Page 43 - Drumul_socialismului_1981_12

95 © SÎMBATĂ, 12 DECEMBRIE 1981 Pag. 3

Cercetarea — în deplină corelaţie eu cerinţele ment „Bucura“, din apropie­
rea cartierului cu acelaşi nu­
IZIUNE me, pentru a crea copiilor
stringente ale mineritului sportul în aer liber, a practica
a
de
posibilitatea
Si­
biu) şi împrejurimile sale
•¿miare
Şantierului
astăzi
femeilor înţelegerea reală a ne­ plus, în urma solicitărilor Despre spiritul, nou, vi­ dezvo Măr i i m i neritu lui. nr. o 2 Constructorii T.C.H. au silit pentru petrecere şi a mîine
de
Vulcan
locurile
tim­
al
tc: cesităţii integrării învăţă- unor unităţi productive. zionar, instalat în activita­ Preocuparea pentru pro­ predat beneficiarilor, în a- pului liber de către un grup
secretă“ mîntului cu cercetarea şi Din temele luate în stu­ tea de cercetare din insti­ blemele stringente şi reale cestc zile 34 de noi aparta­ de tineri fruntaşi in produc­
muzicii u- producţia a instalat, la In­ diu —- precizează prof. tut vorbesc temele aflate ale producţiei a făcut să mente în blocul 17, din noul ţie de cum la am mina Bărbâtcni.
la
După
aflat
de
oraşului.
al
civic
centru
Alte
stitutul de mine din Pe­ univ. dr. ing. Nicolae Di- în studiul colectivelor de se finalizeze studiul teme­ 15 apartamente au fost pre­ comitetul U.T.C. al între­
creaţia lui troşani, un spirit nou, vi­ ma, prorectorul institutu­ cercetare — cadre didactice lor „Prognoza emanaţiilor date în cartierul Bărbâtcni prinderii, au avut prioritate
ti şi Liui- zionar, în deplină corela­ lui — opt fac parte din şi studenţi — conduse de de metan la executarea lu­ al oraşului Lupeni, precum tinerii cu o contribuţie deo­
ecthoven şi 20 de apartamente in Pe­ sebită şi la acţiunile de mun­
ţie - cu cerinţele actuale şi planul de stat nominalizat, prof. dr. docent ing. Şte­ crărilor miniere în stratul troşani, in blocul 2 A. Pînă că patriotică, e La filiala
de sâptă- de perspectivă ale indus­ 18 din planurile departa­ fan Covaci („Stabilirea teh­ III, blocul IV la I.M, Lu- la Kfirşitul acestei luni vor Petroşani a O.J.T. au înce­
triei extractive. în activi­ nologiilor de exploatare a peni“ (colectiv condus de mai fi predate in localită­ put înscrierile pentru ex­
politică mentale, valoarea contrac­ ţile Văii Jiului alte citeva cursiile in străinătate din
•ri tatea de cercetare se simte telor încheiate pentru a- rezervelor imobilizate în prof. Kecs Wilhelm), „Con­ sute de apartamente. Un fru­ prima parte anului 1982, în
îndrăzneala in aplicarea u- cest an ajungând la aproa­ pilier ii de cărbune în ba­ ducerea abatajelor mecani­ mos dar făcut de construc­ t-:ate ţările socialiste. înscrie­
anii noştri nor metode de acţiune ca­ zate complex în condiţiile tori oamenilor muncii din rile se fac zilnic intre orele
pedia utilizării mijloacelor de municipiul Petroşani, o Du- 8—12 .şi 17—20. O in holul Ca­
1 : „Orient- re răspund cu tot mai bu­ pă cum aflăm de la Ocolul sei de cultură a sindicate­
episodul 2 ne rezultate obiectivelor prelucrare a datelor“ (prof. silvic din Petroşani, colecti­ lor din Petroşani a fost des­
i, varietăţi Í dezvoltării, desprinse din dr. ing. Aurelian Simiones- vul unităţii amenajează o chisă expoziţia personală de
artistei
muzifal-dis- documentele celui de al cu), „încercări de Rotaţie microhidrocentrală pe Jieţ, pictură a Miliaela plastice a-
matoare
Grigoriu.
cu
alimenta
energie
XI 1-lea Congres al parti­ pentru recuperarea cupru­ care va sectorul <le exploa­ Expoziţia poate fi vizitată
electrică
a.c.
decembrie
dului, cerinţelor formulate lui din sterilul iazului i.M. tare forestieră şi cabanele Mîine în la 20 Petroşani, are loc
pînă
a
de secretarul general al pe şapte milioane lei, şi zinul Văii Jiului“), prof. Bocşa“ (şef lucrări dr. ing, ocolului. Forestierii şi-au faza municipală a concursu­
propus şi un termen — pînă
partidului, t o v a r ă ş u l vom realiza chiar mai dr. ing. Dumitru Fodor Sanda Krausz), „Compor­ ia revelion va fi Lumină in lui coral „Copiii ciută pa­
Nicolae Ceauş eseu, în ex­ mult. Aceasta înseamnă o („Cercetări privind folosi­ tarea în exploatările minie­ ocol. a Cartierul Aeroport tria, partidul, pacea“, mani­
festare
tradiţională
organiza­
punerea la Plenara C.C. n] depăşire de pecste patru rea optimă a utilajelor şi re subterane a unor tinde să devină unul din tă de consiliul municipal al
P.C.R. din 25—26 noiem­ milioane iei a planului sta­ eliminarea locurilor îngus­ cabluri de extracţie“ centrele comerciale ale Pe- organizaţiei pionierilor. Par­
fost
1 : 6,t>0 Ua- brie. bilit. Aş adăuga la acestea te în fluxul de excava re, (eoni. dr. ing. Andrei troşaniului. Aic.i au timp des­ ticipă formaţiile clasificate
nu­
chise
ultimul
itt
mineţii; 7,<K) — Noi am luat l-n studiu şi activitatea de creaţie transport şi halda re din ianăş) şi altele. Fie­ meroase unităţi comerciale. pe locurile întii iu etapa o-
8.00 Revista răşeneaseă. • Astrzi pleacă
rierul meto- 32 de teme, incluse în pla­ tehnico-ştiinţifică a cadre­ bazinul Olteniei“), eonf. care cadru didactic este O nonă in unitate a fost des­ la Bucureşti, pentru a parti­
această
chisă
săptămînă
tiu de ştiri; nurile de cercetare ale ce­ lor noastre didactice, acti­ dr. i.ng. Robert Czibula Implicat eu răspundere în aici, la parterul blocului S 1 cipa la spectacolul de gală
radio; 10,00 lor şase catedre din insti­ vitate care, în perioada ce („Gazeilicarea subterană a activitatea de cercetare (pe al laureaţilor Festivalului na­
i; 10,05 Re­ — un magazin pentru arti­ ţional „Cîntarea HomSnici“,
metió; ’ 10 tut, pentru care au fost în­ a trecut din acest an, s-a lignitului“), prof. dr. Ni­ lingă care sint atraşi pes­ cole de menaj —, funcţio- edi(ia 1979—1981, corul „Frea­
e; 11,00 Bu- cheiate 24 de contracte de materializat prin cinci pro­ colae Iliaş („Mecanizarea te 300 de studenţi), o cer­ nind ca secţie a magazinului mătul adincului“, al mineri­
11,05 Atlas cercetare ştiinţifică cu be­ puneri de invenţii, dintre operaţiilor de extracţie a cetare în tot mai reală co­ anto-molo din acelaşi com­ lor de la I.M. Petrila, con­
wvanprcinieh cărbunelui in abatajele ca­ relaţie cu obiectivele dez­ plex. • Consiliul popular al dus de dirijorul Vladimlr
12.00 Buletin neficiari ce aparţin unită­ care două brevetate plnă oraşului Uricani, cu sprijinul Ureche.
Din coinoa- ţilor productive, sau de în prezent, şi mai multe meră din stratele groase de voltării industriei extrac­ cetăţenilor, a amenajat un
i«y^* *u; 12.45 eereetare-proiectare ale di­ inovaţii, una fiind deja a- huilă") — teme în deplină tive, cu cerinţele ei de azi patinoar la baza de agre­ C. 10VĂNESCU
lor corelaţie cu cerinţele pre­ si de mîine.
,00 De la 1 feritelor , ministere. Cinci similată de unităţile pro­
idian club ; teme ni le-am asumat în ducătoare. zente şi de perspectivă ale LUCIA LICIU
I; 16,15 Mic
n-omenadă ; Scrisoare deschisă către
populară ;
ştiri; 17,05 producătorul de arme
Hanul Experienţe ce dovedesc
Iii; 18,00 O-
La
t0 Azi, în (Urmate din pag. î) tră socoteli, grăbiţi de fapt
Radiorccor-
•ad io jurnal ; necesitatea dezvoltării moartea scumpei noastre pla­
dans; 0,05— durile noastre, ale oamenilor. nete deci şi moartea dum­
uzicat noc Despietriţi-vă inima şi ascul­ neavoastră.
gospodăriilor anexe taţi glasul milioanelor de co­ Mi-aţi pus pe umeri o sar­
stasmaams pii care aşteaptă din partea cină grea: grija pentru ziua
dumneavoastră un sprijin, şi de mîine, pentru pacea de
1 A =
mssssmm în scopul îmbunătăţirii rectorul a d j u n c t al care, neştiutori cum sint, mai miine, grijă pe care n-am a-
meniurilor şi degrevării a- I.C.S.A.P. cred că avioanele care brăz­ vut-o pînă acum. Ceva mă
•ajul — şe­ provizionării de la fondul O bună si îndelungată dează cerul sărmanei lor ţări îndeamnă insă să nu disper.
ii ; Ostaticii sint o minune, sau păsări fa­ Mă uit în ochii contempora­
ta — seriile centra] al statului, can­ experienţă a folosirii pro­ buloase : care nu ştiu că din
NEDOARA ; tinele au sarcina de a-şi duselor rezultate prin e- nilor mei şl mai ales ai co­
acăra); iv­ forturi proprii din gospo­ cer, din apă, de pe pămlnt piilor de o seamă cu mine.
irea Nordu- înfiinţa gospodării anexe ,,minunile" dumneavoastră pol Citesc in ei hotărire şi în­
nl); Probie- de creştere a porcilor si dăriile anexe a dobîndit aduce in orice moment moar­ credere. O arzătoare dorinţă.
(Arta) 5 ste- de a cultiva legume pe lo­ cantina Liceului industrial
isiructorul); te, pîrjol, dezastru. Mă mai De ajuns să topească toate
Căpitanul turi proprii. nr. 1 care şi-a asigurat in întreb dacă, împresurat de armele din lume, inimile îm­
¡rea); Viaţa Ce s-a făcut pînă acum acest an o treime din car­ cifre şi combinaţii, n-aţi scă­ pietrite ale tuturor producăto­
Noiembrie); şi ce gînduri de viitor au nea de porc necesară pre­
oriile I-ll pat din vedere că. grăbin- rilor de arme. In numele vie­
PENI: Duo- pentru asigurarea prin e- parării meniurilor. „Vom du-vă să vă încheiaţi avanta­ ţii vă oblig să ascultaţi a-
■ocrul (Mim* forturi proprii a unei părţi primi încă un iot de circa joasele, rozele dumneavoas­ ceastă dorinţă I
,CAN : Am
.’forul) ; l.iO- •însemnate din necesar, 4 - ha, probabil în Valea
lamil ţ6rea- unele cantine din munici­ Seacă, pe eare-1 vom cul­ FLORÍN MUGUR „Dansul cu cartea“
nu/; AN1- piu) Hunedoara, care au
ă cu Miss tiva cu porumb şi astfel Un poet cu o voce d/s- marea naivităţii merge pînă .
itoresc) ; U- sarcini exprese în acest vom avea o bază sigură
ia romanţă sens ? tinetă in lirica actuală este la construirea unui ,,bestiar}
(Retezatul); pentru creşterea unui nu­ Florin Mugur. Este un poet naiv“, loc de intilnire al u- (
a palidă a Anexa Grupului de can­ măr mai mare de anima­ care practică cu o bună şti- nor personaje himerice, im-1
roşie) ; o- tine al I.C.S.H. cuprinde
Baba ţi cei in prezent 273 de porci, le“ — ne spune Adriana inţă a dozării efectelor jo- punind în persoana Prinţu- • Ca urmare a articolu­ amenajarea unei noi ram­
seriile I-II ceea ce înseamnă că pla­ Socol, administratorul can­ cul măştilor. El intră cu lui un bîntuit de fantasme, | lui „în munca de rezolva­ pe de depozitare a gunoiu­
(Flacăra): tinei. graţie in aerul fantast al u- dovedind că in spaţiul poe- j 1
: Detaşa- nul s-a depăşit cu 43 de re a scrisoriloi , superficia- '■ lui menajer. Referitor Ia
lia (Casa de capete. „Am tăiat de la La administraţia spitalu­ nor personaje celebre ale mului irealitatea poate fi ; litatea este inadmisibilă“, noua rampă, există pre­
ŢF.G : Lnn- începutul anului 71 şi vom lui stăm de vorbă cu Flo- literaturii (Ulise, Oedip, Ro- mai reală decît realitatea ; * I.C.S. Alimentara Hunedoa­ ocupare din partea noas­
t (Dacia); meo, Hamlet etc.) lipsin- ,.Un animal pe care ii aud/ (
te dimineţii: ajunge la 100 de sacrifi­ rian Niţu. Aflăm că s-a ra, vizată direct, răspunde, tră pentru rezolvare“.
:man — se- cări pînă la sfârşitul anu­ depăşit planul cu 20 de du-le insă de aureola mi- un plinset insistent şi plic- | printre altele: „Ne însuşim
de cultură); porci, că în prezent in a- tului, imprumutîndu-le din ticos/de fată care sfîşle e Pe marginea aceluiaşi
ta Montana lui. La cele 1 500 de mese propria-i fiinţă, aceea a- mătase/un animal pe care I critica adusă prin articolul
,IA : Cîntee pregătite zilnic, desigur că nexă se cresc 88 de porci, trasă de contactul de- l-am atins/pe care într-o zi/ | din ziar şi asigurăm redacţia articol, am primit un răs­
u (Lumina). că vom proceda cu simţ de puns şi din partea Consi­
nu acoperim decît 10 la dar capacitatea acesteia are licat cu realul, de supu- l-am prins în palmă/dar o liului popular al munici­
sută din producţie proprie încă 100 de locuri goale. nere a figurilor realităţii cantitate de păr blond şi răspundere si exigenţă la piului Deva. Spicuim din
la carnea de porc. în ceea S i n g u r a nemulţumire unui spetcacol al uimirilor fin/o mare buclă/respirind in rezolvarea tuturor scriso­ acesta : „Problemele pri­
ce priveşte rădăeinoasele, este că unul din loturile şl metamorfozelor. O con- pace/Cu totul in afara mea, rilor şi sesizărilor oameni­ vind curăţenia şi înfrumu­
s-a asigurat 40 la sută din repartizate de consiliul ştiinţă fragilă prezidează a- o buclă/un animal din păr lor muncii, urmărind, tot­
ragerii clin necesar, iar unele sorti­ ceste ceremonii lirice, Fio- de inger/Ucla/. Fugeam In odată, comunicarea com­ seţarea oraşului constituie
1381 : popular este cam departe, o preocupare permanentă
mente ca usturoi, verde­ în Ilăşdat, recolta fiind rin Mugur ştiind să comu- jos pe scări şi auzeam/in pletă a modului de rezol­ a Consiliului popular mu­
ţuri, varză, de vară. păs- dijmuită. „Aş face o pro­ nice graţie grilei culturii, spatele meu plinsul plicti- vare atît sesizanţilor cît şi nicipal... Pentru îmbunătă­
tîrnae, sfeclă roşie s-au punere organelor în drept : Se teme parcă de un con- cos/al fetei care sfişie mă- organelor în drept“. ţirea activităţii, se urmă­
produs în totalitate de pe să atribuie aceste loturi, tact direct, brutal cu rea- tase (,,Uc/a‘‘). • Referitor la articolul reşte respectarea amplasă­
litatea şi jocul său delicat Florin Mugur este un fel
lotul de 2 ha ce-1 avem în în limita posibilităţilor, cît impune un spaţiu de ino- de Ariei al poeziei noastre, „Slaba gospodărire a car­ rii containerelor numai pe
folosinţă“ — ne spune mai aproape de sediile u- cenţă poetică, în înţelesul tierelor — un poluant al locurile fostelor platforme
Constantin Turcu, admi­ nităţilor care au sarcini adevărat al cuvintului. Mi- T1BERIU DÄIONI vieţii cotidiene“, prin care de gunoi sau în locurile a-
nistratorul grupului. Capa­ să-şi extindă gospodăriile se criticau unele aspecte vizate de către consiliu.
citatea crescătoriei (în a- anexe“ — completează Flo- Casă pentru Carolina privind gospodărirea mu­ Pentru primăvară. Consi­
ceastă toamnă s-a extins rian Niţu. nicipiului Deva, G.I.G.C.L. liul popular municipal,
cu încă 8 boxe) permite O concluzie se desprinde Filmul regizorului Ulrlch în straturi adinei, comuni- răspunde : „...S-a luat mă­ prin asociaţiile de locatari
abil pentru din discuţiile ee le-am pur­ Thein din R.D.G. trezeşte cindu-ne adevăruri ce ne şi G.I.G.C.L., are în vede­
1981: Vreme creşterea a 350 de capete interes din două motive: to­ predispun la reflecţie. Este sura ca atunci cînd se ri­
operit. Vor porcine. Reţinem intenţia tat şi anume : eonvingîn- dică containerele să se re mascarea eu gard viu a
¡ii tempora- du-se de rentabilitatea a- nul neoromantic şi recita­ vorba de setea de fericire punctelor de colectare a
de ploaie, gospodarilor de aici de a lul actriţei Renate Geissler, a Karolinei, trăită subcon­ execute si curăţirea locului
oare. Vintul mări cu încă un hectar eestei îndeletniciri, toţi cei pe care o urmărim cu aten­ ştient, sete care există şi- unde sînt amplasate aces­ gunoiului menajer, intensi-
it, cu.inlen- care au deja o experienţă ţia pe care n-o poate stlrni are implicaţii profunde in tea. Referitor la faptul că fieîndu-se munca cu aso­
din sud şi actuala grădină de pe ma­ ciaţiile de locatari şi ou
ra minima lul Petacului, pentru a acumulată doresc să-şi ex­ decît o personalitate in­ relaţiile umane. Nevoia de aceste containere nu se organizaţiile obşteşti pri­
intre minus tindă crescătoriile, aşteap­ terpretativă de excepţie. liman tihnit este simbolizată ridică la timp, este un
ar coa ma- cultiva porumb şi cartofi, in film de o casă părăgi- vind necesitatea menţinerii
şi 6 grade, şi deci a ajunge cu numă­ tă să ie fie repartizate lo­ Terna peliculei ilustrează neajuns cu care ne con­ curăţeniei în fiecare car­
anala ceaţă. rul la capacitatea actuală turi în folosinţă cît mai grăitor ce şanse latente nită. Karoline va înţelege fruntăm ; nu se primesc tier. Pentru anul 1982 se
4 decembrie eurind. există in şirul evenimente­ semnificaţia acestui simbol întotdeauna maşini la ni­
o menţine „Avem încă din anul cînd află o altă cale de cti­ are în vedere organizarea
va ti mai trecut o gospodărie anexă Nu ’punem la îndoială lor cotidiene, considerate velul necesarului... Nece­ unei întreceri între asocia­
Vor cădea la Suituri, dar luată cu faptul că organele admi­ îndeobşte cenuşii. Povestea torire, aceea de suflet, ală­ sitatea spălării containerelor ţiile de locatai“ privind
iorare sub Karollnei, cu nimic ieşită din turi de un om ca toţi oa­
, lapoviţă şi chirie. Am cerut consiliu­ nistraţiei locale îşi cunosc menii. Karoline şi tăcutul la rampa de depozitare se înfrumuseţarea şi întreţi­
!, cantităţile lui popular municipal să datoria, că sînt pe un comun, devine senzaţiona­ va putea rezolva odată cu nerea cartierelor“.
n 24 de ore lă prin faptul că ne îngă­ Herbert Korpus descoperă
1/mp. ne acorde teren pentru în­ drum bun in .ceea ce pri­ duie descoperiri nuanţate in poezia vlrstei mature.
îrne umedă. fiinţarea unei anexe mai veşte identificarea terenu­ psihologia femeii ajunse la Alături de travaliul regi­ In C.C.E.: UNIVERSITATEA CRAIOVA —
■ cădea nin- mari, cu condiţii de între­ rilor. Este însă necesar să zoral atent, inspirat se si­
Vintul va patruzeci de ani, copleşită BAYERN MÜNCHEN
ii tare, cu ţinere igienică. Ni s-a re­ fie impulsionată repartiza­ de griji, beneficiind doar cu tuează, repetăm evoluţia Re- i La Zürich a avut lor vineri, tragerea la sorţi a sfertu­
iporare pi- partizat lîngă carmangerie, rea acestora, conform ce­ drămuire de seninătate. Vir­ natel Geissler, de o fru- J rilor de finală din cadrul cupelor europene la fotbal. îa
/n din sec- într-o rîpă. unde nu ne museţe convingătoare. \ „Cupa campionilor europeni“, campioana ţării noastre, Uni­
ie.olind ză- rinţelor. tutea filmului, semnat de versitatea Craiova va intilni (primul joc pe teren propriu)
poate face aşa cetfa“ — ne Ulrich Thein, o dă forarea AL. COVACI \ cunoscuta formaţie vest-germanä Bayern München.
spune Costieă Fotachc, di­ ESTERA SÎNA