Page 55 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 55
8 © MIERCURI, 16 DECEMBRIE 1981 - ~9- 3
Formarea tineretului — Acolo ygicie s-o muaicil organizat
2&ua§E s-ou obţinut şi rezultate bu??©
investiţi© pe termen lung
{Urmare din pag. 1) anii trecuţi colectivul de Activitate bună au des
Par Udul a încredinţat dele educaţiei patriotice in consecinţă. In clasa a redacţie al gazetei a obţi făşurat gazetele de pere
scolii o responsabilă mi s-au materializat si în X-a F, prof. Eleonora Sîr- nut în concurs diplome te şi satirice ale tineretu
pronoexpri'S aduce în faţa oamenilor lui, atît în unităţile econo
siune politică, socială, mo toamna acestui an într-o bu, dirigintele clasei, a binemeritate. Acum însă
tehnice valoare de peste 40 000 lei, organizat o dezbatere de cazuri de abateri dc la nu mai este un mijloc al mice cit şi in şcoli. De a-
rătorii din rală: formarea tinerilor disciplina muncii sau de semonea, cele ale pionie
in spirit revoluţionar, pa obţinută prin recoltarea şi caz, elevul în cauză — Gli- la normele de conduită, a- muncii politice care să
a muzicală triotic, al concepţiei ma- transportul a 200 tone gor Perta — primind opro tiludini de indiferenţă fa mobilizeze. Aceasta deno rilor.
maţilor Fes- terialist-dialectice despre cartofi de la ferma nr. 6 briul colegilor, simţindu-se tă că nici organizaţia de Prin ceea ce s-a reali
ţional „C’în- natură si societate, al ideo Orăştie a I.A.S. S meria, a obligat să' dea seamă de ţă de fenomenele negati partid din secţia a Il-a zat bun în activitatea pro
Sniei“ 131!)— faptele lui, să-şi revizuias ve. Aici, colectivul de re vagoane, care coordonează pagandei vizuale în cursul
misiune di- logiei partidului nostru co porumbului de pe zeci de dacţie munceşte pe baza activitatea gazetei, nu s-a
a Sala Pa- munist, al principiilor eti hectare, prin efectuarea că atitudinea, să se anga unui plan tematic bine acestui an se face dovada
oublicii So cii şi echităţii socialiste. jeze la o conduită de elev preocupat în permanenţă că acolo unde organizaţii
ni ân ia unor munci la C.L.F. Se utecist. „Şi la clasa a X-a gindit şi mai cu seamă se de îndrumarea colectivu
Educaţia făcută în şcoală poate spune că liceul nu le de partid, de U.T.C. şi
înseamnă o investiţie pe D am organizat o aseme află mereu în centrul e- lui de redacţie, de spri de sindicat au pus la su
i economică termen lung, cu ample re nea dezbatere, am partici venimentclor, ncpicrzînd jinirea lui. Pe această li
leca : ,,U1- verberaţii pe parcursul pat si eu — mărturisea niciodată prilejul să inter nie a „achitării de obliga flet această activitate, ea
Premieră directorul- liceului —, la vină prin ascuţişul criti ţie“ s-a mers şi în cazul s-a ridicat la înălţimea
’rodii c ţ i e a muncii si al vieţii omului. Şcoala — această clasă am avut şi unor gazete de perete de rosturilor cc-i revin în in
italiene I.a recenta plenară comu cii, combătînd neajunsu fluenţarea conştiinţei oa
nă a C. C. al P.C.R. şi alte manifestări de indis rile, indolenţa, superficia la C.A.P., comerţ, coope
fulgilor de factor complex menilor.
ane muzi- Consiliului Suprem al Dez ciplină, nu numai cazul litatea, delăsarea, indisci raţia meşteşugărească. în
fică voltării Economice şi So celor doi elevi — Hancheş plina in muncă. aceste unităţi nu numai Cei cărora nu li s-au pu
ciale, secretarul gene de etbeaţie Ion şi Hancheş Ionel — Prin contrast cu „Fero gazetele de perete nu tut aduce cuvinte de lau
care, împreună eu alţi e- „vorbesc“ convingător oa dă au in această confrun
ral al partidului, tova levi au sustras schiurile“. viarul“, ca să răminem în menilor, ci întreaga pro tare un prilej de a-şi
răşul Nicolae Ceauşescu, revoluţionară, Aşadar, la clasa a X-a acelaşi cadru al căilor fe
a stăruit în mod deosebit D au fost şi alte proble rate, gazeta de perete pagandă vizuală este ane iace o autoanaliză profun
de
lipsită
mică,
ştearsă,
asupra necesităţii creşte patriotică me de indisciplină ! Sur „Vagonul“ a scăzut simţi vervă, combativitate şi dă, iar în anul viitor să
realizeze o cotitură in ac
rii rolului şcolii în educa- prinde însă neplăcut fap
: 6,00 Ra- tor ştacheta exigentei. în stăruinţă. tivitate.
mineţii; 7,00 Ua rcvoluţionară a tinc- tul că organizaţia U.T.C.
0 Revista gencraţii, a îmbogăţi din şcoală n-a găsit de
ierul mclo- rei se confruntă cu probleme
tin de ştiri; rii şi diversificării forme- deosebite nici în ce pri cuviinţă să se implice în
1
ascultători- muncii educative, uni- veşte disciplina şcolară aceste aspecte ale educa Ciprfe“ - „îl .jce impun acţfosiS energice pentru
n dc ştiri ; lor ţiei. Nici a doua zi, nici a
mlară 0,30 rii el'orturilor tuturor fac (directorul liceului, prof. treia, dar ci-
aliste, 10,45 Emil Neamţu, urmăreşte
icc; 11,00 torilor (cadre didactice, or sa noimală a activităţi
; 11,05 Mi ganizaţii de tineret, elevi, zilnic, consemnînd '
rilor; 11,35 părinţi), pentru a da efi
radio - tv. ; 1
ştiri; 12,05 cienţă acestei resrv"-' . u-z/ijuiut un caz — In eîmp şi Ia fermele de animale
problemă, dar „cazul“
»o asis-
ore). era... fictiv ! Au trecut — In ceea ce priveşte la săparea de şanţuri pen nivel corespunzător la
.—, sa Şi, totuşi, în acest ca două săptămîni şi nici pă sectorul zootehnie, sosirea tru eliminarea excesului producţia de lapte — nc-a
elevilor
rinţii
cauză
în
al
le clntecc : impulsioneze iet al urmăririi zilnice a iernii nu a afectat desfă de umiditate de pe semă precizat inginerul şef ioan
Sîntandrei,
C.A.P.
năturile de toamnă.
/ui eu f u f U - , •st consemnat zilele tre n-au dat pe la şcoală. (în şurarea normală a activi
micro 2, în blocul 11, in tăţii — nc-a relatat secre — Activitatea în secto Igna.
cuse un fapt care a neli rul zootehnic se desfăşoa Faptul că 6-a făcut ni
icului; 17,00 luţionara, p a . . . i ti niştit colectivul şcolii: trei tr-un apartament cu trei tarul Comitetului comunal ră fără întrerupere — ne-a velarea terenului înainte
; 17,05 Opi- camere proprietate perso de partid Veţel, Ioan Şt of.
1,30 Muzică neretului. elevi din clasele a X-a D S-au luat operativ măsuri spus inginerul şef ai de semănat a determinat
itece popu- Liceul industrial „Aurel şi F au comis grave aba nală, locuieşte... un elev de curăţare a căilor de C.A.P. Deva, Andrei Rodi. înlăturarea băltirilor de
serii; 20,00 Vlăicu“ din Orăştie şi-a care are în gazdă un co Din controalele efectuate apă. în preocuparea noas
ul legii ; teri de la disciplină: au acces la depozitul de fura
rapsozilor; cîştigat un binemeritat sustras, din magazia cu leg. Nesupravegheaţi cu je, astfel ca lucrătorii din in eîmp am constatat o tră stă, în aceste zile, con
aară; 21,00 prestigiu în activitatea de lunile de părinţi, azi aceş zootehnie să nu întimpine stare bună de vegetaţie a tinuarea împrăştierii celor
n frunte, efecte sportive, 10 perechi tia se numără printre au culturilor, neexistînd ca 300 tone gunoi de grajd
in ţară, pregătire a elevilor şi — de schiuri. Aceste fapte nu greutăţi privind hrănirea
lume; 21,30 mai ales în ultimii ani, torii gravei abateri de la animalelor. O situaţie mai zuri de băltire a apei. care se află transportat
cal; 21,50 puteau lăsa indiferent co deosebită avem în legătu Vom continua şi fertiliza in eîmp. De asemenea,
10 O zi in- prin colaborarea fruetu- lectivul de cadre didacti disciplina şcolară, de la rea terenului cu îngrăşă vom trece la fertilizarea
Bijuterii să cu întreprinderea me conduita etică). Iată dez ră cu scurgerea apelor dc
•5,00 Non ce si elevi, organizaţiile baterea de... caz, la care pe culturi, in special la minte organice, pînă acum suplimentară cu azotat a
oeturn. canică — în împletirea de partid şi U.T.C. din C.A.P. Leşnic. Imediat ce avînd fertilizată cu gunoi semănăturilor de toamnă.
strînsă a cunoştinţelor şcoală, părinţii. Consiliul trebuie să participe toţi se va dezgheţa se va trece de grajd o suprafaţă de La ferma de legume a înce
teoretice cu cerinţele prac profesoral a luat în dis factorii educaţionali ! cu formaţiile de coopera 40 de hectare destinată put pregătirea mraniţei
ticii, ale producţiei. Roa cuţie faptele şi a hotărît LUCIA LICIU tori ce au fost constituite culturii cartofilor. necesare la producerea ră
— Datorită măsurilor sadurilor, iar în atelierul
— o — » — a — » — o----------------- — u — o — ® — o — - • _ s _ e _ — o © _ 0„ 9_ ® _ © _ luate, îngrijitorii de ani secţiei de mecanizare s-a
male au asigurate condi trecut la repararea trac
iu?:—‘OA- Intre baraj şi centrala subterana ţii bune de lucru, astfel toarelor şi maşinilor agri
¡zapa fan-
incit să putem menţine un
cole.
Ca atomii
(Flacăra);
Boia Vista
Siderurgis- {Urmare din pag. 1) rămîne mai „scund“ cu carenţe din organizare şl vcm doar două brigăzi Veghe permanentă
tronic (Ar- vreo şapte metri (963 m în îmbunătăţită disciplina bune ce înaintează prin
nru zboară
tructorul) ; loc de 970 m, planificat), iar muncii. metode clasice — cele
singură mănunte despre activita patru, cinci luni din anul conduse de Nicolae Gră- la starea drumurilor S
(Unirea) ; tea acestora am primit de viitor se va lucra în con ADUCŢIUNEA pinoiu şi Ioan Roman —
,'oiembrie); la Nicolae Ravici, şeful
poliţia se- tul acestui an (în condi PRINCIPALA — pe care le-am concentrat Zăpada abundentă că lare municipale, orăşe
; LUPENI: şantierului energo-montaj. ţiile în care ritmul depu într-unul din cele mai zută in j u d e ţ u l nos neşti şi din unele comune
hibriturilor „Executăm montarea blin nerilor se va menţine la „NODUL GORDIAN" ! „fierbinţi“ tronsoane ale
, aur, na dajelor la distribuitor şi aducţiunii, cel de la Ne- tru în după-amiaza şi au intervenit greoi, cu in-
şi ; VUL- 100 000 mc lunar). Toţi cei cu care am stat n o a p t e a de 13 decem tirziere (abia spre amia-
(Luceafă- conductele de legătură — Şi iarăşi inserăm o opi tiş — amonte şi aval. Lor brie a cauzat deranjamen za-zilei de luni, 14 decem
Corleone aproximativ 450-ţ tone de vorbă pe şantier sînt li se adaugă brigada de
ULA; Plo- blindaje, din care circa nie a inginerului Pîrvă- conştienţi că aducţiunea la excavaţii mecanice, ca te în transporturile auto brie a.c.), pentru debloca
îea satului nescu : „Cu puţin efort, lu principală este, în mo şi aceasta pentru că pri rea unor căi de acces, cu
ANINOA- 300 tone sînt gata, iar la re deserveşte maşina de mul semnal mai puternic răţarea străzilor principa
(Muncito- firul nr. 1 al conductelor crările la baraj s-ar putea mentul actual, şi va ră forat la secţiune plină.
t; Tristan de legătură s-au încheiat înscrie în grafic“. mîne în continuare, „no Bineînţeles, pentru impul al iernii i-a găsit insufi le, ceea ce a generat
letezatul) ; dul gordian“ de a cărui cient pregătiţi pe cei care strangulări ale circulaţiei
tumultuoşi inclusiv probele hidrauli Acest efort trebuie tra sionarea lucrărilor am au în grijă drumurile na rutiere, ambuscade, ava
IURADAR- ce“. „în ce fază de mon dus în felul următor: ma dezlegare depinde însăşi luat o serie de măsuri la
/isată (Mi- taj sînteţi la grupul nr. şinile de mare tonaj să punerea în funcţiune la nivel de grup şl de şan ţionale, judeţene şi comu rierea unor autovehicule,
E: Femeia nale dintre hotarele hune- accidente.
ria); Gră 1 ?“. „Am pornit lucrarea tiere (completarea forma dorene. Cea mai afectată Dar iarna abia a înce-
iţi (Flacă- cu o tehnologie proprie, ţiilor. de lucru în subte
îAl: Du fără podurile rulante. Pî- INVESTIŢIILE zonă a fost cea a Orăş- .put şi nu şi-a adus încă
ioasa dc ran, înzestrarea acestora tiei, unde Secţia de între întreg cortegiul de factori
;; Confi- nă acum s-a lansat şi cu maşini de mare randa ţinere, reparaţii drumuri
BRAZI : centrat cotul aspirator, ment etc.), menite să du care să ne pună probleme.
38; CA- filtrele de apă-răcire şi şi poduri şi siguranţa cir Tocmai de aceea conside
ice să iu- grupul de ulei sub pre că la avansuri mai sub culaţiei Deva a rămas co răm că este necesar ca
a de cul- fie exploatate la întreaga termen a centralei electri stanţiale. rigentă la primul examen factorii răspunzători de
Kojak la siune. Activitatea de mon
ml); 1LIA: taj merge bine, nu va crea capacitate, iar cariera să ce subterane. Şi Intr-ade Dar, urmărind situaţia al anotimpului alb care soarta drumurilor — în
• emisie livreze zilnic cantităţile văr, aşa este, dacă avem înaintărilor la fronturile şi-a intrat în drepturi. primul rînd —, dar şi or
nimănui nici un fel de de lucru de pe aducţiu- Doar un exemplu : de la
probleme. Totul este să de anrocamente solicitate. în vedere că ritmurile de nea principală am consta Simeria Veche şi pînă la ganele locale ale puterii
ni se asigure condiţii de însă o parte din maşini lucru nu sînt cele scon tat că toate formaţiile, ieşirea din comuna Aurel de stat, unităţile economi
desfăşurare, să avem ce stau pe... butuci. Lipsesc tate (din cei 4 300 metri chiar şi cele socotite bune, Vlaicu, D.N. 7 s-a trans ce, cetăţenii să vegheze cu
monta“. piese de schimb, anvelo liniari planificaţi a se îna înregistrează rămîneri în format într-un neîntrerupt toată atenţia şi responsa
pe şi carburanţi. inta în acest an, pînă in urmă faţă de grafice. Ast pod de gheaţă pe care bilitatea pentru ca artere
il pentru BARAJ — COTA... Lipsa maşinilor a avut prezent pe aducţiune s-au fel, dacă în 11 luni şi ju s-au aruncat doar cîteva le de circulaţie să se afle
în
bună
stare,
permanent
abrie 1081: APROXIMATIVA implicaţii şi asupra depu realizat doar 2 700 metri, lopeţi de nisip din depo Incit viaţa economico-so-
călzi uşor. mătate la Netiş-amonte
3. Vor că- nerilor de argilă. Noile pe ansamblu înregistrîn- restanţa este doar de 20 zitul de la Turdas. Şi n-am cială a judeţului su-şi ur
moderate — Spre deosebire de a- maşini au sosit după ce a du-se, deci, o restanţă de de metri liniari, la Netiş- putea spune că nu avem meze cursul normal, fără
ploaie şi ducţiunea principală, apre trecut perioada optimă de 1 600 metri liniari). nisip în zonă, alte mate
uşoare ca- lucru la argilă. aval ea se ridică la 140 de probleme de nici un fel.
transfor- cia ing. Mircea Pîrvănes- — Motivele — ne spu metri, la Valea Mare-aval, riale antiderapante sau că La rîndul lor, unităţile
şi ploaie, cu — şeful biroului pro Există însă toate condi nea inginerul Viorel Dă- la 150 de metri, ajungîn- S.I.R.D.P.S.C. Deva nu este
une polei, ducţie —, barajul este mai ţiile ca din prima lună a nilă, directorul grupului dotată cu utilaje corespun deţinătoare de parcuri
t moderat du-se ca maşina de forat zătoare de intervenţie. auto să coordoneze sever
o. Tempe avansat, fapt ce dă ga anului viitor să fie acce de şantiere — sînt, în la secţiune plină să înre activitatea de transport,
ra ii cu- ranţia că va fi finalizat lerat ritmul'de lucru la principal, următoarele: in Nici Direcţia judeţeană să nu se aprobe plecarea
,s 2 şi mi înaintea aducţiunii. gistreze exact... 1000 metri de drumuri şi poduri şi
cele ma- acest obiectiv. Cînd afir trarea cu unele fronturi rămîneri în urmă faţă de unele consilii populare în cursă a maşinilor dacă
i 8 grade, Dar, apreciem noi, une măm acest lucru ne refe (Netiş-aval, „Castel“), în plan. Motivele sînt multi nu sînt într-o perfectă
ceaţă, le sînt lucrările la aduc- comunale nu au acţionat stare tehnică, dacă nu sînt
nea se va ţiune şi altele la baraj. rim atît la parcul activ de zone geologice grele, care ple, unele obiective, alte operativ si eficient în acest
rul va fi Pînă la sfîrşitul acestui maşini, cit şi la faptul că ţin deseori în loc atît e- le ţinînd însă de organi perimetru — o serie de echipate corespunzător con
ia ninsori zarea muncii, de folosirea diţiilor de rulaj pe timpul
1 va sufla an trebuiau depuse în în carieră se montează a- chipele de mineri, cit şi autobuze neputînd circula
itensificări corpul barajului 2,7 mili cum un excavator de ma maşina de perforat la sec judicioasă a timpului de spre Zlatna, Vălisoara. iernii, asigurîndu-li-se ast
km /h din oane mc anrocamente şi re capacitate, cu cupa de ţiune plină, apoi lipsa for lucru, de folosirea utilaje Glod, R e n g h e t. Cigmău fel continuitate şi eficien
Meteorolog Grădişte — si nici în zo ţă în funcţionare si ovi-
sgyak Iu- argilă, şi abia dacă s-a a- 8 mc. Fiind create condi ţei de muncă specializată. lor din dotare ş.a. Dar
!
!
juns la 2.2 m lioane mc. ţii favorabile de lucru mal Mă refer la formaţiile de despre aceste aspecte, în nele Prad si T' a ^e t.înd eventualele accidente
. Efectul imediat ? Barajul trebuie eliminate unele mineri. La ora actuală a- alt număr al ziarului. asemenea, consiliile popu de circulaţie.