune 18.00 "ÎL
13,05 L;
este hotăritor condiţionată trece la fertilizarea plan­ lucrează la fertilizări Au­ iîi
de acţiunile ce se între­ taţiei de hamei, pe 100 rel Dam.şa, Ianoş Rat, flo­ 13.35 S;
prind în această perioadă hectare, preluînd dejecţiile ria Cuteanu, Vinţi losif, 18.50 JO
19.00 Ti
pentru aplicarea îngrăşă­ de la complexul pentru în- Loghin Ai'tanasie, Ion Bo- 19,25 Ci
mintelor organice pe su­ grăşarea porcilor. De ase­ zeşan şi Korosi Ion“. 19,45 T<
prafeţe oît mai mari. Ţi- menea, pe, baza graficului, Ing. Ion Crăciun, inginer 20.20 Fi
Ei
nînd seama de aportul fer­ întocmit, vom începe îm- şef la Consiliul unic agro­ 21.20 Bi
tilizării în balanţa factori­ prăştierea a 800 tone gunoi industrial Orăştie : „Pînă El
tr;
lor de producţie, care asi­ de grajd aflat în platfor­ acum avem transportate în Întreprinderea „vidra“ Orăştie. Aspect de la faza şlefuit piei in atelierul înnobilare. 22,10 T<
Foto: VIRGIL ONOIU
gură un spor de peste 30 me în cî-mip la C.A.P. din eînip peste 17 000 tone în­ Si:
la sută din recoltă, într-o satul Aurel Vlaieu, aplica­ grăşăminte organice. Supra­ 22.35 St
serie de unităţi agricole ¿le rea făcîndu-se pentru cul­ feţele fertilizate sporesc zi
stat si cooperatiste s-a or­ turile de sfeclă de zahăr de zi. Formaţiile de meca­
ganizat temeinic acţiunea .şi cartofi. nizatori de la C.A.P. Je- „Pionierii doresc Chemwcea pădmii
de aplicare a.gunoiului de Dintre mecanizatorii ca­ ledinţi, Tund aş, Castă u a-
grajd, aeordîndu-se priori­ re lucrează la fertilizări se sigură aplicarea gunoiului pacea“ BUCL
tate suprafeţelor destinate evidenţiază Augustin Şte­ de grajd pe terenurile ce S-a născut in satul Ti- Conduce o brigadă de 60 dioprog
culturilor de legume, car­ fan, j>orel Boca, Leontin vor fi cultivate cu legume, Pionierii de la Şcoala cera-Bulzeştii de Sus, sat de muncitori in parchetul Radioju
presei;
tofi, sfeclă şi porumb. Miluii, losif Cristea, Ion cartofi sau porumb. In ul­ generală Crişcior sub­ înconjurat de pădure. Prin forestier Giurgeşti, de la d iilor; ;
în legătură cu activitatea Rentea, Zeii 1-Ierman şi timele zile aceste formaţii scriu la lupta pentru ■ea şi alături de ea şi-a poalele muntelui Găina, pe 9,05 A\
formaţiilor de’mecanizatori Simion Nasta“. au transportat în cîmp dezarmare generală şi purtat paşii copilăriei. Apoi, valea Uibăreştilor. Dintre Buletin
vist a
constituite în vederea fer­ Ing. Inocenţiu Teica, di­ peste 1 300 tone îngrăşă­ pace, cu acţiuni intere­ in plină adolescenţă, vrăjit aceştia mulţi sînt consăteni. Melodii
tilizării terenurilor iată ce rectorul S.M.A. Deva : „In minte organice. Deplasarea sante. Astfel, de un suc­ de farmecul pădurii, a cău­ de-ai săi, harnici şi gospo­ ietin d<
ne-au relatat factori de raza noastră de activitate formaţiilor de la o unitate ces deosebit s-a bucurat tat să-i cunoască tainele şi dari, integraţi, ca şi el. in cultural
ră Radi
răspundere, de la consiliile lucrează două formaţii la la alta se face pe bază de serbarea, sub genericul bogăţiile, ca pină la urmă viaţa aspră şi dură, dar de ştiri
unice agroindustriale Geoa- fertilizai’ea terenului cu în­ grafic“. „Pionierii doresc pacea“, să se dăruiască cu toată deosebit de frumoasă, a tă­ % ra
giu, Deva şi Orăştie. grăşăminte organice. Cea Nu este lipsit deloc de pregătită din iniţiativa şi fiinţa lui. ietorilor de lemn. In mijlo­ Solişti .
ie din
Ing. Vergii Tudan, direc­ de ia C.A.P. Şoimuş finali­ importanţă ca, pe lingă ia sugestiile pionierilor. Augustin Străuţ, căci de­ cul lor işi petrece fiecare la 3 ; i
torul S.M.A. Geoagiu : zează aplicarea dejecţiilor mijloacele mecanizate, la Serbarea a fost prece­ spre el este vorba, s-a zi lumină. Rezultatele mun­ 10.00 Ra
„Formaţia de la C.A.P. (preluate de la „Avicola“) fertilizări să fie mobilizate dată de un interesant născut pentru a fi tăietor cii sale le raportează la ac­ concert
Va idei' lucrează cu un pe 13 hectare, repartizate şi mijloacele cu tracţiune concurs „Cine ştie, cîş- de lemne, aşa cum au fost tivitatea acestora, despre 10.30
17.00 lîi
1FRON şi cinci remorci la culturii de cartofi. La animală existente în uni­ llgă“, pe teme ştiinţifi­ părinţii, bunicii, străbunicii care vorbeşte cu suflet de Meridiai
aplicarea a 600 tone gunoi C.A.P. Hă rău se aplică 600 tăţi, astfel asigurînd reali­ ce, pregătit de bibliote­ şi strămoşii săi. De aproa­ părinte.......Aş fi tare supă­ rele sei
cint<
cu
de grajd pentru cultura tone gunoi de grajd, re­ zarea acţiunii în condiţii ca şcolii în colaborare pe 25 de ani lucrează in rat, pur şi simplu nu m-aş ¿Români;
sfeclei de zahăr. O altă prezentând întreaga canti- de eficienţă ridicată. cu biblioteca comunală. bazinul forestier Baia de simţi bine dacă nu aţi a- ding; 2
formaţie a fertilizat peste late existentă la ferma N. TÎRCOB Criş. A trecut prin toată minti, măcar, de şeful de 22.30 Ui
turn.
filiera, incepind de la ţapi­ echipă Gheorghe Rusu, de 6.00 Nou
rk. nar şi pînă la maistru, func­ mecanizatorii Mihai Bîndilă,
întrecere nededarată Programul Universităţii politice ţie ce o deţine de 15 ani. Aron Giurgiu, Victor Ionel,
Viorel Dan...“. Si s-a oprit
Si totuşi, in faţa măreţiei
cu o privire întrebătoare.
şi de conducere Deva falnicului fag are, parcă, o
Incercind să reaiizăm un raje. la prepararea nutreţu­ mică reţinere. Să-l doboare Vroia să-i numească pe
clasament al hărniciei, adi­ rilor, mai trebuie ajutat la sau nu ? Reţinerea dispare toţi. Pentru că, ei toţi, for­ DE v A
Anul I — luni 11 decembrie — 1981, orele 17 — sala mare
că al oamenilor care in a- transportul gunoiului în a Comitetului municipal P.C.R., dezbate tema : curind, el ştiind că valori­ mează acea unică forţă ca­ riilc l-l
de la B
cest an, precum şi in cei cimp. Participind la multe a- ..Structura organizatorică a P.C.R. Principiul teritorial şi ficarea superioară a fiecă­ re i-a situat lună de lună l-n {Ar
anteriori au efectuat cele semenea acţiuni, in acest al locului de producţie. Preocuparea partidului pentru per­ rei bucăţi de lemn face ca in fruntea colegilor din Trecâtoi
fecţionarea structurii organizatorice in raport cu nevoile ventură
mai multe norme convenţio­ an bătrînul losivoni a reuşit aurul verde să capete noi sector. lui (Sid
cerute de viaţă“.
nale la lucrările agricole in să „stringă“ in fişele per­ Anul IX — marţi 15 decembrie 1981 — orele 17. carate, străduindu-se şi el L-am lăsat pe Augustin me pen
le ele iai
cadrul C.A.P. Ostrov, pe lis­ sonale de pontaj peste 130 — grupa I — sala punctului de documentare politico- ca prin munca lui să le dea Străuţ in mijlocul oamenilor PETROŞ
tă au revenit pe locuri de norme convenţionale. ideologică a municipiului Deva o cit mai mare strălucire. săi, cu problemele şi pre­ răzbună
—
fruntaşe numeroşi coopera­ în întrecerea nedeclarată P.C.R. grupa a 11-a _ sala mică a Comitetului municipal Cu oricine discuţi despre ocupările lor legate de pă­ e frumc
Super m;
tori pensionari. între aceştia s-au prins şi alţi coopera­ — grupa a III-a — sala Cabinetului judeţean de partid. Augustin Străuţ, colegi sau dure. (Kepubli
se inscrie şi Ion losivoni, tori pensionari. Gheorghe cadre de conducere de la La staţia de calcul a în­ Iul (Cult
Ştefoni, Savin Opric, Ana Dezbatere la tema : „Documentele Congresului al XJI-lea treprinderii tinăra Dorica citoresc)
om care, la cei peste 70 al P.C.R. despre continuarea politieii de industrializare a sector şi de la întreprinde­ o idee
de ani, nu concepe să stea Moldovan, Ion Romanescu, ţării, de restructurare a industriei prin creşterea prioritară re, au numai cuvinte de Străuţ, operator-calculator .ŞJEA
locului. Un timp a lucrat Ionel Bojin, Petru Moises- a ramurilor de prelucrare avansată de mare eficienţă eco­ laudă: harnic, cinstit, so­ „contabilizează“ şi realiză­ doi mai
nomică“. NO AS A
prin zootehnie, dar a fost cu, Ion Buldoni se numără Anul 111 — luni, 11 decembrie 1981 — orele 17 : ciabil, bine pregătit, pre­ rile tatălui: 11 500 mc de Brazilia
nelipsit şi la lucrările din printre aceştia. Aportul lor — grupa I — sala punctului de documentare polilico-ideo- ocupat pină la patimă pen­ lemn realizaţi in 11 luni fa­ RICANI
cimp, la alte treburi gos­ se regăseşte in importante­ logică a municipiului Deva tru realizarea sarcinilor de ţă de 10 500 plan pe tot de draj
BRAD :
anul. Pentru memoria cal­
podăreşti. Cite nu sînt de le sporuri de recoltă inre- — grupa a n-a — sala Cabinetului judeţean P.C.R. producţie şi pentru rezol­ culatorului acestea sînt durerii
Dezbatere la tema: „Statul dac condus de Decebal. sim­ RAŞTIE
făcut într-o cooperativă a- gistrate în acest an de că­ bioza civilizaţiei dacilor şi romanilor şi rolul acesteia în varea tuturor problemelor nişte simple impulsuri, dar 40 de
gricolă chiar şi în anotimp tre C.A.P. Ostrov. De aici dezvoltarea societăţii româneşti“. ce i le ridică colectivul de pentru fiica forestierului ele (Patria)
de iarnă ? Ba sosesc în­ se desprinde un adevăr .Anul rv — marţi 15 decembrie 1981, orele 17 — sala mare a muncă. De fapt, despre a- slnt un motiv de mindrie GEOAGJ
montul
Comitetului municipal de partid Deva. .
grăşăminte chimice la gară incontestabil : pentru toţi a- cest colectiv de muncă ne-a justificată. cultură)
Dezbatere la tema: „Rolul maselor în istorie. Intensifica­ vorbit el aproape tot tim­ coa d<
şi trebuie aduse in unitate, ceşti cooperatori pensionari rea activităţii creatoare a maselor în etapa actuală de edi­ BRAZI :
ba pe la depozitele de fu­ viata înseamnă muncă. ficare a socialismului în România“. pul cit am stat împreună. GHEORGHE GOSTIAN CALAN
riile l-n
SIMERL?
(Mureşu
.mm
Munca de ia om ia om înseamnă TTîHIlT'H mm m Propunerile oamenilor muncii orientate pentru i
munci de ia suflet ia suflet Golinii 1SE EEBUNE PENTRU COCS spre problemele majore ale producţiei
Rezult;
{Urmare din pag. 1) cretarul comitetului de (Urmare din pag. 1) vagoane aveau încărcătura (Urmare din pag. 1) U dec
partid pe mină), sau Horea depăşită la cenuşă (peste menii muncii stau la baza
Extr. 1
rfilor ce stau la baza ei. Cazan, Emanoil Gale, Ema- dublarea acesteia încă mai 10 la sută). La aceasta se succeselor din anul 1981, 08. 42, 1
învăţămîntul politico-ideo- noil Dudaş, Viorel Poenar, întîrzie, întîrziind astfel şi mai adăuga umiditatea După Congresul al Il-lea care au asigurat unităţii,
logic de partid, U.T.C., sin­ Petru Vasiu. Adrian Gligor realizarea ritmică a pro­ mare. Nu este deci de mi­ al consiliilor oamenilor pe anul în curs, un loc Extr. £
dicat şi O.D.U.S. se inte­ se poate vorbi de efectul ducţiei de cărbune pentru rare de ce la beneficiari muncii, în lumina hotărî- fruntaş în cadrul întrecerii 54. 8, 07,
grează tot mai mult în via­ muncii de la om la ora. cocs. ajung vagoane cu lipsă la rilor elaborate de acest socialiste. Fond d
ţa colectivelor, răspunzind chiar dacă drumul acestei greutate. înalt forum muncitoresc, Propunerile făcute în lei.
înţelegerii necesităţilor lor munci este de mai lungă Cam multe goluri „Şi aprovizionarea cu principiile autoconducerii şedinţele C.O.M. evidenţia­
şi sarcinilor actuale şi de durată. E un drum trainic, în livrări vagoane goale ne împie­ şi autogestiunii eeonomico- ză, in mod firesc, orienta­
perspectivă. de perspectivă. dică — arăta ing. Traian financiare au creat o vie rea tot mai insistentă spre
Se simte la E.M. Certej Nevoia de a imprima o Atîta timp cit recepţio- Miclea, şeful atelierului de emulaţie în rîndurile co­ soluţionarea ale problemelor
îndeplinirii
esenţiale
o acută preocupare pentru calitate nouă muncii poli­ narea cărbunelui, sortarea preparare — însă nu ca lectivului ale exploatării mi­ planului. La loc de frunte Timpul
organelor
de
niere,
a imprima muncii politice tice, prezenţa reală şi efec­ şi spălarea acestuia se fac număr (acesta se mai res­ se situează cele referitoa­ 12 Uecei
umedă,
de masă acea calitate cu tivă a membrilor comitetu­ cu greutate, neritmicitatea pectă), ci ca ritmicitate. conducere colectivă. Aşa re la realizarea ritmică şi cădea pi
efecte educative relevate lui de partid, a birourilor în livrarea produselor este Nu avem continuitate în că prin lot ceea ce între­ de calitate a producţiei, re sub
de participarea conştientă, organizaţiilor de bază în tocmai o consecinţă a a- funcţionare. Adăugind la prinde, C.O.M. urmăreşte necesitatea îmbunătăţirii lapoviţă
interesată, responsabilă a miezul problemelor econo­ cestor fenomene, la care. toate acestea şi necorcla- mai buna organizare a ac­ calităţii materialelor intro­ va sufla
sii'icări
oamenilor muncii la înde­ mice, în mijlocul oameni­ bineînţeles, se adaugă alte rea programului minelor tivităţii de producţie, spo­ duse în mină (Alexa Iv- est. Ter
plinirea sarcinilor de pro­ lor la locurile lor de mun­ neajunsuri. Atît la livră­ cu a] nostru, nu ne mai rirea eficienţei activităţii doehimov), dar şi preocu­ va fi cu
ducţie. Munca de la om la că, a urcat colectivul de rile către C.S. Hunedoara, rămîne timp de reparaţii, exploatării. Membrii săi parea mai susţinută pen­ 2 şi 3 g
ximă
în
om găseşte, în acest con­ la E.M. Certej pe locul II cît şi către C.S. Galaţi se funcţionarea fiind conti­ desfăşoară O activitate sus­ tru recuperarea, recondi- Local se
text. tot mai multe împli­ pe judeţ în întrecerea pe înregistrează minusuri des­ nuă“. Despre calitate am ţinută, colectivă, convingă­ ţionarea şi revalorificarea Pentru
niri. Le găseşte pentru că ramură pe 11 luni ale a- tul de mari. în ziua raidu­ aflat că este în continuă toare de informare a oa­ pieselor şi subansamblelor 1981: Vr
umedă,
cei care au înţeles efectul nului — cu rezultate deo­ lui nostru, cu o jumătate îmbunătăţire, dar cantita­ menilor muncii cu proble­ (Cornel Gros). Grija per­ mult ac
acestei munci au înţeles sebite la producţia netă. de oră înaintea încheierii tea rămîne încă o proble­ mele dezbătute şi hotărîrile manentă a colectivului de precipita
şi cum trebuie să o facă. marfă vîndută şi încasată, schimbului I, s-au încărcat mă de rezolvat, atîta timp luate la acest nivel, fiind, la E.M. Deva pentru reali­ formă de
ninsoare,
Şi o fac de la suflet la la productivitatea muncii, doar 10 vagoane pentru cît cărbunele brut are ce­ în acelaşi timp, primii care zarea planului la toţi in­ de apă c
suflet, apropiere care dă la pregătirea frontului de Hunedoara şi 10 pentru nuşă mare (la care se a- acţionează cu perseverenţă dicatorii, pentru folosirea vor dep
roade. In ele nu are ce lucru pentru anul 1982. Galaţi. Supraveghetorul do daugă şi pierderile din si răspundere în vederea eficientă a bunurilor din La mu
căuta formalismul., de a- „Activitatea noastră la ora 'încărcare, Teodor Pop, ne preparaţie). Avînd în ve­ îndeplinirii lor. Legătura dotare, este exemplul cel Cer acop<
eeea ciştigă teren. Dar şi actuală se desfăşoară la spunea că îşi va face planul, dere saltul din luna no­ aceasta strînsă cu masele, mai edificator al cadrului sori tcir
fn
sufla
de conduita celui care o nivelul primei luni din a- dar vagoane nu mai erau iembrie. în comparaţie cu stilul de muncă dinamic, prielnic de manifestare a intensific
face depinde mult ! Iar nul viitor“. Aprecierea in­ multe, iar de la gară... pu­ celelalte luni, se speră că flexibil, cît şi seriozitatea principiilor autoconducerii nă Ia 60
dacă acesta se numeşte ginerului şef Toan Stăncu- ţ i n e speranţe. Cît despre şi luna decembrie va mar­ cu care sînt soluţionate muncitoreşti, ale autoges­ torul si;
pa da.
Valentin Poenar (însuşi se­ lese este revelatoare. calitate, toate loturile de ca o creştere de producţie. ' propunerile făcute de oa­ tiunii economico-financiare.