Page 45 - Drumul_socialismului_1981_12

Conferinţa judeţeană

a reprezentanţilor oamenilor muncii

în lumina indicaţiilor se­
cretarului general al Parti­
dului Comunist Român,
preşedintele Republicii So­
cialiste România, preşedin­
tele Consiliului Naţional a(
Oamenilor Muncii, tovară­
şul Nicolae Ceauşescu. cu­
prinse în Expunerea la co!
secretar general al Partidului Comunist Român, de al 11-lea Congres al
preşedintele Republicii Socialiste România consiliilor oamenilor m u n ­
cii, cu privire la creştere«
Conferinţa reprezentanţilor oamenilor muncii clin
judeţul Hunedoara a analizat înlr-un spirit de înalt« rolului organelor colective
de conducere ia toate ni­
exigenţă şi combativitate muncitorească activitatea velurile şi întărirea auto-
desfăşurată de consiliile oamenilor muncii, de colec­
tivele muncitoreşti pentru îndeplinirea sarcinilor do conducerii muncitoreşti,
plan pe anul 1981 şi pregătirea condiţiilor de reali­ ieri a avut loc la Deva
zare a producţiei din anul viitor, modul în caro au Conferinţa judeţeană a re­
COMITETULUI fost materializate sarcinile stabilite de cel de-al Xll- strucţii, transporturi, cir­
Oamenilor
prezentanţilor
muncii din industrie, con­
lea Congres ol partidului şi de Congresul al Il-lea al
consiliilor oamenilor muncii. Totodată, conferinţa a
reliefat importanţa deosebită a orientărilor de mare culaţia mărfurilor şi finan­
PARTID valoare teoretică şi practica pe care le-aţi dat dum­ aleşi Au participat delegaţii
ţe,
neavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae
genera­
în
adunările
Ceauşescu, la Plenara comună a Comitetului Central
cadre de conducere din ac­
al Partidului Comunist Român şi a Consiliului Su­ le ale oamenilor muncii,
lori a avut loc la Deva formarea omului nou — cînd influenţa acţiunilor prem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi la Ple­ tivitatea economică a ju­
plenara Comitetului jude­ s-au depus eforturi meri­ ideologice şi de pregătire nara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din deţului. reprezentanţi ai
ţean de partid. La lucră­ torii şi s-au obţinut rezul­ moral-politică în rlndul luna noiembrie a.c. organismelor de sinteză,
rile plenarei au participat tate deosebite în acest do­ maselor de oameni ai mun­ Exprimîndu-ne totala adeziune faţă de ideile no­ activişti de partid şi de
membrii Comitetului jude­ meniu. cii contribuind astfel la vatoare şi caracterul mobilizator al acestor indicaţii stat, invitaţi din piarte«
ţean, secretarii şl secretarii în perioada analizată, crearea şi dezvoltarea u- şi îndemnuri, însuşindu-ne pc deplin sarcinile pe care unor centrale industriale
adjuncţi cu probleme de Comitetul judeţean de nui climat de muncă sănă­ le-aţi formulat, oamenii muncii (lin judeţul Hunedoa­ şi ministere de resort, «
propagandă ai comitetelor partid a asigurat conduce­ tos şi a unei stări de spi­ ra sînt hoiăriţi să nu precupeţească nici un efort unor instituţii centrale,
municipale, orăşeneşti şi rea unitară a tuturor do­ rit corespunzătoare în ju­ pentru îndeplinirea lor neabătută. Ne vom concentra ziarişti.
comunale de partid, mem­ meniilor de activitate, ac­ deţ. toate eforturile în direcţia realizării ritmice a pro­ Pe ordinea de zi a con­
brii Consiliului judeţean ţiunile ideologice şi poli- Plenara a analizai apor­ ducţiei fizice, a producţiei nete şi a beneficiilor, creş­ ferinţei au fost înscrise
pentru educaţie politică şi tieo-educative fiind con­ tul tuturor formelor şi terii productivităţii muncii, valorificării superioare a probleme de importanţă
cultură socialistă, activişti centrate pe mobilizarea mai mijloacelor activităţii poli­ materiilor prime şi materialelor, reducerii consumuri­ majoră pentru perfecţiona­
din domeniul propagandei largă a oamenilor muncii tico-ideologice la dezvolta­ lor de combustibili şi energie electrică, recuperării şi rea activităţii economico-
de la organizaţiile de ma­ la activitatea de produc­ rea şi afirmarea conştiin­ refolosirii tuturor resurselor secundare, intensificării sociale a întreprinderilor,
să, conducători de între­ ţie, întărirea vieţii interne ţei socialiste în mttncă, în cercetării ştiinţifice şi modernizării tehnologiilor, re­ creşterea rolului organelor
prinderi şi instituţii jude­ de partid, amplificarea ac­ viaţa socială, în toate îm­ ducerii importului şi onorării exemplare a planului la
ţene, alte cadre din acti­ ţiunilor social gospodă­ prejurările, cuprinzînd a- export. colective de conducere, în­
vul de partid, ziarişti. reşti, înfăptuirea unui preeieri la adresa organi­ Conştienţi de rolul decisiv ce revine organelor de tărirea democraţiei noastre
muncitoreşti, socialiste :
Plenara a analizat acti­ complex program de auto- zării, nivelului, conţinutu­ conducere colectivă din întreprinderi, centrale si de — Raport referitor la
vitatea organelor şi orga­ aprovizionare, au togos p odă - lui şi eficienţei învăţămin- la nivel judeţean, pentru traducerea eu succes in via­ măsurile întreprinse de or­
nizaţiilor de partid, de ma­ rire a localităţilor, unităţi­ tului politico-ideologic, a- ţă a concepţiei partidului nostru cu privire la afir­ ganele locale de partid şi
să şi obşteşti pentru înfăp­ lor economice, şcolilor etc. dunărilor generale de marea tot mai puternică a autocondueerii muncitoreşti de stat pentru aplicarea iu
tuirea sarcinilor ce decurg Plenara a apreciat fap­ partid, de sindicat, U.T.C. si autogestiunii economico-financiare, sîntem ferm ho- viaţă a sarcinilor reieşite
din hotărîrile Congresului tul că activul de partid din şi O.D.U.S., propagandei tărîţi să punem în prim-planul întregii activităţi în­ din Expunerea tovarăşului
al Xll-lea al partidului, domeniul propagandei, e- prin conferinţe, muncii de suşirea şi aplicarea fermă a principiilor noului me­ Nicolae Ceauşescu, secreta­
din cuvîntarile secretaru­ ducaţiei, culturii şi învăţă- la om la om, schimburilor canism economico-financiar, ale autocondueerii si au- rul general al partidu­
lui general al partidului, to­ mîntului de la nivel de ju­ de experienţă, generaliză­ lui, preşedintele Consiliu­
varăşul Nicolae Ceauşescu, deţ, din municipii, oraşe rii experienţei înaintate şi togosliunii muncitoreşti. Folosim acest prilej, mult lui Naţional al Oamenilor
privind ridicarea conţinu­ si comune, din unităţile e- iniţiativelor muncitoreşti, stimate tovarăşe secretar general, pentru a vă rapor­ Muncii, la cel dc-al If-lea
tului şi eficientei activită­ eonomice a fost mai bine promovării şi susţinerii ac­ ta că în perioada care a trecut din acest an. oamenii Congres al consiliilor oa­
ţii politico-ideologice în mobilizat şi ancorat în ţiunilor de întrajutorare muncii din judeţul nostru au obţinut rezultate bune menilor muncii din indus­
sprijinul realizării sarcini­ desfăşurarea muncii poli­ muncitorească pentru reali­ in producţie, înregistrînd depăşiri de plan la huilă trie, construcţii, transpor­
lor economico-sociale. tico-ideologice şi cultural- zarea unor sarcini impor­ netă, energie electrică, metale neferoase, unele ma- turi, circulaţia mărfurilor
Raportul la primul punct educative. Astfel, la toate tante în minerit, construc­
de pe ordinea de zi a fost acţiunile declanşate şi or­ ţia de locuinţe, în agricul­ (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pog a 2-a)
prezentat de tovarăşa Ma- ganizate de Comitetul ju­ tură etc.
ria Mitrofan, secretar al deţean de partid, pentru în acelaşi cadru s-au fă­
Comitetului judeţean de înfăptuirea programului de cut referiri la alte forme
partid. dezvoltare social-economi- şi modalităţi, intre care
în cadrul dezbaterii au că a judeţului, de genera­ munca de creaţie tehnico-
luat cuvîntul tovarăşii: Au­ lizare a experienţei înain­ ştiinţiîică, propaganda vi­
rel Bîrlea, Andrei Petresc, tate, de control şi îndru­ zuală si auditivă, activita­
Maria Mocanu, Ilie Lavu, mare, activul din domeniul tea de legare mai strînsă şi
Florea Tigoianu, Maria Oa- propagandei a răspuns cu mai eficientă a învăţămîn-
nă. Roman Cosmoiu, Radu dăruire si pasiune. Sub lului de cercetare şi pro­
Ciobanii, Cornelia Iloiu, conducerea Comitetului ju­ ducţie, cea de educaţie şti­
Dumitru Fodor şi Teodor deţean de partid, a comi­ inţifică, patriotică şi revo­
Foier. tetelor municipale, orăşe­ luţionară a oamenilor mun­
Atît în raportul prezen­ neşti şi comunale, consiliile cii, Tribuna democraţiei,
tat cit şi în cuvîntul parti­ de educaţie politică şi cul­ Informări pe bază de în­
cipanţilor la dezbateri s-a tură socialistă, ceilalţi fac­ trebări, caravanele socio-
apreciat că în perioada tre­ tori educaţionali, instituţi­ ştiinţifice şi a brigăzilor
cută de la plenara din oc­ ile specializate şi-au per­ ştiinţifice. Amfiteatrul ar­
tombrie 1980 — care a e- fecţionat stilul şi metode­ telor, revistele cu public,
laborat un amplu program le de muncă, subordonînd colocviile de istorie şi .mul­
de perfecţionare a activi­ întreaga activitate politieo- te altele.
tăţii politico-ideologice şi educativă realizării sarci­
eullural-educative pentru nilor de producţie, cros- (Continuare în pag. o 2-o)

acă preparafis „respiră“ anemie, cocseria se... sufocă Pentru pomicultorl

Am văzut că se face ra­ „CONSERVATORISMUL“ — Chiar şi atunci cînd (Ca o corecţie la cifrele iarna nu este... vacanţă
bat de la calitatea cărbu­ COCSARILOR NU ESTE ne sosesc navetele (în spe­ prezentate anterior, în lu­
nelui. Minerii, preparatorii CHIAR GRATUIT! cial de la preparaţia Co- na noiembrie au fost situa­ Transpunerea în viaţă a şuni, celor patru ferme ale
vin cu argumente forte în bateriile de cocsifica­ roeşti) minusul la unele ţii cînd s-a livrat cărbune principiilor autoaprovizio- Asociaţiei pomicole Tuleşti
pentru a justifica... rabatu­ re hunedorene ponderea vagoane oscilează între 3 şi cu cenuşă de 14 la sută). nării impune — în lumina le revine sarcina să-şi a-
rile. iar coesarii hunedo- cărbunilor indigeni se situa şi 9 tone, aprecia ing. Lăs- — In cele 11 luni, arăta sarcinilor şi orientărilor dueă o contribuţie sporită
reni cu justificările lor, cîndva în jurul cifrei de cuţ Rotea, şef de grupă Nicolae Furdui. şef do sec­ date de secretarul general la aprovizionarea popu­
specifice, rămîn „descope­ 59 la sută. Acum cărbunii C.T.C. la uzina nr. 1 eocso- ţie schimb, minerii din al partidului, tovarăşul laţiei judeţului eu fructe.
Inginerul Visarion Cvaşa,
Nicolae Ceauşescu, la re­
riţi“ în faţa furnaliştilor. din Valea Jiului abia dacă chimică. Lupeni, Uricani şi Bărbă- centa Plenară comună n directorul asociaţiei, ne-a
Şi de aici... pe filieră. Un ajung în proporţie de 28 la Nemulţumirea corsarilor teni au rămas datori coc- C.C. al P.C.R. şi Consiliului relatat efi lucrările de. pre­
carusel al slăbiciunilor, ca­ sută în şarje. Este evident, este generată de procentul sarilor cu aproape 51 000 Suprem al Dezvoltării E-
re trebuie oprit : minerii să coesarii nu se încadrează mare de cenuşă şi umidita­ tone cărbune. Drept recom­ ccnomiee şi Sociale —, gătire a recoltei viitoare
de fructe se află in plină
stăvilească avalanşa de ste­ pensă, preparatorii le-au creşterea răspunderii tutu­ desfăşurare. Mocani za lorii
mai
ril spre preparaţie, iar li» »} cauza livrat şi... apă. Din ror lucrătorilor ogoarelor din secţia care deserveşte
umidităţii
crescute,
preparatorii, prin întreţine­ ipr t~> -m~T alte 17 000 tone de cărbu­ fală de soarta producţiei asociaţia au făcut prima
HLT CORBUHE PEI1TRU G0GS
rea corespunzătoare a uti­ 1 ii : In agricole, valorificarea de­ stropire de iarnă în întrea­
lajelor şi utilizarea lor la ne n-au intrat în depozite­ plină a rezervelor existen­ ga livadă. Efectuarea tăie­
capacitate, să livreze căr­ le coeseriei. Deci, un mi­
în indicatorii de eficienţă. te, care explică într-un fel nus de 68 000 tone. Efec­ te in scopul obţinerii unor rilor de rodire ocupă un
bunele aşa cum prevăd Pe de o parte deficitul de şi conservatorismul local. randamente superioare la loe prioritar pe agenda ce­
(lăuzele contractuale. Ne­ cărbune indigen trebuie să Raportîndu-ne la o statis­ tul ? Multe schimbări de hectar la toate culturile. Ca lor 30 de pomfeultori care
firească însă ni s-a părut fie suplinit cu cărbune din tică, umiditatea la căr­ reţete în procesul de pro­ şi în celelalte sectoare ale participă zilnic la lucrările
afirmaţia inginerului Fran- import, iar pe de altă par­ bune, în opt luni, s-a situat ducţie — peste 100. Cam la producţiei agricole, în po­ din livezi. Ca urmare, tă­
cisc Appel, de la prepara­ te,,. frecvent peste 11 la sută, trei zile o schimbare. Cul­ micultură trebuie realizat, ierile s-au realizat pe mai
mea este alta : au fost zile
ba Lupeni : „Nu înţelegem — Au fost perioade cînd iar cenuşa, în şase luni, cînd s-a lucrat cu două şi in perioada actuală, un vo­ mult de 30 de hectare, zil­
de ce coesarii nu vor să bateriile de cocsificare au peste 10 la sută, în condi­ trei reţete. Implicaţiile ? O lum sporit de acţiuni care nic acestea amplificîndu-sQ
primească huila cu un pro­ funcţionat la parametri re­ ţiile în care STAS-ul inconstanţă a calităţii eoe- condiţionează în măsură ho- cu cite două hectare. Ţi-
cent mai mare de cenuşă ? duşi din cauza lipsei de 300/36 prevede o umidita­ tărltoare recolta de fructe nînd seama de suprafaţa
Pe plan mondial se utili­ cărbune — ne spunea An­ te de 8,5 Ia sută şi un con­ DORIN CORPADE a anului viitor. pe care trebuie efectuate
zează în cocserii cărbune drei Petresc, secretarul co­ ţinut de cenuşă de 8,6 la C. IOVĂNESCU Dispunînd de o suprafa­ N. HRCOS
eu cenuşă cuprinsă între mitetului de partid de la sută îa cărbunele de gra- ţă de 500 hectare ocupată
10 şi 11 la sută“. coc serie. nulaţic de la 0 la 50 mm. (Continuare în pag. a 3-a) cu pomi fructiferi şi căp­ (Continuare în pag. a 3-aJ