Page 47 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 47
© DUMINICĂ, 13 DECEMBRIE 1981 r 3
lor oamenilor muncii „ZBuq tipografilor“
Laudă cu vînt ului tipărit
iitetului Centrat al
Detaşament eroic al cla In operă cuvintul scris cu permanent, prin grija ne
ului Comunist Român, sei noastre muncitoare, prin migală, ducind lumină şi în slăbită a partidului faţă de
ti
de
pografii
şi
muncă
cîştigat
ţelepciune in casele oame
condiţiile
de
şi-au
devotament revoluţionar şi nilor, semnindu-şi contribu viaţă ce ne sînt asigurate,
lui feofae Ceauşescu, luptă dusă pină la sacrifi ţia la importanta operă -de in ultimii ani, tipografii din
ciul suprem dreptul la li instruire şi educare a ma Deva şi Petroşani au bene
trai al Partidului Comunist Român, bertate socială şi la o via selor, a naţiunii întregi. ficiat de clădiri noi, moder
le Republicii Socialiste România ţă demnă, după care au Alături de toate catego ne, dotate cu instalaţii şi e-
tinjit amar de ani. De a- riile de oameni ai muncii, chipamente de mare pro
(Urmare din pag. 1) tunci, din 13 Decembrie tipografii se află angajaţi ductivitate, asigurate cu
1918, cind înaintaşii noştri plenar în epopeea deveni condiţii de lucru ia nive
isirucţii, produse prelucrate din mase intru profesie au dat tribut rii socialiste a patriei, de lul exigenţelor actuale.
ie siderurgice şi alte produse de bază. greu orinduirii burghezo- pun eforturi stăruitoare, an- Drept urmare, a acestor
în activitatea de investiţii am reali- moşiereşti, pentru că vroiau gajante şi responsabile pen condiţii, tipografii-noştri răs
de lucrări cu 242 milioane Iei mai mare să trăiască şi să munceas tru înfăptuirea politicii inter pund prin fapte de muncă
şi perioadă a anului trecut, am predat că demn, să fie liberi şi ne şi externe a partidului şi deosebite, îndeplinindu-şi e-
G2 de obiective şi capacităţi de produc- stăpini pe ceea ce fac şi statului nostru, militează xempiar prevederile de
800 de apartamente. Aeţionînd cu răs- pe viaţa lor, de atunci deci, consecvent pentru ca glasul plan, ducind cit mai repede
piritul autoconducerii şi autogestiunii in fiecare an, la 13 Decem de pace, libertate şi înţele şi cit mai departe in mase
n multe unităţi economice din judeţ au brie, se sărbătoreşte ,,Ziua gere intre popoare al Româ cuvîntul tipărit, glasul parti
indicatorii de eficienţă, pe ansamblul tipografilor“. niei socialiste, al preşedin dului, vorba clară şi înţe
iltuielile totale la 1 000 lei producţie telui Nicoiae Ceauşescu, să leaptă de pace, de mai mult
a 49,1 lei mai mici decît în aceeaşi pe Este simbolul muncii şi se citească şi să se difu şi mai bine pentru ţară,
ni trecut, iar beneficiile obţinute însu- luptei unuia dintre cele mai zeze in lumea întreagă, pen pentru toţi oamenii har-ic* în secţia ele culegere mecanică.
ale
detaşamente
irde lei. puternice noastre muncitoare, tru ca România să fie cu şi demni ai acestui popor
clasei
ienţi de faptul că în activitatea noastră este recunoaşterea şi apre noscută şi apreciată pe toa de români de la Dunăre şi judeţului de la începutul a- Ana Moldovan şi Rodica
serie de greutăţi şi neajunsuri, vă in- cierea pe care partidul şi te meridianele globului. Carpaţi. nului se măsoară în depăşi Matei.
ilt stimate tovarăşe Nicoiae Ceauşescu, statul nostru o dau celor Răsplata şi preţuirea Vorbind cifric, aportul nos rea producţiei marfă cu 2,2 Cinstind cu rezultate bu
şi sarcinile reieşite din Expunerea care prin activitatea lor pun muncii noastre o simţim tru la realizările economiei la sută, a producţiei nete ne in muncă ziua lor, con
i la plenara C.C. al E.C'.K. şi Ia ple- cu 6,7 la sută, a producti ştienţi că in propria activi
iui Naţional al Oamenilor Muncii, pre- vităţii muncii, de asemenea, tate mai au greutăţi şi ne
rile Congresului al H-lea al consiliilor cu 6,7 la sută, realizind în ajunsuri —- pe care se stră
r ~ constituie pentru noi toţi în termen sau in devans o se duiesc să le indrepte — ti
ne de acţiune, pe care ne vom strădui rie de lucrări importante. pografii noştri, de la Deva,
lizăm neabătut, în scopul perfecţionării Sigur că avem şi noi frun Petroşani şi Abrud se an
ductive, întăririi autoconducerii munci- taşii noştri, oameni harnici gajează cu toate puterile,
)gestiunii economico-financiare. şi pricepuţi, semnatari de cu întreaga ior fiinţă, să-şi
ăm deplina aprobare şi unanima ade- . fiecare zi ai realizărilor în perfecţioneze continuu ac
al poporului român către toate popoare- treprinderii. Ei sint mulţi tivitatea, să dea întreaga
progresiste şi democratice din întreaga dar, din lipsă de ...spaţiu măsură a capacităţii lor de
lezarmare şi pace, pentru securitate, in- tipografic, ne vom limita acţiune şi dăruire patrioti
progres, Ia celelalte acţiuni vizînd pa- ia maistrul Ioan Drăguş, că in nobila misiune de pro
entul european şi pe întrega planetă — linotipiştii Otvos Ioan Ge- pagatori ai cuvîntului parti
drălucitei şi cutezătoarei dumneavoastră za, Otvos Ioan II, Kasler dului in mase, de partici
ă în slujba marilor idealuri de pace şi Gheorghe, zeţarii Ioan R. panţi la generoasa operă de
omenirii. înflăcăratele chemări cuprinse Popa, Daradics losif, Ni înălţare sufletească a na
cuvîntare rostită de dumneavoastră la coiae Florean, Mircea O- ţiunii, sporindu-şi contribu
re populară de la Bucureşti din 5 de- prean, Nicoiae Matei, Da- ţia la ridicarea nivelului
iu un profund ecou în inimile noastre, mian Solomon, Szemcsuk spiritual al întregului popor.
ră energiile, ne mobilizează la ridicarea Anton, Virginiu Susan, Au
alitativ superior a întregii activităţi, rel Matei, maşiniştii-tipăritori NICOLAE HADA
toţi oamenii muncii din patria noastră, Otvos Ludovic, losif Giura, linotipist, Tipografia Deva,
organele şi organizaţiile de partid, co- Nicu Pădureanu, zincografii membru al consiliului
oamenii muncii hunedoreni, ne expri- Ana Balaşfi şi Dorin iepu de conducere al ziarului
ată, mult stimate şi iubite tovarăşe se- | Aspect clin timpul lucrului la maşini plane. re, iegătoarele Maria Popa, „Drumul socialismului"
, profundul ataşament faţă de întreaga j
îă şi externă a partidului şi statului
e măreţele dumneavoastră idei, de clar- | Pemtra
itezanţa revoluţionară cu care conduceţi Sfarâ la Vaţa de Jos
âniei socialiste, urmîndu-vă neabătut pe
s al independenţei şi suveranităţii naţio- 1 pomicuitori lama
ii luminoşi ai comunismului în străbuna ; S-au adunat nişte ani şi-au înţeles rosturile, nu l
buni de cind particip la s-au speriat de „viaţa la ţa- i (Urmore din pag. 1) nu este...
ri- 1
tot felul de intilniri cu ci- ră“, ci, dimpotrivă, au pri- cărbune determină în ul
V REPREZENTANŢILOR OAMENILOR titorii din toate domeniile vit-o in ochi şi i s-au in- ţ timă instanţă oprirea bate
II DIN JUDEŢUL HUNEDOARA profesionale şi in cele mai tegrat creator, modelind-o, l sului, vizibilă in producţia riilor de cocsificare. O ba vacan)â
diverse locuri : uzine, şan- răminind solidari in aspira- J ultimelor luni. Şi fiindcă terie oprită nu este ca un
tiere, cluburi, şcoli, cămi- ţiile lor, realizind In jurul \ vorbim de eficienţă, numai alt agregat siderurgic. Se (Urmare din pag. 1)
Xll-lea al lea Congres al consiliilor pentru transportul apei din distrug cărămizile refracta
plinirea in- oamen !or muncii de a se ne culturale. După o ase- lor un climat cultural fer- ţ preparaţii s-a plătit peste re (si ele o problemă pe e- tăierile se impune să fie
:
xlerilor clin constitui consilii judeţene menea experienţă m-aş in- til, un public receptiv, o 1 un sfert de milion de lei, conomie), iar înzidirea unui intensificat ritmul la tăieri,
[ unic pe ale oamenilor muncii. „în cumeta să împart aceste în- stare de suflet prielnică ' jar pentru scoatrea ei din asemenea obiectiv este de pentru ca in primăvară să
pe întregul care să fie reprezentate tilniri in două categorii, pe creaţiei. In seara la care ^ cărbune s-au consumat su durată. l-amină cit mai puţini pomi
care, mai in glumă, mai in mă refer — şi care nu era 1
• fi posibile toate unităţile industriale plimentar 2 400 tone c.o„ Aşa stînd lucrurile, între la care să fie făcute tăieri.
la termen de transport, finanţe şi co serios, le-aş numi unilatera- prima de acest fel — la / cu o valoare ce depăşeşte
însemnat
rolul
Cunoscînd
ctivelor de merţ de pe teritoriul ju le şi bilaterale. Unilaterale Vaţa se afla o impunătoare ţ altă jumătate de milion de_ gul colectiv de coesari de al fertilizării asupra recol
ierea para- deţului respectiv“, s-a tre sint cele pe care noi, scrii- delegaţie de scriitori in l lei. la Hunedoara face incă o tei de fructe, o parte din
muncitoresc
apel
un
dată
taţi şi con- cut la alegerea Consiliului torii, le socotim ratate din frunte cu Dumitru Radu Po- 1 Un semn de întrebare se către minerii şi preparato forţe şi mijloace mecaniza
alt grad de judeţean al oamenilor cauză că n-am putut stabili pescu, preşedintele Uniunii 1 pune peste ritmicitatea li rii din Valea Jiului. La te sînt concentrate la apli
calitate şi muncii. în funcţia de pre o comuniune cu publicul Scriitorilor. Ceea ce mi s-a ^ vrărilor. Planul de livrare, cocserie este nevoie de carea îngrăşămintelor orga
• capacităţi şedinte a fost ales tovară pe zi lucrătoare, este de cărbune de calitate, livrat nice în livezi. Pînă acum
şul Radu Bălan. prim- C o n s e m n ă r i 1974 tone cărbune. Media în cantităţile solicitate de s-au transportat -peste 300
recomandat secretar al Comitetului ju însă nu depăşeşte 1 100 to procesul de producţie şi în tone gunoi de grajd de la
enilor mun- deţean de partid Hunedoa nostru. Există un mod de a părut insă cu deosebire e ne. condiţiile prevăzute de Complexul de îngrăşare a
...... .................................................. ............................................. |
dioneze în ra. ca vicepreşedinţi au Firească deci îngrijora contractele încheiate între bovinelor Haţeg. Zilnic se
ul şi meto- fost aleşi tovarăşii : Gheor- zuri sala e rece, placidă, modul in care au colaborat \ rea factorilor de conduce cele două unităţi — C.S.II. aduc în livezi cîte 40—50
:
să pună un ghe Vas u. Ana Boşorogan chipurile sînt Inexpresive, la reuşita serii intelectualii 1 re de la U.C.C. Lipsa de şi C.M.V.J. tone îngrăşăminte organice,
, pe atrage- — secretari ai Conrtetului aplauzele sumar-politicoa- locului, umăr la umăr cu J în plus, s-au asigurat 60
iselor la ac judeţean de partid — Ioan se. Fireşte, de vină putem prestigioşii oaspeţi.- cuvin- ţ tone îngrăşăminte comple
re şi de de- Munteanu. Crişan Arpad, fi şi noi, dar de obicei a- tul cald, subtil şi sincer al ( van, din Deva, cartierul \ xe, care vor fi aplicate la
■irea demo- Ioan Susan. Nicoiae Ghea ceste săli sint formate din- profesorului Sabin Selagea, / Micro 15, blocul 47, ap. 32 pomi în această iarnă.
e, a rolului ţă. iar ca secretar Mircea tr-un public nepus in temă, versurile membrilor Cena- > RFIRni şi Vasile Suciaghi, din Un însemnat volum de
ire de con- Jampa. adunat in pripă de nişte to- ciulul ,.Orizont“ din locali- | Cornăţel, judeţul Dîmbovi lucrări a rămas de efectuat
ît al naţiu- Avînd în vedere sarci varăşi care n-au alt scop tate — Dalia Maria Selagea 1 r. ţ-. .1 ţa, au fost surprinşi făcînd în vederea mobilizării so
; dinamic şi nile de plan mobilizatoare \ decît să bifeze incă un şi Nicoiae Crepcea, poet ţ speculă cu produse prove lului, respectiv prin arături
itru ed fica- ce revin colectivelor mun , punct in planul lor de act/- cunoscut de acum şi © Inocentul. Cind o fost nite din contrabandă : cea şi săpări în livadă, fiind
;
lă a patriei citoreşti din judeţul Hune \ vităţi. Cele bilaterale, in presa literară — melodiile arestat, Teodor Tomo, de necesară suplimentarea for
dată a fost doara în anul 1982. în în schimb, sînt intilnirile de la create şl interpretate de loc din Fălciu, judeţul suri electronice, brichete, ţelor şi mijloacelor meca
ziunea una- tregul cinc nal — urmare a \ care toată lumea pleacă cu excelenţii folkişti, adevăra- Vaslui, domiciliat In Hu ţigări, butelii de gaz pen nizate folosite la acţiunile
:
lilor muncii ponderii pronunţate în an sufletul încărcat de floare, tă revelaţie a serii, Maria- nedoara, str. Batiz nr. 4/49, tru brichete şi altele. Cer respective. Concomitent este
români, ma- samblul economiei naţio Sălile sînt luminate aici de na Petrean şi Zorel Cazan, făcea pe inocentul). „Să cetările continuă, dar celor necesar să fie întreprinse
1
i şi de alte nal' —. hotărîţi să mate scăpărarea a sute de ochi Oameni adevăraţi, compe- ştiţi că e o greşeală la doi speculanţi le-a stat de măsuri energice în vederea
la politica rializeze neabătut preve \ atenţi, inteligenţi, curioşi. O tenţi, talentaţi şi modeşti, mijloc, nu sînt eu acela pe-ccum ceasul. plantării celor 5 000 pomi,
rnă a parti- derile celui de al Xll-lea ^ asemenea sală am intilnit, care au participat la acea care"... Dar nu era nici o cDuş rece. Pentru mine în scopul finalizării lucră
ului nostru, Congres al Partidului Co- de pildă, ori de cite ori am seară de elevaţie spirituală greşeală. T.T. era chiar a- rii care ies din schimb, o rilor de modernizare pre
:
tborări si tnup -t Român, să transpu fost la Vaţa de Jos. Impre- fără complexe provinciale, cela care anul trecut fu baie caldă este mai mult văzute pentru acest an.
re popoare. nă exemplar în practică S ¡urarea, bineînţeles, ţine In cu demnitate şi deplină con- sese condamnat la nouă decît reconfortantă. Pentru înţelegînd răspunderea ce
lumi mai orientările si îndemnu primul rind de buna indru- ştiinţă a posibilităţilor şi va- ani închisoare pentru ten tinerii Nicoiae Marcu şi le revine privind sporirea
rea deplină rile tovarăşului Nicoiae mare şi organizare, pentru lorii lor. Sint toate acestea tativă de omor, dar care Ioan Lungu, care in ziua de producţiei de fructe, meca
ntru dezar- Ceauşescu să-şi sporească care un cuvint de laudă se constatări şi motive de pînă acum reuşise să se 30 noiembrie a.c. ou comis nizatorii Petru Jurconi. Si-
adresat de contr'buţia la prâgresul şi cuvine Comitetului comunal bucurie care ne indreptă- sustragă executării pedep trei furturi de obiecte de la minlc Mihăescu, Ion loani.
or poooare- prosperitatea patriei socia de partid, tovarăşului sec re- ţese să considerăm serile sei. A fost trimis la locul boia minei Lu-peni, duşul a Petru Iorgoni şi alţii, din
:iva tovarâ- liste. participanţii la con- tar adjunct Avram Furdui, om de la Vaţa de Jos o tradi- ce i se cuvine. fost foarte rece. Au fost secţia condusă de Aurel
leauşescu — fernţă au adoptat în în de omenie şl eficienţă. ţie constituită şl, totodată, © Specuiă cu produse de prinşi şi li s-a întocmit do Ardeleanu, depun eforturi
de un larg cheierea lucrărilor textul Dincolo de organizare se una din izbînzlle noastre contrabandă. Ioan Moldo- sar penal. pentru a ridica randamen
a lume. unei telegrame adresată află insă sufletul oamenilor din aceşti ani in lupta cu Rubrică realizată cu sprijinul tul fiecărui hectar de liva
indicaţiilor C.nmUt'+v'rv n g ţ i al şl tn primul rind al intelec- Inerţia. lnspec ora‘- uhu mdetean de interne dă prin lucrările -ic cali
,
n ra
f
1
!
t<m] N'co’ap p n " ‘ J ■■■ ■ r ‘ tovarăşului tualilor din comună, care RADU CIOBANU^j tate pe care ie o - tueazS
:el de-al II- Nicoiae Ceauşescu. în această perioadă.
