Page 5 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 5
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 485 ® MARŢI, 1 DECEMBRIE 1981
Două brigăzi cu condiţii de hicm asemănătoare Constructorii bateriei a doua de la
Călău aşteaptă cărămizi refractare
(Urmare din pag. 1) miai mare dacă' n-am avea avansare corespunzătoare.
cîteva greutăţi. In zona Manevrăm şi mai uşor co
unde lucrăm noi s-a ex loana flexibilă de aer, a- (Urmare din pag. 1) rilor şamotori de la peste bateria a doua şi, sigur,
această situaţie. Pe cînd ploatat cu abataje cameră, vem şi aprovizionare bu 100 câţi erau în luna sep ritmul va creşte — ne spu
ne redresasem mai bine, iar aceasta este prima fe nă, într-un cuvînt avem tembrie, la numai 45 în nea maistrul N. Mareş. Ne
a intervenit cea de a doua lie de sub tavan. Prin pre condiţii de realizare a pla pătează. Acum, la începu prezent, cînd ritmul ar tre bazăm şi pe faptul că fie
perioadă, care ne-a tras siune lemnul din poditura nului. tul acestei săptămîni, con bui să crească, nu să care muncitor din aceste
din nou înapoi. De cîlva camerelor a pătruns în căr Iată deci două brigăzi structorii reclamă lipsa a scadă. formaţii de lucru are o
timp în abatajul nostru se bunele de sub el. Or, pen cu condiţii asemănătoare, nu mai puţin de peste 30 bogată experienţă şi rea-
experimentează o nouă me tru aranjarea unui tavan numai că rezultatele dife sortimente de cărămidă re Discutînd cu zidarii şa- ' lizează zilnic o depăşire a
todă de aeraj, cu tuburi corespunzător la frontal ră. Este adevărat că nici fractară care dăunează motori, cu maiştrii Nolică productivităţii muncii cu
metalice rigide, în locul este nevoie să-l nivelăm, conducerea sectorului nu a foarte mult înzidirii lan Mareş, şeful lotului II şi 300—500 kg de cărămidă
coloanelor flexibile. Avem pentru a putea pune plasa sprijinit îndeajuns brigă durilor de la 29 la 34. Ianoş Simo, aflăm că da în zidită într-un schimb
şi mari infiltraţii de apă de sîrmă. Infiltraţii de zile în realizarea lună de Deşi cantităţile sînt foarte că vor primi în aceste zile prelungit de lucru.
în abataj, ceea ce ne o- apă nu prea avem, însă lună a planului, la care mici — de la 60 la 230 de toate sortimentele de cără
bligă la eforturi mai mari d'acă am avea, ne-ar da s-au mai adăugat şi cauze bucăţi —, fără aceste sor midă refractară, aşa cum Sperăm ca intervenţiile
zilnice ■ ce se fac atît de
pentru tăiere, mutarea tu multă bătaie de cap ex obiective. La brigada con timente de cărămizi nu se era de fapt prevăzut în / constructor cit şi de re
burilor actuale şi celelal plozivul, întrucît nu se mai dusă de Al. Lazov am des pot încheia aceste • cinci minuta încheiată la 13 no prezentantul ministerului
te operaţiuni duc la dubla aduce din cel învelit în prins şi concluzia că pre rânduri, care au mai ră iembrie a.c. cu furnizorul, ce şe află în permanenţă
rea efortului intr-un folii de polietilenă, iar cel gătirea cadrelor de rezervă mas de înzidit pînă la ur există posibilităţi pentru la furnizor, să se materia
schimb. actual se udă repede şi nu nu este o preocupare per mătoarea operaţie de lu recuperarea restanţelor.
D. Leoixte: Intr-adevăr, rupe cît ar trebui. La ma cru — pentru care sînt că — Odată cu sosirea că lizeze în îmbunătăţirea a-
în prezent noi avem plus gazie nu există nici ba manentă, dictonul „omul ra mi zi. rămizilor — care e drept provizionăfii cu sortimen
la producţia de cărbune, loane pentru învelirea ex potrivit la locul potrivit“ în această situaţie, con că aproape zilnic intră a- tele de cărămizi ce se cer
ca urmare a organizării plozivului, deci la acest fiind deosebit de actual în ducerea şantierului şi a lo cum .pe şantier, noi vom acum şi ritmul lucrărilor
mai bune a locului de capitol nu stăm prea bine. minerit, ca dealtfel în ori tului IX au fost nevoite concentra un număr maţ să crească la nivelul pre
muncă. Plusul ar fi mult Zilnic tăiem cam 1,5 m, o ce domeniu de activitate. să reducă numărul zida-. mare de zidari şamotori la văzut.
Ö — G_© — ® — © — © — © — © — © _ © _ © — © _ © — © _ O — _ © _ o — ®_ o _ « _ c _ e O _ w _ «v _ ___ «*» — O — ©
o Sub povara unei
profunde şi nemărginite
dureri, familia îndoliată
anunţă încetarea din
viaţă, într-un tragi? ac
LA GENEVA Au început tratativele pentru Plenara C.C. al P.M.Ü.P. VÎNzARI-CUMP ARĂRI cident, a celei câre a
© Vînd apartament pa fost o soţie şi mamă
imitarea armamentelor nuceare tru camere, bol central, e- iubitoare.
VARŞOVIA 30 (Ager dului în perioada actuală, taj IV, Deva, Gojdu, te
GENEVA 30 (Agerpres). cadrul primei zile a trata pres). — După cum infor precum şi în vederea rea lefon 22488. (2059) IÎARDAN ILEANA
— La 30 noiembrie, la Ge tivelor a avut loc o întîl- mează agenţia PAP, la Var- lizării planului central al © Vînd magnetofon Grun- în vîrstă de 38 de ani.
neva au început tratative nire consacrată unor pro ' şovia au avut loc lucrări economiei naţionale pe dig, licenţă ZIC 145 cu îrmormîntarea are loc
le dintre delegaţiile U.R.S.S. bleme procedurale, a şefi le celei de-a VI a plenare 1982. benzi BASF şi boxă. De azi, 1 decembrie, orele
si S.U.A. privind limitarea lor delegaţiilor celor două r în încheierea lucrărilor va, telefon 20972, după o- 13, la cimitirul din stra
armamentelor nucleare în ţări. Prima şedinţă de lu a C.C. al P.M.U.P. Plena plenarei, Wojciech Jaru rele 17. (2028) da M. Eminescu, Deva.
Europa — transmit agen cru a delegaţiilor va avea ra a examinat raportul Bi zelski, prim-seeretar al
ţiile TASS, AP şi UPI. In loc marţi. roului Politic al C.C. cu C.C. al P.M;U.P., a rostit o o Cumpăr ataş original
privire la sarcinile parti- cuvîntare. pentru motocicletă Simson.
Deva, telefon 14050, după
BEIJING: Sesiunea Adunării Naţionale orele 15:30. (2040) o Cadrele didactice de
Ritm scăzut în evoluţia comerţului mondial la Şcoala generală nr. 4
BEIJING 30 (Agerpres). liuiui de Stat, Zhao Ziyang, PIERDERI j Deva anunţă cu nemăr-
— La Beijing s-au deschis a prezentat în faţa depu GENEVA 30 (Agerpres). 9 Pierdut legitimaţie de ■ ginită durere încetarea
1
fulgerătoare din viaţă a
lucrările sesiunii Adunării taţilor un raport al guver — Conform datelor conţi 1975, cînd volumul schim serviciu pe numele Wag,- celei ce a fost învăţă
eliberată
Andrei,
ner
de
Naţionale a Reprezentanţi nului asupra situaţiei eco nute într-un raport publi burilor comerciale a înre C.S. Hunedoara, O declar toarea
lor Populari a R.P. Chine nomice actuale şi a princi cat la Geneva de Comisia gistrat chiar o scădere. nulă. (c. 45)
ze. piilor de dezvoltare pe vii Economică a O.N.U. pen Raportul apreciază că Ia BARDAN ILEANA
La primul punct al ordi tor £ economiei R.P. Chi încetinirea ritmului de • Pierdut legitimaţie de exemplu de dăruire şi
nii de zi, premierul Consi- neze. tru Europa, în cursul anu creştere a volumului valo serviciu pe numele Vlad înaltă ţinută profesio
lui trecut volumul exportu Dragomir, eliberată de C.S. nală, de mare nobleţe
rilor înregistrate pe plan ric al comerţului mondial Hunedoara. O declar nulă. sufletească, căreia ii
îtemanieri în guvernul nipon mondial a crescut cu nu în 1980 a contribuit într-o (c. 41) vom păstra o neştearsă
mai aproximativ două pro măsură importantă redu « Pierdut legitimaţie de amintire. Transmitem
TOKIO 30 (Agerpres). — ministru de externe a fost cente, aceasta fiind cea mai cerea importurilor de ţiţei serviciu pe numele Peder l familiei îndoliate întrea- ’
Primul ministru al Japo numit Yoshio Salcurauchi, redusă creştere a comer ale ţărilor industrializate Ştefan, eliberată de E., M. ga noastră compasiune
niei, Zenko Suzuki, a pro fost secretar general al ţului internaţional din ul occidentale, în contextul Ghelari. O declar nulă. ■ si sincei'e "eondbkjaarfe.' g
cedat, Iutii, la remanierea Partidului Liberal Demo timele două decenii, cu ex scumpirii sensibile a aces (c. 39) - (2096)
guvernului său, prima de la crat, de guvernămînt, care cepţia doar a situaţiei din tui prod.us. DIVERSE
numirea sa în această îi succede lui Sunao Sono- « Cu prilejul împlinirii
funcţie, în iulie 1980, infor da. Conducerea Ministeru a 30 c'e ani, soţia Doina şi
mează agenţia Kyodo. Din lui Comerţului Internaţio fiul P.ăzvan îi urează dra o Colectivul de cadre
clădi rite di n jur au fost a-
cei 21 de membri ai gu- nal şi al Industriei a fost variate. Comunicatul preci gului lor soţ şi tată Glieor- didactice şi întregul oer-
vernului, 5 şi-au menţi- încredinţată lui Shintaro zează că explozibilul a fost ghe Sălant „La mulţi ani!“ sonal tehnico-adminis-
nut posturile. în funcţia de Abe. j (2066) trativ al Liceului indus-
amplasat într-un automobil
de către membri ai organi • Cu prilejul pensionării. - trial nr. 5 Deva, profund
Bl MADRID. - La Ma zaţiei ilegale extremiste : şi a împlinirii’vârstei de 60 îndurerat, este alături de
drid a fost anunţată aresta „Frăţia musulmană". ani, familia Cristea Gheor-
Din ţările in curs de dezvoltare rea a opt extremişti de ghe şi Rozalia îl urează tovarăşul lor de muncă,
dreapta, care au atacat B MADRID. - Congresul i cumnatului Vinţan Victor prof. Mihai Bardan şi
NOUAKCIIOTT. — La te şi credite fermierilor săptămina trecută un sediu Deputaţilor din Spania a j „La mulţi ani !“, viaţă lun fiul Lucian în aceste
Nouakchott s-au deschis pentru dezvoltarea pro din capitală al Partidului aprobat, după o săptâmînă gă şi fericire. (2093) ' clipe de gx'ea încercare
porţile primei universi ducţiei. De asemenea, au Comunist din Spania, lovind de dezbateri, bugetul pe pricinuite de pierderea
tăţi din Mauritania, care fost trimise echipe de şi rănind cîteva persoane anul 1982, care prevede un ANUNŢ DE FAMILIE neaşteptată a celei care
este chemată să joace un specialişti a căror misiu aflate acolo. deficit de 700 miliarde pe • Cu aceeaşi nemărginită a fost o minunată so
rol de seamă în formarea ne este de a acorda asis setas (aproximativ 8 miliar durere, soţia Elisabeta a- ţie şi mamă
cadrelor de specialişti ai tenţă tehnică. Pe de altă de dolari). nunţă rudele, prietenii şi BARDAN ILEANA
acestei ţări. Peste 300 de parte, au fost importate S MANILA. - Un comu Cheltuielile bugetare pe toţi cei care l-au cunos
tineri fac parte din pri seminţe pentru specii de nicat oficial difuzat la Ma (3 500 miliarde pesetas) vor cut pe acela care a fost
ma generaţie de studenţi înaltă productivitate din nila şi citat de agenţia UPI fi anul viitor mai mari cu ZUDOR ALEXANDRU
ai Universităţii. Pînă în Malayezia, Indonpzia şi anunţă că în urma trecerii 25,2 la sută faţă de cele I că astăzi, 1 decembrie 1981
prezent alte trei instituţii Columbia. taifunului „Irma" şi-au pier din anul în curs, iar suma se împlinesc patru ani de © Elevii clasei a VIII-a
de învăţămînt superior au dut viaţa 259 de persoane, destinată amortizării dato cînd dragul şi bunul nos sînt împreună cu părin
funcţionat în Mauritania, ★ alte 79 fiind date dispăru riei publice va spori de la tru soţ, unchi şi cumnat ţii lor, adînc impresio
dar majoritatea cadrelor l te. Se precizează, de ase 78 miliarde pesetas la 132 ne-a părăsit pentru tot naţi de moartea fulge
superioare au fost forma MALABO. --- Recon menea, că în principala miliarde pesetas, deauna. Sufletul lui bun rătoare a fostei învăţă
te în străinătate. în pre strucţia naţională — a- insulă a arhipelagului fili- va rămîne viu în inimile toare
zent circa 3 000 tineri ceasta este principala sar pinez, Luzon, au fost afec @ CIUDAD DE PANAMA. noastre. (2081) BARDAN ILEANA
mauritanieni se pregătesc cină a guvernului, a de tate de calamitate peste — La Ciudad de Panama de la Şcoala generală
la instituţii de învăţămînt clarat recent Obiang 480000 de persoane, care s-au încheiat lucrările Con DECESE nr. 4 Deva, aduc cu
superior din străinătate. Nguema Mbazago, preşe au primit ajutoare de ur ferinţei permanente a parti vînt de mingîiere fami
dintele Republicii Guineea genţă din partea guvernu delor politice din America o Soţia împreună eu liei îndurerate. Celei
* ecuatorială. Drumul spre lui. Latină (COPPPAL), la care rudele anunţă înceta care le-a îndrumat pri
progres trece prin înlă au luat porte reprezentanţi rea din viaţă a celui ca mii paşi, îi vor păstra o
LAGOS. — Guvernul turarea vechilor rinduiell, re a fost caldă amintire. (2097)
nigerian a adoptat o se a subliniat 'şeful statului, B DAMASC. - Un comu ai unor formaţiuni politice, MAXIMIUC NICOLAE
rie de măsuri care vizea nicat oficial, difuzat Ia Da personalităţi ale vieţii poli
ză impulsionarea indus pentru dezvoltarea armo masc şi citat de agenţiile tice, dîn 18 ţări din regiu din Deva, născut la Vlă-
triei uleiului de palmier nioasă a tuturor regiuni France Presse şi Reuter, in ne. Participanţii au adoptai sîneşti, judeţul Botoşani, e Colectivul clasei a
şi restabilirea poziţiei a- lor ţării, pentru instituirea formează că, datorită unei o Declaraţie finală în care îi vom păstra o respec XlI-a A a Liceului in
cestei ramuri economice unei economii planificate. explozii produse, duminică, sînt. respinse în termeni tuoasă amintire. înmor dustrial nr. 5 Deva adu
în domeniul exporturilor. Principala atenţie a fo mântarea va avea loc as ce un ultim omagiu ce
în cartierul Ezbekiet, dîn ca fermi încercările de inter
în acest, sens, guvernul rurilor economice ale ţă pitala siriană, 64 de per venţie din afară în treburile tăzi, 1 decembrie, ore lei ce a fost Bardan
acordă deja asistenţă pen rii trebuie îndreptată spre soane şi-au pierdut viaţa, Interne aîe ţărilor iatîno-a- le 13, la cimitirul din Ileana şl transmite sin
tru reamenajarea planta dezvoltarea agriculturii, alte 135 au fost rănite, iar merîcane şi caraîbiene. strada Eminescu, Deva. cere condoleanţe fami
ţiilor de palmieri existen a spus el. (2098) liei îndoliate. (2101)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cîocfei, iiheriu Islrate (redactor şef). Lucia Eleno Lîcîu, gheorghe Pavet (redactor fef adjunct), Vasîla Pâţon, NIcotae fircob
; redacţia şi adm rn i str atta Abonamentele se faa Ia oficiile poştala, factorii poştali şl difuzoriî voluntari __tn
2 700 Deva i str Dr Petru Groza nr. 35. Telefoane. 11275. 11585. 12157. 20708 . 6Hn tntrepiinder! şî Instituţii o
TIPARUL > Tipografia Deva. str 23 August ar 257 ©ostul unul abonament r 24 tel (pa 9 lunii 48 Iei (pe 6 lunii 96 lei (un an) 3