Page 58 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DKl'MUL SOCIALISMULUI NR. 7

i Mea j
im i

1
n,oo Teleşco
11,05 Roman
goste ţ
ciul 3
11,55 Studiou
12,20 IVIomen
folclor!
12,35 Forum
logic
13.00 Telex
10.00 Telex
15,05 Teleşco
17,03 Viaţu i
18,00 Hamlbu
Român;
Fabrica de producţie re se tencuiesc clădirile cei care şi-au luat sarci­ (repriz;
industrială mică si pres­ — '„modilitul“ respinge na asimilării „modilitu- Cooperativa agricolă din terenul respectiv avînd comitent cu semănatul, drul c;
tări de servicii din Hu­ apa provenită din con­ lui“ — aş aminti aici pe Rapoltu Mare a acumulat cultivat porumb din hi­ primăvara, aplicăm cîte balcani
nedoara este una din cele dens (în interior) sau de subinginera Ana Drăgoi, o bună experienţă în ob­ bridul IiT 180. De aici 300 kg azotat la hectar. ne din
Marc
mai tinere unităţi econo­ la ploaie şi ceaţă (în ex­ care realizează tehnolo­ ţinerea unor producţii se poate trage concluzia De regulă, cultivăm po­ 18,35 Desene
mice din judeţ. Dar, încă terior), eliminînd astfel gia produsului, şi pe Ana superioare de porumb la că nivelul recoltei este rumbul, tot după porumb, 19,00 Tclejur
din primele luni ale posibilitatea formării igra- Petrescu, şofa comparti­ hectar. De cinci-şase ani influenţat decisiv de fo­ deoarece aplicăm erbici- 19,25 Practic
reşte
funcţionării ei, colectivul siei. Practic, tencuiala cu mentului chimie — au producţia medie s-a si­ losirea unor hibrizi adec­ de în cantitate de cîte 7 19,30 Ora Iii
de aici a căutat şi, în „modilit“ se poate aplica perseverat, reuşind în tuat între 4—6,5 tone la vaţi condiţiilor specifice kg Atrazin la hectar, ceea 20.15 Origine
mare măsură a reuşit, să pe orice suprafaţă, la cele din urmă. Pentru hectar, recolta mai scăzu­ fiecărei z o n e şi unităţi ce face ca • acestea să serial
asimileze în producţie nu­ orice gen de construcţie, prima oară l-am experi­ tă fiind influenţată de agricole. Evident, dacă aibă efect remanent, ex- sodul
meroase produse de larg are o durabilitate neli­ mentat la tencuielile clă­ reînsămînţarea culturii pe noi cultivam în acest an cluzind necesitatea rota­ 21,03 Drumit
consum destinate popu­ mitată împotriva conden- dirii noastre administra­ uncie suprafeţe afectate numai porumb din grupa ţiei cu alte culturi. murile
de cui
laţiei. Numai în acest tive. Rezultatele au fost de inundaţii, cît şi de 200, am fi obţinut un înainte de semănat — 22.15 Tclejur
an, de exem.plu, au fost excelente. Acum am reu­ alţi factori. în acest an, spor de peste 400 tone lucrare ce o finalizăm
asimilate şi introduse în şit să realizăm mai mul­ recolta medie de porumb cel tîrziu în decada a
fabricaţie 21 de noi pro­ Fabrica de industrie te variante ale articolului a fost de 4 200 kg boabe doua a lunii aprilie — se
duse, cum ar fi prefabri­ amintit: pentru tencuieli, la hectar pe cele 195 de £. Â. P. fac cîte două şi chiar trei
cate din beton (fîşii, da­ mică Hunedoara vopsitorie, chituit etc. în hectare destinate acestei discuirl, pregătind astfel
le, borduri, tuburi pentru acest an am produs peste culturi. Rapoltu Mare grădinăreşte patul ger­ V .FUKEŞ
canalizare), confecţii me­ 1 420 metri c'ubi de „mo­ în rîndul factorilor ca­ minativ. Ca lucrări de dioprogranu
Radiojurnal
talice într-o gamă varia­ dilit“, în valoare de a- re au determinat hotărî- porumb boabe. De acest întreţinere se efectuează presei; 8,10
tă, covoare, carpete, să­ sului, a fărîmiţării şi proape 2,5 milioane lei, tor soarta recoltei, pe lucru vom ţine seama la doar cîte două praşile cliilor; 9,00
pun de rufe, praf de cu­ desprinderii tencuielii, a pe care l-am livrat con­ prim-plan se situează hi­ semănatul porumbului în mecanice, iar recoltarea 9.05 Răspui
răţat. microorganismelor. structorilor din judeţ. în bridul folosit. Astfel, de primăvara viitoare, cunos- se face potrivit acordu­ rilor; 10,00
10.05 Tribu
— Unul din cele mai — Interesant şi, se pa­ curînd sîntem în măsură pe o suprafaţă de 40 de cînd faptul că în anul lui global. Autori de
noi produse ale fabricii re, deosebit de util. Cum să livrăm şi la fondul hectare cultivată cu UD viitor trebuie să ne adu­ O contribuţie deosebită 10,35 Ansan
1
este „modilitul“ — ne s-a ajuns la asimilarea şi pieţei. 208, unde reînsămînţarea cem o contribuţie spori­ la obţinerea acestor re­ tineret; 31,05
ştiri;
spune Ovidiu Morariu, producerea lui, aici, la Iată cum, la unitatea s-a făcut pînă la 15 mai, tă la realizarea celor zultate a avut-o mecani­ lumii-ntregi
şeful compartimentului Hunedoara ? de industrie mică din Hu­ din cauza inundării te­ peste 24 milioane tone zatorul Romulus Toader, 11,20 Ava ]
dio-tv. ;
plan — articol nou, soli­ — Produsul a fost rea­ nedoara, preocuparea renului, s-au realizat cîte cereale cît prevede Pla­ oare efectuează principa­ ştiri; 12,(
citat în construcţii, pe ca­ lizat la INCERG Bucu­ pentru traducerea în via­ 6150 kg porumb boabe nul de dezvoltare a agri­ lele lucrări — semănat şi folclorului
re îl realizăm în mai reşti, iar noi l-am asi­ ţă a indicaţiilor privind la hectar. De pe restul culturii pe anul 1982, a- întreţinerea culturii —, Magazin t
multe variante. El poate milat în producţia de realizarea cît mai multor suprafeţei însă, unde doptat recent de M.A.N. în conformitate cu pre­ 12,50 Cînt
13,00 De 1
fi utilizat la finisările in­ serie, deoarece ne-am dat produse de larg consum, chiar dacă semănatul s-a Pe lingă efectuarea o- vederile acordului glo­ Club unive
terioare şi exterioare ale seama de utilitatea şi a diversificării gamei efectuat în prima jumă­ goarelor de toamnă, aten­ bal. Important este să a- dio jurnal;
construcţiilor. Datorită rentabilitatea lui, ţinînd sortimentale, a dus la tate a lunii aprilie, iar ţie deosebită acordăm sigurăm mai multă ope­ niereşti;
organizare
proprietăţilor sale termo- seama că materia primă obţinerea unui produs densitatea asigurată a fertilizării terenului, a- rativitate la recoltat şi e- 10,40 Cin
izolante, hidrofobe şi bio­ este indigenă. Au fost nou, de mare utilitate. fost tot de 70 000 plante plicînd, în medie, cîte liberarea terenului. 16,55 Sfatul
de
Buletin
cide — intrînd în com­ numeroase încercări şi recoltabile la hectar, nu 500 kg superfosfat, care CORNEL TĂRĂPQANCĂ limbii ror
ponenţa mortarelor cu ca- experienţe nereuşite, dar M. CRIVĂŢ am cules decît cîte 3150 se încorporează sub braz­ inginer şef gram mus
kg boabe la hectar, pe dă, iar la discuit sau con­ la C.A.P. Rapoltu Mare serii; 20,0<
rea Romii:
cenaclu; :
oră; 23,00
BEJ
cale; 23,3<
muzical ii
1
E3P""'SE5a
iiiîie“ IO
DEVA :
Este ştiut că activitatea maistrul Gheorghe Frăţilă, seriile 1-1
de bază a întreprinderii de mulţi alţii. şui tăceri
reţele electrice Deva o — Experienţa noastră UCalIA:
Lăcătuşii Florea Şaueă, constituie transportul şi constă, în primul rînd, în ra) ; Serp
(Siderurgi
distribuţia energiei electri­ organizarea ireproşabilă a
Ioan Moise şi Ioan Nagy (Arta); M
ce. Această activitate este lucrului — a adăugat mais­ structurii!;
efectuează lucrările de re­ însă foarte vastă, prin trul Gheorghe Frăţilă. A- Dragostea
(Unirea) ;
paraţii capitale la una din multiplele laturi care o ceasta şi ca urmare a cu­ Noiembrie
susţin şi care se însumea­ noaşterii temeinice a sar­ blica) ; L
maşinile de filaj, din ca­
ză în cadrul secţiei de pro­ cinilor de plan zilnice de în Marea
drul secţiei filatură de la ducţie industrială. Unul către fiecare muncitor, aşa tural) ; V'
I.F.A. „Vîscoza“ Lupcni. din importantele compar­ îneît, sosiţi în atelier, nu (Luccafăn
(Mine
Iul
timente de aici este ate­ trebuie să întrebăm ce a- Plopii de
Foto: ŞT..NEMECSEK
lierul de confecţii metali­ vem de făcut, să pierdem tul ui (Mi
ce, condus cu competenţă vremea umblînd după ma- NOASA:
readorulu
URICANI
da (Retez,
\. R. E. Deva tumultuos*
GURABA
visată (H
TIE : Pol
de inginerul Herman Geng. teriale. Apoi, în faptul că vent (Pa
— Noi funcţionăm de ne punem cu toţii mintea cea mari
multă vreme în această la contribuţie, căutăm să căra) ; GI
mas
în
structură, avînd sarcina facem lucrările cît mai re­ cultură) ;
mai greu, dulgherii fiind de a executa confecţii me­ pede şi cît mai bine, clar dente (
mereu o problemă. însă am talice pentru şantierele de în acelaşi timp şi să eco­ Strada F
LAN : Te
ajuns şi noi intr-un im­ construcţii-montaj ale în­ nomisim metalul — mate­ beşti via
pas. Secţia de producţie treprinderii şi putem spu­ ria noastră primă de ba­ tură); C;
Grupul de şantiere „Ener- tivitate, planul anual este pe care am întîlnit-o în nu mai poate face faţă so­ ne că am a c u m u l a t o ză —, ca si electrozii de SIMF.RIA
dapesta
goconstrucţia“ Mintia îşi în bună măsură realizat. sector şi nu aţi amintit-o licitărilor. Chiar dacă ma­ bună experienţă pro­ sudură, energia electrică. Centrala
desfăşoară activitatea în Ce factori au contribuit pînă acum, este cea legată teriile prime ne sînt la fesională — ne spunea Sublinierile interlocuto­ (Lumina)
şase judeţe din ţară. Din la obţinerea acestor avan­ de policalificarea forţei îndemînă — balastul din Herman Geng. Odată cu rilor sînt confirmate de malele r
sectorul de producţie in­ suri. ne-a spus maistrul de muncă. Mureş, cimentul de la mutarea în acest spaţiu fapte. De curînd, prin e-
dustrială de la Mintia Ştefan Vodă : — Lăcătuşii noştri sînt Chişcădaga — sîntem dez­ nou, corespunzător sarci­ fortul de gîndire tehnică I|»R
pleacă spre toate şantiere­ — Din cel de-al doilea şi sudori, iar dulgherii sînt avantajaţi de spaţiul prea nilor din an în an sporite, al oamenilor muncii din StwÆ
le grupului întregul nece­ trimestru al anului am şi betonişti. Policalificarea mic în care ne desfăşurăm ne-am diversificat şi mo­ atelier, au fost concepute
sar de prefabricate solici­ trecut la generalizarea oamenilor suplineşte defi­ activitatea. Ca urmare, am dernizat activitatea, reali- şi realizate rigle metalice Rezulta;
tate la lucrările de inves­ schimbului II. în paralel citul forţei de muncă. luat unele măsuri de ex­ zînd confecţii — armături, de 180 m pentru macaraua 16 decern
Extr. I
tiţii pentru termocentrale tindere. Vrem să realizăm stîlpi, console, cabluri de portal montată în atelier, 44, 21.
şi magistralele de termo- o nouă pistă pentru pre­ sarcină, cleme, rigle meta­ care uşurează mult mun­ Extr. !
ficare. Ca urmare, de mo­ >. I. fabricate. Va creşte astfel lice etc. — şi pentru alţi ca oamenilor, le sporeşte 24, 11, 4
Fond d
dul în care îsi îndeplineş­ capacitatea de producţie. beneficiari din judeţ şl din productivitatea. Atelierul lei.
te sectorul respectiv sar­ Pista presupune însă şi o ţară, în funcţie de cerin­ de confecţii metalice al
cinile de producţie, de o- cu aceasta, am căutat di­ — în acelaşi timp con­ mecanizare mai mare. ţe. Lunar realizăm o pro­ ItR.E. Deva realizează ju­
perativitatea cu care răs­ ferite 'oluţii care să ne centrarea product!' f n Deci şi creşteri importante ducţie industrială de mătate din producţia to­
punde numeroaselor co­ permită să intensificăm sector are avantaje <?. ale productivităţii muncii. 600 000—700 000 lei, cu pro­ tală pentru nevoile între­
menzi depinde ritmul de ritmurile de lucru, deci să — Da, tindem spre’: in­ — Noul se manifestă la ductivităţi medii lunare prinderii, iar jumătate
Timpul
lucru pe şantiere, predarea c r e ş t e m productivitatea dustrializare cît se poate de dumneavoastră numai prin de 19 000 lei pe om al pentru C.I.R.E. şi pentru ziua de
obiectivelor la termenele muncii. Astfel, prin intro­ mare. pentru a produce modernizări ale procesului muncii. alţi beneficiari, care au Vreme
planificate sau în avans. ducerea tiparelor metalice toate tipurile de prefabri­ de producţie 7 în halele mari se lucrea­ numai cuvinte de laudă mai mu
în decursul anilor, sec­ (în locul celor de lemn), cate ce nu le execută u- — Ne preocupăm în a- ză ordonat, cu spor. Me­ pentru calitatea reperelor cădea p
torul de producţie indus­ productivitatea muncii a nităţile specializate; dar ceeaşi măsură de utiliza­ talul se supune cu uşu­ executate aici şl pentru put sub
ap
tă,
trială a acumulat o expe­ crescut cu 60 la sută. de care avem nevoie la rea cenuşii de termocen­ rinţă voinţei omului. De livrarea lor la termenele ploaie. \
rienţă valoroasă. Pînă la Ne-am străduit si am pus lucrările de investiţii. Un trală la producerea pre­ fapt, în atelierul de con­ derat, c
sfîrsitul anului acesta se la punct un procedeu pen­ lucru semnificativ este că fabricatelor. Experienţele fecţii metalice s-a conso­ prevăzute. De la începutul sud-vest v
turile
prelimină o producţie de tru utilizarea plaselor su­ am turnat în poligon şi făcute în acest domeniu au lidat în timp un colectiv anului sarcinile de plan tre min
peste 20 milioane lei faţă date în elementele prefa­ fundaţii pentru stîlpi. Este dat rezultate bune. Rămî- puternic, cu meseriaşi des­ prezintă o sensibilă depă­ grade n
şl 8 grr
de 18 milioane (planifica­ bricate. prin care se eli­ în avantajul celor din ne să aplicăm procedeele toinici, bine pregătiţi. Aşa şire {Sire, la finele lui vor fi
rea iniţială'. De fapt. a- mină mult din timpul a- şantiere mai ales că forţa la. scară induci-iMS ne sînt recomandaţi şeful 1981, va fi de peste 10 la rii local
cum. după 11 luni şi a- fectat manoper»! de muncă în v>n«trucţii se de echipă Vasile Goroea, sută. lui.
proape două decade de ac- — O realizare deosebită, recrutează din ce în ce D. ALMASAN lăcătuşul Toth Zoltan, DUMITRU GHEONEA