Page 57 - Drumul_socialismului_1981_12

T o v a r ă ş u l Nicolae mărturii ale participării d ros al Jeliolâri pentru
Ceauşescu, secretar gene­ plenare a maselor la vas­ dezvoltarea pe care a în-
ral al Partidului Comunist tul proces eultural-educa- registrat-o in această pe­
Român, preşedintele Repu­ tlv ce se desfăşoară în ţa­ rioadă creaţia populară,
blicii Socialiste România, şi ra noastră sula însemnul pentru lucrările frumoase
tovarăşa Elena Ceauşcscu Festival ului ^naţional „Cân­ şi utile realizate. După
au vizitat, miercuri, 16 de­ tarea României“, iniţiat experienţa primelor trei o-
cembrie, Expoziţia repu­ de secretarul general al di ţi i ale festivalului, tre­
Anul XXXIII, rt. 7 499 JOL 17 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani blicană a creatorilor popu­ partidului. buie să se treacă, a sub­
lari, artiştilor amatori şi La începutul vizitei, tova­ liniat I o v a r ă ş u I Nicolae
profesionişti laureaţi aî răşului Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu, la o etapă nouă,
IMPORTANTE MĂSURI ADOPTATE PE COMITETUL POLITIC Festivalului naţional al tovarăşei Elena Ceauşescu superioară, aceea a valori­
educaţiei şi culturii socia­ le sînt prezentate o selec­ ficării creaţiilor pe scară
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ÎN VEDEREA STIMULĂRII liste „Cântarea României“ ţie din cele mai importan­ largă, conţin uind astfel
— 1979—1981. te realizări ale editurilor tradiţia poporului nostru
SPORIRII PRODUCŢIEI AGRICOLE La sosirea tovarăşului noastre. care întotdeauna a u n i t
Nicolae Ceauşescu, a tova­ Un loc aparte în expo­ frumosul cu utilul. S-a in­
ŞI A LIVRĂRILOR LA FONDUL DE STAT
răşei Elena Ceauşescu, la ziţie este rezervat opere­ dicat ca răspunderea acti­
Muzeul de Artă al Repu­ lor de o excepţională va­ vităţii in această direcţie
blicii Socialiste România, loare teoretică şi practică să revină Consiliului Cul­
care găzduieşte expoziţia, ale secretarului general al turii şi Educaţiei Socialis­
numeroşi bucureşteni, ti­ partidului, precum şi lu­ te care într-o slrînsă co­
neri şi tinere, îmbrăcaţi în crările ştiinţifice ale tova­ laborare cu alte instituţii
costume populare, au fă­ răşei academician doctor centrale şi organe locale,
cut o primire deosebit de inginer Elena Ceauşescu, cu organizaţii comerciale,
călduroasă. în continuare, sînt pre­ să treacă la organizarea
Reunind cele mai valo­ zentate, de către preşedin­ producţiei de masă a celor
Lucrătorii ogoarelor hu­ Congresul al Xll-lea al să obţină producţii supe­ roase creaţii realizate, în ţii comitetelor judeţene de mai reuşite creaţii, astfel
nedorene — ţărani coope­ partidului în domeniul a- rioare' la hectar la toate perioada ultimilor doi ani, cultură şi educaţie socia­ incit ele să nu constituie
ratori si cu gospodărie in­ griculturii, realizarea noii culturile. de meşterii populari, de listă, lucrările aparţinând doar obiecte de expoziţie,
dividuală, mecanizatori si revoluţii agrare şi trans­ Cuantumul primelor me­ artiştii plastici amatori şi diferitelor genuri de crea­ ci bunuri puse la dispozi­
cadre tehnice — au primit punerea în fapt a princi­ dii ce se acordă diferen­ profesionişti — români, ţie populară. ţia oamenilor muncii, să
eu deosebit interes şi vie piilor nutoconducerii şi ţiat, în funcţie de cantită­ maghiari, germani si de Apreciind că rezultatele contribuie la satisfacerea
satisfacţie măsurile adop­ autoaprovizionării terito­ ţile de produse ce se vor alte naţionalităţi, tineri şi obţinute de artiştii amatori cerinţelor populaţiei.
tate recent de Comitetul riale, determinlnd satisfa­ livra la hectar, reprezintă vîrstnici de pe întreg cu­ din judeţele ţării în ac­ în continuare, tovară­
Politic Executiv a! C.C. al cerea în condiţii tot mai creşteri medii de circa 30 prinsul ţării, expoziţia re­ tuala ediţie a Festivalului şului Nicolae Ceauşescu,
P.C.R., menite să asigure bune a cerinţelor de con­ la sută faţă de preţul de prezintă în ansamblu ima­ naţional „Cintarea Româ­ tovarăşei Elena Ceauşescu,
stimularea unităţilor agri­ sum ale populaţiei, spori­ ginea sintetică a celor mai niei“ sînt bune, secretarul
cole şi a celorlalţi produ­ rea bazei de materii pri­ (Continuare în pag. a 3-a) valoroase şi reprezentative general al partidului a a­ (Continuare în pag. o 4-a)
cători în creşterea produc­ me ale industriei şi solu­
ţiei la hectar şi sporirea ţionarea altor nevoi ale ¡1 Prîntr-o orgamzare a
livrărilor la fondul do stat economiei.
prin acordarea de prime Important de relevat
peste preţurile de bază este faptul că aplicarea muncii şi a
.pcnlrjj livrarea produselor măsurilor adoptate dă po­
vegetale la fondul de stat. sibilitatea acoperirii în în­ utilajelor, restanţele
de furaje şi de sămînţă, tregime a cheltuielilor e-
■începind cu anul 1982. fectuate pentru obţinerea care există intre ei şi con­
Măsurile adoptate reflectă produselor agricole, elimi- LA CENTRALA structori este evidentă, fie
preocuparea permanentă a nînd neconcordanţele în­ SUBTERANA că o vorba despre con­
partidului şi statului nos­ tre costurile de producţie ducta forţată, unde îri
tru, personal a secretaru­ şi preţurile de livrare, a- REALIZĂRI luna trecută s-au atins
lui general al partidu­ sigurînd creşterea renta­ cele mai înalte ritmuri de
lui, t o v a r ă s u l Nicolae bilităţii şi sporirea sub­ LA ÎNĂLŢIME lucru, fie despre monta­
Ceauşcscu, pentru dezvol­ stanţială a veniturilor tu­ rea blindajelor metalice
tarea continuă a produc­ turor categoriilor de pro­ — Pentru noi — preci­ ia camera inferioară a
ţiei agricole, creşterea con­ ducători. La nivelul între­ za ing. Florin Mandai, şe­
tribuţiei acestei ramuri de gii ţări, unităţile de stat ful lotului de la centrala castelului dc echilibru.
bază a economiei naţiona­ si cooperatiste, cil .şi gos­ subterană — problema nr.
le la progresul économico- podăriile populaţiei vor 1 este să menţinem rit­ O ZI (APARENT)
social al patriei, la ridica­ primi suplimentar în anul murile dc lucru atinse în FĂRĂ PROBLEME
rea nivelului de trai a] agricol 1981—1982 circa 14 prezent, pentru că numai
lucrătorilor din agricultu­ ■miliarde lei, din care circa aşa vom reuşi să finali­
ră, al întregului popor. în 7 miliarde lei revin pro­ zăm la termen obiective­ Hotărit lucru: înălţarea
acelaşi timp, măsurile de ducătorilor agricoli, care le. Acest lucru este reali­ barajului în albia Rîului
stimulare a producătorilor sînt astfel stimulaţi si co­ zabil prin respectarea cu Mare se decide în vîrf
agricoli asigură o mai bu­ interesaţi să pună mai stricteţe de către fiecare de munte, la Netiş. Iar
nă aşezare pe principii e- bine în valoare rezervele formaţie a planificării zil­ cariera Netiş, la mijloc
conornice a schimburilor de creştere a producţiei nice, prin organizarea mai de săptămână, îşi ducea
de produse între sat şi agricole, să folosească ju­ bună a muncii şi folosi­ viaţa de parcă atunci tre­
oraş. întărirea alianţei dicios pămîntul şl baza rea judicioasă a timpului buia trasă cortina peste o
muncitorcşti-ţărăneşti. De tehnico-materială, să redu­ de lucru — capitol la ca- perioadă dc activitate. O
asemenea, ele au un rol că consumurile materiale C.S.H. — strunguri» de ci I in dr i. Strungarul Cheorghc
Maxim execută prelucrarea
de seamă in înfăptuirea şi de energie, să aplice rul de semifabricate ti. unui cilindru pentru lamino-
Folo: VIRGIL ON OUI
obiectivelor stabilite di tehnologiile avansate şi
«MO#
re, trebuie să recunoaş­ foreză se mai încăpăţina
tem, avem posibilităţi mai să-şi înfigă tija în rocă,
mari. un buldozer rîciia pămîn­
Aprecierea şefului de tul în preajma unui ex­
lot se bazează pe cunoaş­ cavator, iar acesta, după
terea amănunţită a modu­ cum osteneau maşinile dc
lui în care decurge acti­ mare tonaj să urce. arun­
Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Potenţialul sec mm vitatea la acest important ca din cînd în eînd cîte
cu privire la aplicarea de noi măsuri de stimulare a pro­ loc de muncă, deşi mai o cupă de anrocamente în
basc ulante.
ducătorilor agricoli care livrează cereale, plante tehnice, îi — sînt şi aici unele nereguli,
cartofi, legume, fructe şi struguri la fondul de stat, de fu­ legate îndeosebi dc dis­ — O zi fără probleme,
raje sau de seminţe, se bucură de un larg ecou în rîn- Deşi timp de cîţiva ani obţinînd producţii mulţu­ persarea forţei de muncă aprecia inginerul Vladi­
durile oamenilor muncii de pe ogoarele hunedorene, care am avut statut de munci­ mitoare. de ia obiectivele princi­ mir Ploşa.
văd în aceasta o nouă expresie a grijii conducerii parti­ tor, am simţit o chemare Ca fiecărui producător pale. „Astăzi (10 decem­ Aparent. Pentru că am
dului şi statului nostru faţă de sporirea producţiei agrico­ irezistibilă spre glie, spre agricol, mi-au produs o brie a.c. — n.n.) am pier­ văzut în carieră utilaje
le, satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei şi lucrul pămînlului şi creş­ mare bucurie măsurile cu­ dut cinci orc — ne măr­ care nu funcţionau. Unui
nevoilor economiei naţionale, de ridicare a nivelului de terea animalelor. Aşa se prinse în hotărîrea cu pri­ turiseau loja Ignat şi A- excavator de mare capa­
trai a! ţăranilor şi întregului nostru popor, în legătură face că m-am întors la vire la stimularea produ­ xenle Scheau. şefi de bri­ citate, cei de la montaj,
cu noile măsuri de stimulare şi cointeresare a producăto­ sat, unde mi-am întemeiat cătorilor agricoli care li­ găzi la dulgheri şi beto- tărăgănînd lucrurile, nu
rilor agricoli, iată opinii ale unor lucrători ai ogoarelor o gospodărie prosperă. Lu- vrează produse la fondul nlşt! — pentru că o parte i-au montat cupa. Pînă nu
hunedorene. erînd pămîntul eu tragere de stat. Pe lingă ajutorul din efectivele noastre au a fost finalizat acesta, la
de inimă, îmi asigur din ce s-a acordat şi se acor­ fost luate la cîteva lu­ un alt excavator a înce­
gospodăria proprie toate dă gospodăriilor din zona crări de la cantină. Dar put demontarea, spre a ft
necooperativizată — con- pînă mîine dimineaţă spe­ transportat din carieră,
produsele de care am ne­ stînd în seminţe din soiuri iar un altul stătea pur şl
voie, în afară de zahăr şi răm să recuperăm...“. simplu.
ulei. Surplusul de produse valoroase si de producători Alt neajuns care în­
de rasă, executarea meca­
Cooperativa agricolă din specializat în cultivarea îl valorific: la fondul de nizată a unor lucrări a- greunează activitatea con­ Vrînd să scuze înlr-un
Ostrov a dobîndit o bună cartofilor pentru sămînţă. stat pe bază ele contracte grieole —, consider că de structorilor este aprovi­ fel situaţia a creată, inter­
unele
locutorul
adus
experienţă în valorificarea anual livrînd peste 120f) sau prin achiziţii. între mare însemnătate este a- zionarea tehnico-materia­ justificări :
potenţialului productiv al tone din acest produs, la altele, în fiecare an pre­ cordarea de prime în su­ lă.
pământului, depăşind an care se adaugă alte 700 dau la stat animale îngră­ me de bani, în raport de Cum arătam şi în nu­ în carieră există foarte
de an producţiile planifi­ tone pentru consum. A- şate, reprezentînd peste mărul trecut al ziarului mulţi bolovani agabariticl.
Pentru
spargerea
lor
se
cate la hectar la ifencipa- eeasta înseamnă că pro- 3000 leg carne. Deşi tere­ CORNEL IGNA, nostru, în actuala etapă,
lole culturi. Inscriindu-ne CORNEL LĂPĂDĂTOMi, nul este Sn zonă deluroa­ producător agricol un rol din ce în ce mai consumă exploziv, sc pier­
cu o contribuţie importan­ preşedintele C.A.P. Ostrov să. produc cereale, în spe­ din satul Homoood Important la executarea de mult timp. Ei nu sînt
tă la asigurarea autoapro­ cial grîu şi porumb, pe cel obiectivului revine mento­
vizionării teritoriale, ne-am (Continuare în pag. a 3-a) puţin cîte două hectare. (Continuare în pag. a 3-a) rilor. Conlucrarea bună {Continuare în pag. ts 3-»9