Page 46 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DIU MUL SOCIALISMULUI NR.

PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID Conferinţa judeţeană a reprezenta

(Urmare din pag 1) să. Organele şi organizaţii­ politice, momentul econo­ aibă mai pregnant la te­ (Urmare din pag. 1) partidului şi statului nos­
le de partid din unităţile mic al adunării generale melie spiritul, cerinţele şi tru, personal a tovarăşului
Raportul, ca si o bună agricole sînt datoare să a- trebuie să capete mai mul­ exigenţele documentelor de şi finanţe, cu privire la Nicolae Ceauşescu, pentru
parte a vorbitorilor au re­ şeze mai ferm în centrul tă consistenţă, să se rea­ partid şi legile ţării refe­ dezvoltarea economieo-so- îmbunătăţirea condiţiilor
levat experienţa bună ciş- activităţii îndeplinirea o- lizeze pe bază de întrebări ritoare la învăţământ. în cială a României în cinci­ de muncă şi ridicarea ni­ Pai
tlgată in conducerea acti­ biectivelor şi sarcinilor noii formulate anterior, căutîn- pregătirea politico-ideolo- nalul 1981—1985, creşterea velului calităţii vieţii, prin
garanţie a edificării multi­ tovar
vităţii politico-ideologice de revoluţii agrare. du-se asiduu soluţii pentru gică a elevilor şi studen­ rolului consiliilor oameni­ măsurile şi reglementările
către comitetele municipa­ Participanţii la dezbateri perfecţionarea activităţii ţilor o contribuţie mai bu­ lor muncii, dezvoltarea de­ adoptate în acest sens —
le de partd Hunedoara, Pe­ au reliefat necesitatea pro­ în toate domeniile. nă vor aduce şi în viitor mocraţiei muncitoreşti, so­
troşani şi Deva, orăşeneşti movării şi dezvoltării spi­ în atenţia organelor de profesorii de ştiinţe socia­ cialiste în patria noastră. laterale a patriei socialiste. secretar
Brad Orăştie, Vulcan, co­ ritului ştiinţific în toată partid, a consiliilor pentru le, acţiunile consacrate e- — Alegerea Consiliului Analizînd în spirit critic prese*
mun:.'"' Ilia, Baia de Criş, activitatea politico-ideolo- educaţie politică si cultură ducării tinerei generaţii în judeţean al oamenilor şi autocritic rezultatele
Pui. Bă'ţa ca şi multe or­ gieă, pentru a servi astfel socialistă trebuie să stea spiritul respectului faţă de muncii. obţinute, raportate la po­
ganizaţii de partid din în­ mai bine la ridicarea ni­ mai mult larga problema­ muncă, al principiilor şi Raportul asupra realiză­ tenţialul tehnic şi organi­
treprinderi industriale şi velului general al cunoaş­ tică a educării oamenilor normelor eticii si echităţii rilor obţinute de oamenii zatoric existent în unităţile teriale <1
de construcţii, din trans­ terii, la educarea revolu­ muncii în spiritul principii­ socialiste. muncii hunedoreni de la economice, la sarcinile mo­ plastice,
port agricultură şi sfera ţionară, socialistă a mase­ lor şi normelor eticii şi în cadrul plenarei s-a începutul anului şi a mă­ bilizatoare puse în faţă de De aseir
serviciilor sociale. lor. O contribuţie mai im­ echităţii socialiste. La or­ subliniat necesitatea per­ surilor stabilite pentru îm­ conducerea partidului, con­ zat un vi
ferinţa a reliefat că exis­
Anali/.înd în spirit critic portantă trebuie să aducă ganizarea de manifestări fecţionării în continuare a bunătăţirea activităţii şi în­ tă încă o serie de' neajun­ decît în
stilului
si
politico-educative
pentru
metodelor
de cheierea
şi autocritic acest important în acest domeniu cabine­ popularizarea şi cunoaşte­ conducere a activităţii po­ anului cu planul suri în activitatea unor în­ beneficia
domeniu al muncii de tele pentru activitatea rea legilor, de prevenire a litico-educative, prin orga­ realizat la toţi indicatorii, treprinderi, a organelor de ţie şi pe
în toate unităţile economi­
partid, plenara a subliniat ideologică şi politi.co-edu- unor acte antisociale, de nizarea de consfătuiri şi ce, în paralel cu pregăti­ conducere colectivă, care pundere,
principalele neajunsuri e- cativă, universităţile politi­ schimburi de experienţă, rea temeinică a producţiei nu acţionează cu toată fer­ muncitor
xistente, indicând, în ace­ ce şi de conducere, publi­ combatere a parazitismului printr-un control perma­ mitatea şi răspunderea fost real
laşi timp, modul în care caţiile ce se editează în trebuie să fie mai larg an­ nent si eficace asupra ac­ anului viitor, asupra apli­ pentru aplicarea consecven­ judeţului
trebuie să se acţioneze pen­ judeţ. Atenţie sporită tre­ trenate organizaţiile U.T.C., tivităţii desfăşurate de or­ cării cu fermitate a prin­ tă a principiilor noului marfă fi
de femei si O.D.U.S., a-
tru ridicarea activităţii po­ buie acordată activităţii sociaţiile profesionale. O cipiilor autoconducerii mun­ mecanism economico-finan- rioadă a
litico-ideologice şi cultu­ desfăşurată de organizaţii­ ganizaţiile de partid, de citoreşti, a autogestiunii e- ciar, ale autoconducerii si mînd 1,6
sindicat, U.T.C. şi O.D.U.S., conomico-financiare,
ral-educative pe o treaptă le de sindicat, U.T.C., de contribuţie mai importantă a fost autogestiunii muncitoreşti, Deplin
la promovarea în munca şi
calitativ superioară. în a- femei şi O.D.U.S. viaţa oamenilor a acestor în instituţiile de artă, cul­ p r e z e n t a t de tovarăşul neajunsuri reflectate în u- mai exis
Bălan,
prim-secretar
tură şi de învăţămînt.
Radu
cest context se cere ca ac­ Cu privirie la munca po- principii trebuie să aducă I.a baza întregii activi­ nele nerealizări de plan. credinţăi
al Comitetului judeţean de
tivitatea politico-educativă litico-organizatorică ce tre­ si presa. tăţi educative pe care o vor partid. S-au criticat deficienţe le­ că orien
de masă să se implice mai buie desfăşurată pentru a Activitatea de creaţie desfăşura în viitor, orga­ gate de folosirea necores­ dumnear
Pe
marginea
materialelor
bine în mobilizarea oame­ asigura adunărilor genera­ oultural-educativă si artis­ nizaţiile de partid, celelal­ prezentate au luat cuvîntul punzătoare a unor capaci­ nara Co
nilor muncii la realizarea le. vieţii interne de orga­ tică, cu multitudinea ei de te organizaţii şi instituţii tovarăşii: Otto-Dan Suru- tăţi de producţie, dc orga­ cum şi
sarcinilor economico-socia- nizaţie, în general, un rol forme, ce se desfăşoară în cu atribuţii în acest dome­ lescu, lacob Toplician, Ie- nizarea defectuoasa a mun­ o -<o-
le. Propaganda vizuală să educativ mai pronunţat cadrul Festivalului naţional niu, trebuie să pună cu ronim Rusan, Cornelia Vi­ cii, de aprovizionare şi a..»ple p
capete mai multă mobili­ s-a subliniat necesitatea ca „Cîntarea României“ tre­ toată hotărîrea obiectivele zitiu, Dumitru Bogdan, Ilie transport, care au grevat să le m.
tate şi putere de penetra­ acestea să dezbată în spi­ buie să aibă ca obiectiv şi sarcinile rezultate din Păduccl, Constantin Mara- în mare măsură bunul activităţi
ţie, munca agitatorilor să rit de înaltă combativita­ principal sporirea partici­ documentele recentei ple­ cu, Bokes Iosif, Ioan Dimu- mers al activităţii produc­ toreşti ş
fie făcută cu mai multă te problemele de pe ordi­ pării oamenlor muncii la nare a C.C. al P.C.R., din lete, Viorel Doda, Elena tive, au dus la acumularea Ne e
convingere. Un accent deo­ nea de zi, să vizeze mai di­ creaţia tehnico-ştiinţiîică. Expunerea la plenară Olariu, Vasile Deac. de restanţe la o serie de ziune Ia
sebit trebuie pus pe mun­ rect, mai concret, nu numai Sub îndrumarea organiza­ a t o v a r ă ş u l u i Nicolae Materialul prezentat, par­ produse fizice strict nece­ le şi fo
ca politică de masă ce se lipsurile şi neajunsurile, ci ţiilor de partid, comitetele Ceauşescu, importantele ac­ ticipanţii la dezbateri au sare economiei naţionale i lume pe
desfăşoară în unităţile mi­ şi pe cei care se fac vino­ şi aşezămintele de cultură ţiuni întreprinse de Româ­ relevat preocupările şi e- cărbune pentru cocs, mi­ depende
niere din Valea Jiului, în vaţi de acestea. In acelaşi vor trebui să acţioneze mai nia socialistă pentru asi­ forturile depuse de oame­ nereu de fier, cocs, fontă, cea pe i
unităţile termo şi hidro­ spirit trebuie desfăşurate mult pentru cunoaşterea de gurarea în lume a unui nii muncii hunedoreni pen­ oţel, laminate, utilaje mi­ toate ro<
energetice. De asemenea, discuţiile individuale cu către toţi oamenii muncii climat de pace, înţelegere tru materializarea neabă­ niere, ciment, fire de vîs- iniţiativi
trebuie insistat mai mult comuniştii, munca de la om a sarcinilor economice ce şi colaborare — cu larg tută a obiectivelor celui de coză, încălţăminte. în sec­ libertate
pentru generalizai-ea ini­ la om, acţionîndu-se mai revin unităţilor în care lu­ ecou internaţional. al Xll-lea Congres al parti­ torul minier s-au perpetuat în magi
ţiativelor muncitoreşti ca­ sistematic şi mai perseve­ crează, cit şi a celor în în încheierea lucrărilor dului, a sarcinilor stabilite neajunsuri privind folosi­ marea a
re şi-au dovedit viabilita­ rent pentru creşterea răs­ profil teritorial. plenarei a luat cuvîntul to­ de Congresul al II-lea al rea la capacitate a com­ cembrie
tea. Creaţiei tehnico-şliin- punderii oamenilor in în­ Activitatea educativă din varăşul Radu Bălan, prim- consiliilor oamenilor mun­ plexelor mecanizate de ne dinai
ţifice trebuie să i se asi- deplinirea tuturor sarcini­ şcoli si instituţii de învăţă­ secretar al Comitetului ju­ cii şi a orientărilor date cu susţinere si tăiere, a com­ pe un p
gure o baza larga de ma- lor. Momentul informării mânt superior trebuie să deţean de partid. diferite prilejuri de tova­ binelor de abataj şi de Alătur
răşul Nicolae Ceauşescu, înaintare, a maşinilor de în frunl
obţinînd unele rezultate încărcat, întîrzieri în rea­ muniştii
bune în pmducţie de la lizarea unor lucrări de măm în
începutul anului. Se înre­ deschidere şi pregătire, ca­ cretar g
gistrează depăşiri de plan litatea slabă a unor revi­ politică
la o serie de produse fizi­ zii şi reparaţii ale utilaje­ nostru, I
ce, între care huilă netă, lor miniere, abateri de la viziunea
energie electrică, metale disciplina tehnologică şi a destineli
neferoase, unele materiale muncii. drumul
de construcţii, produse pre­ Asemenea neajunsuri, ca na!e, spi
lucrate din mase plastice. şi aprovizionarea tehnico- noas...” - -*>
De asemenea, volumul de materială neritmică şi în
lucrări realizat în investi­ cantităţi insuficiente, ne- CONFEJ
ţii este cu 242 milioane lei atingerea la termen a pa­ y
mai mare decît în aceeaşi rametrilor proiectaţi 6-au
perioadă a anului trecut. manifestat pregnant şi în
Au fost puse în funcţiune siderurgie, generînd — du­ Congresul
40 de obiective şi capaci­ pă cum subliniam mai sus partidului
tăţi de producţie din pla­ — restanţe la unele produse tegrală a
nul anual şi 22 de obiecti­ fizice siderurgice. Partici­ planul n;
ve restante, vor ii predate panţii la dezbateri au adus anul 198:
beneficiarilor în acest an critici îndreptăţite consilii­ cincinal r
peste 4 000 de apartamente. lor oamenilor muncii pen­ fără real
Unele rezultate bune se în­ tru insuficienta preocupa­ a tuturoi
registrează şi la indicatorii re acordată realizării pla­ investiţii,
de eficienţă. Astfel cheltu­ nului la export şi le-au ce­ metrilor
C.S.H., strungăria de cilindri. Echipa de reparaţii maşini-unelte condusă de comunistul Horst Sehaser execută reglaje ielile la 1 000 lei producţie rut ca pe viitor să acţio­ ferirea ui
Ia un strung dc calibrat cilindri. Foto s VIRGIL ONOIU marfă sînt mai mici decît neze mai hotărît — în spi­ productiv
în perioada similară a a- ritul ideilor cuprinse în eficienţă
nului trecut cu 49,1 lei la E x p u n e r e a tovarăşului productiv
Conferi
Camă largă de nijlaaix pentru întărirea disciplinei în muncă cheltuielile totale si cu 23 Nicolae Ceauşescu la ple­ consiliiloi
P.C.R.,
în
C.C.
al
nara
lei la cele materiale, obţi-
nîndu-se beneficii supli­ cuvîntarea la plenara Con­ cii să-şi
mentare în valoare de 1,6 siliului Naţional al Oame­ conţin uar
Afirmarea tot mai largă până în prezent amintim : sarcinilor. în această pri­ cum se zice . Alţii n-au în­
dele de 1
şi mai profundă a autocon­ preocuparea biroului gru­ vinţă, împreună cu condu­ ţeles, continuînd să lip­ miliarde lei. —■ nilor Muncii, precum şi în accent di
ducerii muncitoreşti, a pei sindicale pentru întă­ cerea unităţii, am avut sească nemotivat de la lu­ între unităţile cu rezul­ documentele Congresului al rea largă
noului mecanism econo- rirea disciplinei tehnologi­ grijă să repartizăm astfel cru. în această situaţie, bi­ tate bune obţinute de la II-lea al Consiliilor oame­
mico-financiar, pune în ce şi creşterea calităţii oamenii îneît în fiecare roul a recurs la forţa de începutul anului se numă­ nilor muncii, privind înde­ tul de co
cizie, pe
faţa colectivelor sarcini de muncii prestate ; înlătura­ punct de lucru să avem to­ convingere a colectivului. ră întreprinderile miniere plinirea cu maximă eficien­ craţiei sc
mare răspundere în dezvol­ rea cauzelor care ar putea varăşi capabili să influen­ Puşi în discuţia întregii Bărbăteni, Lupeni, Uricani, ţă a tuturor indicatorilor clasei mi
tarea spiritului gospodă­ duce la avarii, accidente ţeze în bine comportarea grupe au trebuit să cede­ „mecanică“ şi „chimică“ din planul naţional unic de ducător 1
resc, în întărirea ordinii şi tehnice şi umane ; organi­ celorlalţi lucrători. Cu tim­ ze. în acest fel. în ultima Orăştie, I.P.E.G. Deva. mi­ dezvoltare economică şi so­ nii. dc rr
disciplinei în producţie, lună numărul absenţelor nele Deva şl Certej, cială pe anul 1982. consecver
creşterea răspunderii faţă nemotivate a scăzut la mai I.M.M.R. Simeria, C.T.E. Conferinţa judeţeană a rea mult
de avutul obştesc, faţă de Grupa sindicală — în acţiune permanentă puţin de jumătate. Mintia, I.U.M. Petroşani, reprezentanţilor oamenilor socialiste,
muncii a subliniat necesi­
problemele specifice ale între adunările generale Paralel cu ofensiva îm­ Staţia de cale ferată Si­ tatea intensificării preocu­ exprimat,
de
Trustul
fiecărei unităţi. potriva absenţelor folosim meria triaj, Hunedoara—De­ părilor organelor de con­ nimă a
construcţii
ŢLnînd seama că grupa şi metoda stimulării celor va. ducere colectivă din între­ hunedore
sindicală constituie cadrul zarea şi desfăşurarea între­ pul ne-am convins că re­ care lucrează ordonat şi Rezultatele amintite şi prinderi în direcţia utiliză­ ghiari, g
organizat de participare a cerii socialiste între schim­ partizarea judicioasă a oa­ disciplinat şi care obţin, multe altele sînt dovada dă­ rii raţionale, cu eficienţă naţionali 1
membrilor de sindicat la buri, pentru ca fiecare loc menilor este doar o premi­ astfel, rezultate bune. ruirii şi abnegaţiei colecti­ sporită a potenţialului internă ş
examinarea şi soluţionarea de muncă să devină mo­ să a unei stări disciplinare Ne gîndim ca în viitor velor noastre muncitoreşti, uman şi a dotării tehnice, dului şi
tuturor problemelor ce pri­ del ; întărirea disciplinei şi corespunzătoare. în colectiv să întreprindem şi alte for­ angajării lor plenare pen­ a gospodăririi atente a consacrat
vesc organizarea şi condu­ c elaborării tovărăşeşti în­ mai avînd lucrători care. me şi mijloace ale muncii tru îndeplinirea sarcinilor mijloacelor materiale şi fi­
cerea activităţii economico- tre echipe şi muncitori, în din cînd în cînd, se abat politico-organizatorice. prin din primul an al noului nanciare, îmbunătăţirea înţelegeri
făuririi
sociale de la locul de mun­ scopul reducerii cheltuieli­ într-un fel sau altul de la care să asigurăm creşterea cincinal. în acelaşi timp substanţială a organizării drepte, i
că. încă de la începutul a- lor materiale. regulile de muncă. Cu unii mai accentuată a răspun­ ele sînt dovada strădanii­ muncii, creşterea gradului a Apelu'
nului oe-am prevăzut în Am considerat că în so­ biroul grupei a purtat dis­ derii în muncă a fiecărui lor consecvente ale consi­ de mecanizare şi automa­ mare şi
pe
a-
tovarăş,
pentru
ca
tematica orientativă pro­ luţionarea problemelor ca­ cuţii individuale. îneereînd ceastă cale să dobîndim liilor oamenilor muncii pri­ tizare în vederea sporirii România
bleme majore de analiză în re privesc ordinea şi dis­ să aflăm motivele absenţe­ rezultate şi mai bune în vind atragerea largă a ma­ productivităţii muncii pre­ lor, din
adunările lunare ale gru­ ciplina, ca şi a altora de lor de la lucru. O parte producţie. selor la autocondueerea gătirea şi folosirea forţei şului Nic
pei analize, care să con­ acest fel. cel mai bun lu­ dintre aceştia şi-au dat muncitorească, la aplica­ de muncă, întărirea ordinii care se 1
ducă la îndeplinirea sarci­ cru este să lucrăm direct seama că grupa sindicală GHEOKGHE GAVRILĂ rea fermă şi concretă a şi disciplinei în producţie. ecou în î
nilor ce revin colectivului cu oamenii, ajutîndu-i să-şi nu este indiferentă de ceea org.-jmzafon.il grupei sindicale noului mecanism economi- Dezvoltarea producţiei în Un­
de muncă. însuşească un înalt simţ de ce face fiecare şi s-au în­ de ia ftiniciiforc'l Uzinei ' "njini. ar. A fost eviden­ materiale în ritmurile pre­ date de
Dintre temele analizate răspundere în îndeplinirea dreptat, de vorbă bună — de preparare Teliuc ţiată grija permanentă a văzute de documentele Ceauşesc