Page 50 - Drumul_socialismului_1981_12

L DRUMUL SOCIALISMULUI NIL

Toţi cursanfii trebuie ÂHtocondttcere—autoaprovizionare teritorială n TEI

să participe activ ia dezbateri Onorarea contractelor — îndatorire
3,0« TeleŞi
u,oo Trib«
La Ţt’sătoria de mătase organizarea discuţiilor, prin ideologic. Acesta ar cîştiga cetăţenească de prim ordin 11.25 Film
jDcva au fost organizate intervenţii de substanţă a însă în eficienţă dacă or­ Exprt
două cercuri de învăţămînt contribuit la elucidarea te­ ganizaţia de partid ar asi­ 12.25 Origij.
¡politico-ideologic pentru mei puse în discuţie. S-a gura o mobilizare bună la Livrarea animalelor şi livrările sînt în curs de gospodăririi chibzuite a rial ş
membrii de partid. Ne-am subliniat deplina unitate curs (la tema pe care o a- produselor agroalimentare realizare. De asemenea, fiecărei palme de păinint 13.15 Telex
îndreptat atenţia către cel dintre ceea ce se enunţă nalizăm au lipsit nemoti­ pentru fondul de stat con­ pentru anul 1982 am înce­ trebuie urmat însă ide că­ 16,00 Telex
10,05 Tolcşi
al cărui propagandist este in documentele de partid vat şase cursanţi) şi dacă stituie o datorie cetăţe­ put acţiunea şi avem deja tre fiecare locuitor, indi­ 17.15 Club«
economistul loan Sabin, în propagandistul s-ar ocupa nească pe care locuitorii contractate 32 de animale ferent că are domiciliul în 10,00 Almaj
caro se dezbat problemele mai insistent de antrena­ satelor comunei Tomeşti, şi 303 hl lapte de vacă“ — satul centru de comună ori 18.25 Fonui
fundamentale ale econo­ 1NVAŢĂMÎNTUL rea la dezbateri a celor ca­ în baza contractelor în­ ne spune Laurenţiu Her- în Tiuleşti şi Şteia, ,pe dea­ gic
miei socialiste. POLITICO — ro fac doar prezenţa fizică. cheiate, o îndeplinesc cu beiu, primarul comunei. lul Dîmbovana sau Crin- 18.15 1001 i
După ce în anul de invă- IDEOLOGIC. NIVEL — Intervenţiile Terezel Lo- răspundere şi conştiincio­ Deoarece din acest an au guri, .in cătunul Valea Ma­ 19,00 Telcju
ţămînt 1980—1981 s-au a- poşi. Măriei Pătrulescu, Eu­ zitate. Situaţia contractelor mai rămas doar puţine zi­ re de Cris. 19.25 Aciua
profundal problemele nou­ CONŢINUT — geniei Olar şi inginerei încheiate in anul acesta, le, este foarte important şi La realizarea sarcinilor 19,45 Civica
lui mecanism economico- EFICIENŢĂ Paula Bobeş au dovedit în­ întocmită la Consiliul popu­ necesar să fie urmărită în­ concretizate în programul
financiar, în acest an s-au ţelegerea politicii partidu­ lar comunal Tomeşti rele­ deaproape activitatea de o- comunei privind autocon- .20,10Teatri
reluat în studiu documen­ lui şi statului nostru, dar vă că, faţă de plan, la unii norare a contractelor în­ ducerea şi autoaproviziona- derc i
lu
lor
tele Congresului al Xll-!ea şi de stat şi felul in care la o asemenea temă privi­ indicatori ca : bovine adul­ cheiate cu statul. rea, o contribuţie decisivă 81,55 Imagii
al P.C.R. Am participat la se aplică principiile poli­ toare la politica externă a te, tineret bovin, porcine Există unii cetăţeni care trebuie s-o aducă şi orga­
dezbaterea celei de-a doua ticii externe în relaţiile României, la rolul său ac­ sînt depăşivi de 28, 70 şi au făcut eforturi aprecia­ nul local al puterii de stat. Sini
teme a acestui cerc, „Docu­ României cu alte state, in­ tiv in rezolvarea probleme­ respectiv 3 capete, iar la bile pentru a răspunde în­ Va trebui să se acţioneze baletu,
mentele Congresului al diferent de orîndulre so­ lor cu care se confruntă lapte de' vacă, ovine şi lină datoririlor ce şi le-au asu­ cu mai multă energie şi din
Xll-lea al P.C.R. cu privi­ cială. omenirea, puteau participa pianul contractărilor este mat. Am remarca aportul perseverenţă, cu atît mai 2,10 Teleju
re la obiectivele activităţii Nivelul destul de ridicat toţi cursanţii. Ni s-a spus realizat sută la sută. La unor gospodari harnici ca mult cu cît rezultatele pot
internaţionale a partidului al dezbaterilor — explica­ eă ia cea de-a treia temă prima vedere, această stare Toma Florea, care a con­ şi trebuie să fie amplifica­
şi statului nostru. Liniile bil si prin faptul că ma­ privitoare la investiţii dez­ de lucruri pare satisfăcă­ tractat an de an animale te. Un asemenea deziderat mm
directoare ale politicii joritatea cursanţilor sint baterile vor fi mai puţin toare. La capitolul predări şi care deţine în gospodă­ se va înfăptui prin valori­
partidului nostru pe plan tineri absolvenţi de liceu, teoretice şi asta va asigu­ însă, la majoritatea indica­ ria proprie in prezent 13 ficarea deplină a posibili­
mondial' . deci cu un orizont de cu­ ra o mai bună participare torilor există unele restan­ bovine, Grozav Dărăştean tăţilor existente pentru BUCURE*
1
Dezbaterile ta obiect au noaştere eare-i face re­ a cursanţilor. Acest lucru ţe. Spre exemplu, s-au li­ care a livrat 2000 1 lapte, creşterea producţiilor la dioprogram
Radiojurnal
dovedit o bună cunoaştere ceptivi la evenimentele se va întimpla dacă pe toţi vrat 57 de bovine adulte un porc, două bovine adul­ hectar şi a efectivului de presei ; 8,1>
a documentelor de partid Internaţionale — denotă cursanţii ii va preocupa faţă do 84 contractate, 123 te si patru ovine, Sinesie animale în cadrul gospodă­ diilor; 9,00
şi de stat, a evenimente­ seriozitatea şi conştiincio­ pregătirea temelor si dacă viţei din 229, 70 porcine Dărăştean şi loan Pa-vel, riilor populaţiei, astfel ca n5 Râspttt»
10,0 J,
lor politice interne si in­ zitatea eu care propagan­ asupra modului lor de pre­ faţă de 110, iar lapte de care, de asemenea, şi-au să se asigure atît consumul aiil
ternaţionale de c ă t r e distul pregăteşte si con­ gătire se va institui un mai vacă doar 420 hl faţă de onorat contractele încheia­ local din resurse proprii, -.0,25 Atlas
11
cursanţi şi mai ales de că­ duce dezbaterea temelor riguros control. 900 hl contractaţi. te. Exemplul acestora, al cît şi un excedent pentru Mioriţa; 11,05
ştiri;
tre propagandist, care, prin de la învăţămîntul politico- „Avem o situaţie bună tuturor oamenilor care au fondul de stat. Fugaru; 11,
VIORICA ROMAN privind contractările, iar înţeles rostul muncii, al ESTERA ŞINA Xladio-TV.;
ştiri; 12,05 1
Prezentă clorului no:
corale; 13,0
15.00 Clubu.
A În rîndul Radiojurnal
nate econo
IU tul medicu
gospodarilor magazinul
(Urmare din pag. 1) nă la traducerea lor în Poemele et<
fapt, fac din activitatea 18.00 Orele
controlului oamenilor mun­ de frunte moria pămi:
20,30 Com
sionarn Maria Zdrenghen, cii o activitate formală, că popula,
Constantin Manole din par­ (neeficientă). Nu este cazul Se numeşte Mihai Faur Ceauşcscu
tea O.D.U.S. Poate fi a- la Orăştie, desigur. Totuşi, şi este unul dintre harni­ comunism i
cc in lume
mintită si activitatea bună şi aici se impune să se ac­ cii gospodari ai satului — peisaj in.
desfăşurată de (‘ele cinei ţioneze mai constant şi mai Vadu Dobrii, frumoasă a- poran ; 21,-
echipe formate din tineri sistematic, să se urmăreas­ şezare pădurenească apar­ ră ; 2.2,00 C
23,00—5,00 N
din oraş — trei în unităţi că mai mult eficienţa ac­ ţinătoare comunei Bunila. nocturn.
economice şi două in licee ţiunilor întreprinse, tradu­ Ca membru cooperator al
—, care au contribuţii me­ cerea în fapt a măsurilor C.A.P.-ului din localitate
ritorii la bunul mers al u- sugerate de echipele de dovedeşte hărnicie şi pri­ Ciü
nor cantine şi gospodării control. în acelaşi timp, se cepere. Pentru el munca
anexe. De asemenea, nu impune mai multă recepti­ este o pasiune, o înaltă
poate fi trecută cu vederea vitate din partea conduce­ " r îndatorire cetăţenească. DEVA : <
contribuţia organizaţiei lo­ rilor unităţilor controlate . <: 'f - Am 20 de oi, 3 vaci, lo mă (Pa
marcaţi (Ai
cale a democraţiei şi uni­ faţă de observaţiile făcu­ 5 porci. Am contractat cu EA : Convi
tăţii socialiste, care „dă“ te. Este necesară, totodată, statul un porc pe care Ostaticii di
multor echipe membri ini­ mai multă exigenţă faţă de i-am predat, un viţel şi o — seriile
moşi, dornici de acţiune. calitatea muncii celor că­ junincă. tul); _ ''leii
ta) ; Acolo
Dincolo de toate aces­ rora li s-a încredinţat Munca pentru îngrijirea pescăruşii
tea se situează, însă, re­ mandatul de a controla. într-uua din secţiile Întreprinderii de confecţii Vulcan. acestor animale nu îmi PETHOŞAN
zultatele. Este vorba, în Este bine şi indicat ca, la Foto : ŞT. NEMECSEK este fără folos. Pentru dată în
Trecătoare«
primul rînd, de eficienţă, nivelul oraşului, să se or­ familie am came, ouă şi împuşcături
pentru că acesta este ganizeze schimburi dc ex­ produse lactate. Ba mai cretă (Repu
scopul. Constatările făcute perienţă — chiar odată cu mult, vind lapte, brinză In căutai
(Cultural) ţ
de echipele de control al instruirile periodice —, în Diversificarea şi modernizarea fluxurilor etc., lucru ce îmi aduce gan (MttnC
oamenilor muncii, neînsoţi­ cadrul cărora membrii for­ venituri substanţiale — CAN : Pc
te de propuneri şi măsuri, maţiilor de control impresii, tehnolope asipră rentabilitate producţiei afirmă comunistul Mihai rul); DON
să-şi
(Minerul);
iar acestea, la rîndul lor, poată împărtăşi Faur. Calificativul hărni­ bleme pers
neurmărite îndeaproape pî- să cîştigo experienţă. ciei, poate fi acordat a- resc); AND
De la începutul anului, că a prevederilor la ex­ — Şi aici am reuşit să cestuia şi pentru munca Idee (Hunt
CÂNI ;
colectivul Fabricii de pro­ port, la realizarea unor avem o serie de realizări la Ocolul silvic Hunedoa­ (Retezatul);
fiese feune- ducţie industrială mică şi produse de calitate, compe­ bune. înainte nu exista în ra, unde îndeplineşte func­ nâ pentru i
şie); ORI
prestări de servicii din Hu­ titive pe pieţele externe. cadrul fabricii atelier de ţia de brigadier la brigada fără nume
la discreţia rugînei nedoara a livrat la export La secţia metalurgică de finisaj şi spălare, astfel că, IV din Lunca Cernii. dina de tr
produse in valoare de pes­ exemplu, unde sarcinile ION VLAD ra); CEOAC-
te 2,2 milioane lei, ceea sînt din ce în ce mai com­ după ce erau prelucrate, corespondent (Casa de cu
najârii unei balastiere. ce înseamnă că oamenii plexe, am numit un cadru covoarele se trimiteau la Vom trăi ţ
(Dacia); E
Nici pină azi însă balas­ muncii de aici şi-au reali­ eu experienţă — maistrul finisat la Bucureşti. în au­ şoarele clin
tiera n-a fost ridicată, iar zat şi chiar depăşit sarci­ Municipiul Oeva LAN : T(
vtaţt
materialele transportate nile aferente acestui an. iubeşti SIME
tură);
de către Secţia a il-a — Aşa este — no spune a îndeplinit care n-a a
Hunedoara, din cadrul Gheorghe Şerban, ingine­ şui) ; ILIA:
l.E.l.A.M.C. Alba lulia, rul şef ai fabricii. Expor­ (Lumina).
au ajuns intr-o fază a- tăm în ţări ca Italia, angajamentul anual *r"*«u«ss
O imagine edificatoare vansată de degradare. La U.R.S.S., Nigeria, Mongolia IhO]
a nepăsării pentru bunu­ intervenţia noastră, llie ş.a.. covoare, scule, piese (Urmare din pag. 1}
rile din dotare, a risipei Bîzgan, şeful Balastierei de schimb, organe de a- loan Chira, şeful compar­ gust a intrat in funcţie
Rezultatei
de valori materiale. Bun- din Săuleşti, reamintin- samblare, diferite alte re­ timentului tehnologic -- noul atelier de finisaj, pe importante cantităţi do ma­ decembrie
cărele metalice din foto­ du-şi de ele, ne-a asigurat pere necesare unor insta­ să coordoneze direct şi să care l-am construit prin terii prime şi materialo, Extr. 1 :
grafie, alte subansamble. că le va „recupera“ în laţii din industria lemnu­ răspundă de export. Aici autodotare. S-au redus ast­ do alto produse fizice. Extr. a II
care nu se văd, in valoa­ următoarele zile. Vorba lui şi din industria chimi­ au fost asimilate în pro­ fel cheltuielile de produc­ Contribuţii importante ia Extr. a 1K
re de zeci de mii de lei. proverbului : „mai bine că. Dar dacă pină acum ducţie o serie de utilaje şi ţie (numai la transport e- aceste succese şi-au adus Fond dc
au fost transportate la mai tîrziu divit nicioda­ covoarele deţineau ponde­ s.d.v.-uri, care ne ajută la eonomisim aproximativ întreprinderea de produc­ lei.
Ilia în urmă cu trei-pa- tă“ . rea la export. în acest an. realizarea comenzilor. Au 80 000 lei pe an) şi a cres­ ţie industrială şi construc­
tru ani, în scopul ame- LIVIU BRAICA prin creşterea preocupări­ fost organizate echipe spe­ cut operativitatea în exe­ ţii căi ferate, întreprinde­
lor privind lărgirea gamei ciale, compuse din cei mai cuţie şi livrare. în acelaşi rea de morarii şi panifica­
de produse oferite parte­ buni şi mai conştiincioşi timp s-a îmbunătăţit şi ţie, întreprinderea electro-
nerilor străini, şi solicită­ meseriaşi — între care procesul tehnologie, s-a centrale, întreprinderea de
rile la export au crescut, maiştrii Alexandru Drăgoi trecut la depănarea semi­ reţele electrice, exploata­ Timpul
s-au diversificat. şi loan Petria. muncitorii automată (prin înlocuirea rea minieră, tipografia, alte ziua de V
— Prin urmare, lărgirea Francisc Woitsek, Boroş arhaicelor vîrtelniţe, pro­ unităţi economice. Vremea s
cerul va
gamei de sortimente oferi­ Erzebet şi Aurelian Truşcă, ductivitatea muncii la de- Colectivele de oameni ai dea ninf
te la export ar fi una din de la prelucrări mecanice, pănare a crescut cu peste muncii din -municipiul De­ va sufla
măsurile care au dus la şefii de echipă Victor Bo- 400 la sută), la o serie dc va, coordonate de organe­ sificări d
sud-vest
rezultatele amintite. Care bora, Gheorghe Popa, moderni zări şi 5m bunătăţir i le şi organizaţiile de tura min
sînt celelalte ? maiştrii Petru Crişan şi de ordin tehnic la princi­ partid, îşi intensifică efor­ între mi
grade, i;
— Cele de natură tehni- Costică Popa. de la con­ palele utilaje. Urmarea turile si preocupările pen­ tre mim
co-organizatorică. încă din fecţii metalice — care îşi imediată 7 Dintr-un sector tru încheierea primului an de. Cea»
primele zile ale acestui an, realizează ireproşabil sar­ nerentabil pînă în 1980, al cincinalului cu planul La mi
consiliul oamenilor muncii cinile. astăzi el are o rentabilita­ realizat la toţi indicatorii cerul n<:
a adoptat un program com­ — Dar la sectorul covoa­ te do 6,3 la sută. fizici şi de eficienţă, pen­ sori ten
de se
plex de măsuri menit să re ce s-a întreprins, eu ce tru pregătirea temeinicii a Pruncei
ducă la îndeplinirea ritmi- rezultate ? MIRCEA LEPÂDATU producţiei anului viitor.