Page 59 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 59
*
9 © JOI, 17 DECEMBRIE 1981 . Bag. 3
*S58mSSS®i PARTIDUL - CEAOŞESCU - PACE I îl. Printr-o ¡nai bună organizare a muncii
SISJ&1E
şi folosirea deplină a capacităţii utilajelor
Ampio şa însufBeţi&â odesiun© o oameniBor
Bton: „Dra-
ni“. Episo-
miincii hunedoreni I© cibemârlS© tovarăşului (Urmare din pag. 1) centimetri, fiind necesare semen ea necazuri cu re
onierilor lucruri speciale de conso paraţiile.
muzical — Nicolae Ceauşescu* exprimate I© grcsndi@«oscs lidare, eforturi suplimen în frontul din amonte,
)litico-icleo- preluaţi la baraj deoare tare deosebite, pricepere, Ilie Chitic, Petre Mihala-
©donare populară de la Bucureşti ce grosimea stratului de dîrzenie. Acesta este şi che si Ştefan Sandu, toţi
depuneri nu permite acest motivul pentru care con din brigada lui Ioan Ro
lucru (stratul este de un ducerea grupului a con man, perforau peretele de
rală metru). Există o soluţie, centrat la lotul Neliş cele piatră, pregătindu-1 pen
asculin r preciza ing. V. Pleşa : mai bune brigăzi de mi tru puşcare. Nu-i supără
Bulgaria Climat de îraf@3@g©r@ pesitry „Mărirea stratului la 1,5
!-a) in ca- neri, în credinţa că ele condiţiile de muncă, ci
) natului metri. Proiectanţii trebuie vor reuşi să depăşească faptul că deseori sint o-
'ransmisiu- să cadă mai repede de a- cota critică, să realizeze bligaţi să stea, deoarece
le la Baia ca ogoare!® să rodească din plin cord cu constructorii, căci ritmurile planificate. ba lipsesc prăjinile, ba
va intra şi excavatorul
nate Faptul că nu s-a reu capetele detaşabili- de la
Noi, cei care lucrăm menilor săi. Ce poate fi timilionară. Vrem ca, în de mare capacitate în instalaţia de perforare. Iar
, gospodă- şit acest lucru (brigada
pe ogoarele patriei,, ştim oare mai înţelept decît continuare, să dezvoltăm funcţiune şi atunci alege din aval, condusă de Ni cînd sint sculele amintite,
bine ce înseamnă pacea, chemarea de a construi sectorul zootehnic şi să rea bolovanilor mari se nu este motorină pentru
ilui colae Grăpinoiu, a înain
omului — colaborarea şi înţelege tractoare în loc de tu sporim rodnicia ogoare va face destul de greu“. tat în 11 luni doar 63 me locomotive...
fie. Epi- rea între popoarele lumii nuri şi pluguri în loc de lor, să ne aducem o con Interesîndu-ne în acest tri, faţă de 200 planificaţi, După ce, dimineaţa, la
pentru ca munca să ne rachete, de a pune forţa tribuţie mereu sporită la sens la şeful C.T.C. de pe iar cea din amonte, con conducerea grupului de
ării, dru- fie spornică, să serveas amenajare, ing. Radu llo-
i. Concurs că ridicării bunăstării atomului în slujba lumi autoaprovizionarea teri diş, am aflat că se poate dusă de Ioan Roman, în şantiere ni s-a spus că
generala nării satelor şi oraşelor, torială. Fireşte, pentru a mări grosimea stratului. registrează şi ea cîteva maşina de săpat la sec
oamenilor muncii, ridi sporirii rodniciei muncii Rămine să-şi dea avizul zeci de metri minus) se ţiune plină — utilaj de
cării calităţii vieţii. în şi îndestulării traiului realiza aceste obiective şi proiectantul. datorează şi condiţiilor mare randament în care
avem nevoie de un cli
demnurile adresate de fiecărui om ? mat de pace, de înţele Munca celor din carie geologice amintite, dar şi s-au investit tot a Ut de
t o v a r ă ş u l Nicolae în anii care au trecut gere şi colaborare între ră este dijmuită şi de un... unor cauze interne, ţinînd mari speranţe — funcţio
Caarasescu la istorica a- de la cooperativizarea toate statele lumii. autobuz. Nu întotdeauna direct de organizarea mun nează din plin, nu mică
ne-a fost mirarea cînd a-
6,00 iva- dunare populară din Ca agriculturii, cooperativa VIORICA MARIŞ li se asigură oamenilor un cii, aprovizionarea ritmi junşi în jurul orei 18 la
ineţii; 7,00 pitală merg la inima fie agricolă din Silvaş a de cooperatoare, autobuz sau o maşină pen că cu scule, buna funcţio
0 Revista linia de front, să găsim a-
rul melo- cărui om dornic să pună venit, prin munca unită secretarul tru ca la ora mesei să se nare a utilajelor ele. Spre gregatul în stare de re
1 de ştiri; întreaga sa capacitate a cooperatorilor şi me comitetului de partid paus. Maistrul Ioan Văca-
ascultăto- creatoare în folosul se- canizatorilor, unitate mul de la C.A.P. Silvaş
i de ştiri; ru, operatorul de serviciu,
iio; 10,20 IM VESTITUL E ne-a spus că^în ziua res
uşoară ; pectivă maşina n-a func
corale de ţionat deloc.
cîntcce ; Cedru favorabil pentru folosirea eu randament
Jletin de
ru pacea — De ce ?
eră râ poală deplasa la cantină. exemplu, cînd am ajuns — Deoarece, în fiecare
12,20 superior a bazei tehnico-materiaie a agricultorii
ul etin de Sint nevoiţi să meargă pe la „fereastra“ Netiş, mais zi un schimb (schimbul I)
comoara este rezervat reviziei şi
i; jos. 7 km dus, 7 km în trul principal Florian Borz întreţinerii agregatului —
ştiinţific ; tors. Două ore şi ceva şi brigadierul Ioan Ro
>atriotice; pierdute din programul man priveau neputincioşi ne spune inginerul Radu
3; 15,00 (Urmare din pag. 1) tehnologiile specifice cul mecanizatorilor la efectua Tapai, şeful de tură —,
16,00 Ra- turilor, livrarea şi depozi rea în perioadele optime de lucru. şi îngrijoraţi la două ma lucrîndu-se în front doar
iruri pio- tarea în condiţii corespun şi de calitate a lucrărilor Desigur, eliminînd aces şini de încărcat steril,
ehnică şi contractare, la unele pro te stări de fapte, care gre care staţionau la intrarea în celelalte două schim
icultură ; zătoare a produselor. De agricole, folosirea judicioa buri.
jopulare ; duse puţind ajunge pînă asemenea, se are în vede să a parcului de tractoare vează desfăşurarea acti galeriei. Una arăta ca — Şi acum dumneavoas
ilui; 17,00 la 60 la sulă. în sume ab re creşterea răspunderii, şi maşini agricole, şi redu vităţii, munca din acest după un cataclism, cea
17,05 Odă solute, aceasta înseamnă punct de lucru va avea laltă, vopsită proaspăt, tră ce faceţi ?
7,25 Pro- acordarea de prime medii organelor agricole pentru cerea costurilor de produc — O revizuim. N-au ter
,00 Orele corelarea sarcinilor de ţie. în acest sens s-a ho constanţii şi, categoric, e- strălucea. Dar nici una nu
u. Cinta- cuprinse între 205 şi 1500 sporire a producţiei agri tă rit ca sectoarele şi for ficienţă. funcţiona. minat cei din schimbul
30 Radio- lei pe tona de produs. cole cu baza tehnico-ma- maţiile de mecanizare să unu şi am continuat noi.
zi într-o Aplicarea noilor măsuri — A fost adusă ieri, de
ii muzi- terială, asigurînd condiţii funcţioneze cu dublă sub LA ADUCŢIUNEA la atelierele centrale, din însă pînă la ora 19 îi dăm
Con stop pune în faţa unităţilor de ca toţi producătorii să de ordonare, integrîndu-le în PRINCIPALA : reparaţie capitală — ne drumul...
preluare şi de industriali pună eforturi în scopul activitatea unităţilor res spune maistrul, arătînd Faţă de cele relatate, să
zare a produselor obligaţia creşterii producţiei agrico pective, iar în zonele ne- NU DOAR pe cea vopsită. Dar aşa ne mai mirăm cum a
de a acorda unităţilor a- le si a veniturilor. cooperativizate să se orga CONDIŢIILE bine au reparat-o că n-am
gricole producătoare un nizeze executarea mecani GEOLOGICE putut-o urni din loc, nu „reuşit“ maşina de forat
sprijin susţinut în ceea ce Comitetul Politic Execu zată a lucrărilor agricole. funcţionează cupa... Şi la secţiune plină să avan
priveşte amplasarea "cul tiv a adoptat, totodată, noi ÎNCETINESC RITMUL uite aşa am pierdut un seze in luna noiembrie
mara — turilor pe sole, asigurarea măsuri de îmbunătăţire a Dezbaterea largă în or LA ÎNAINTĂRI doar... 34 de metri în loc
a) ; Ora- activităţii de mecanizare a ganizaţiile de partid, cu atac, iar dacă nu vin re
; HUNE- seminţelor, aprovizionarea ţărănimea cooperatistă şi pede s-o repare, pierdem de 300, iar de la începu
(r uicu- cu îngrăşăminte, executa agriculturii, avînd drept Din cei 18 400 metri, şi pe al doilea, neavînd tul anului să acumuleze
riile I-II rea lucrărilor cuprinse in scop creşterea aportului din zona necooperativiza- ciţi numără aducţiunea un minus de peste 1000
Croaziera tă, cu toţi lucrătorii din a- principală, tronsonul de cum evacua sterilul. Nu-i
tă (Con- gricultură a noilor măsuri prima dată cînd avem a- metri liniari 7
tOŞANI : 2 500 metri, cuprins între
călătoare de stimulare şi cointeresa Netis-aval şi Valea Marc-
oarea (7 re constituie un bun pri amonte se pare că este
I (Repu- lom livra cantităţi sporite lej de reafirmare a recu în timpul raidului nostru pe amenajarea Rîu
Aventuri porţiunea cea mai difici Mare-Retezat am constatat eforturile pe care Ic de
i (Cul- noştinţei faţă de politica lă de străpuns. Aceasta, pun constructorii şi montorii, liotărîrea lor de a re
Corleone înţeleaptă a partidului şi datorită zonei geologice
:A: duc- ele proAise la fondul sie stat statului nostru, precum şi cupera restanţele, de a spori ritmurile de lucru, cit
ETRILA: de angajare plenară a tu grele, îndeosebi la frontul şi preocuparea pentru mai buna organizare a activi
inea sa- Netiş-aval, unde straturi
); ANI- turor oamenilor muncii le din roci dure alternea tăţii.
ul to- (Urmare din pag. 1) mai mari la hectar. Iată din agricultura hunedorea- Dar, în acelaşi timp, după cum s-a văzut, mai
toresc) ; de ce în această perioadă ză cu cele moi, fărîmi- persistă o serie de deficienţe la nivelul conducerilor
şi Isol- nă pentru sporirea conti cioase, iar masivele in
\D: Ani ducţia medie livrată la continuăm acţiunile de nuă a producţiei agricole filtraţii de apă provoacă şantierelor, Ioturilor şi formaţiilor de lucru. Ele ţin
roşie) ; hectar depăşeşte 15 tone. fertilizare a terenului, a- şi a contribuţiei la fondul dese surpări. Urmarea ? de organizarea muncii în anumite sectoare, folosirea
ia mult plicînd gunoi de grajd pe
ORAŞ- De asemenea, ne-am pre cel puţin 100 hectare,, de stat, la ridicarea nive Se înaintează extrem de intensivă a timpului de lucru, utilizarea judicioasă, 1
delinc- ocupat ca şi la celelalte lului de trai al întregului greu, deseori avansurile cu simţ de răspundere, a capacităţilor de producţie,
răscru- care se vor cultiva cu popor. măsurîndu-se în zeci de executarea unor reparaţii de calitate la utilaje, apro- <
îi (Fla- produse — grîu, orz, po cartofi. vizionarea ritmică cu materiale, scule, piese de j
M: Du- rumb şi legume — să o-
Dasa de norăm în totalitate obliga Aplicarea, începînd din schimb şi carburanţi.
Confi- ţiile la fondul de stat. 1982, a prevederilor hotă 1 excursii-tlrumeţii. o „Melo- I Toate acestea trebuie să stea în atenţia comitetu ţ
BRAZI: rârii reprezintă pentru ţă dii la rampa iie lansare" se ,
3 ; CA- Noile măsuri de acorda I intitulează noul spectacol al ‘ lui de partid de pe amenajare, conducerii grupului (
să iu ranii cooperatori, mecani Teatrului de estradă-revistă | de şantiere, fiecărui constructor şi montor, cărora le E
de cul- re a primelor, care la car zatori şi toţi locuitorii sa \ din Deva. Premiera va avea revine sarcina de mare răspundere de a acţiona în !
Iunie); tofi reprezintă 120 lei de tului Ostrov un nou im \ loc sîinbătă, 19 decembrie, |
la Bu- tonă, în raport de cantita © Preocupat continuu de ora 18, la sala „Arta", q Ieri perioada care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului,
ILTA : tea de produse pe hectar bold în muncă, un prilej \ lărgirea şi diversificarea a fost dat în folosinţă noul | şi, mai ales, în anul viitor, cu toată energia şi res
emisie de a exprima satisfacţia şi sortimentelor, colectivul în oficiu poştal din Veţel. A- ponsabilitatea pentru recuperarea rămînerilor in
I: Ani- livrate statului — ca să mulţumirea noastră faţă \ treprinderii de moriirit şi mena.jat intr-un local cores- I
(inerul). mă refer la un exemplu panificaţie a introdus în fa punzător, acesta dispune de urmă, pentru asigurarea punerii în funcţiune a pri
specific unităţii noastre — de grija pe care condu \ bricaţie noi produse. Astfel, centrală telefonică şi asigu melor obiective energetice, Ia termenele prevăzute.
082533 vin să stimuleze interesul cerea partidului şi statu \ începînd de ieri, la maga ră cetăţenilor comunei toa Brigada de reporteri : MIRCEA LEPĂDATU,
'RES şi răspunderea cooperato lui nostru, personal secre zinul de de prezentare a pro te serviciile poştale, o Cer a LIVIU BRAICA, DORIN CORPADE
filatelic
duselor
din
din
panificaţie,
cul
municipiu
rilor şi a mecanizatorilor tarul general al partidu \ zona poştei noi, au fost organizat zilele trecute un
„Aniversa
cu
1 din faţă ele soarta producţiei, lui, t o v a r ă ş u l 1 Nicolae I puşi in vinzarc tăiţei de concurs republicii, tema oglindită in
produs,
ambalat rea
casă.
Noul
de aplicarea cu rigurozita Ceauşescu, o poartă ridi l în pungi de 250 grame, la filatelie". Pe locul I s-a cla
2, 25, preţul de 40 lei/ltg, se va sat pionierul Florin Drîmbă-
te a normelor tehnologice cării nivelului de trai al
\ găsi in cantităţi suficiente. rean, care a fost urmat,
31, 8, stabilite. în vederea obţi ţărănimii şi întregului O Astăzi după-amiază, de in ordine, de: Radu Jolt- Şedinţa Consiliului Societăţii
nerii unor producţii cît popor. la ora 18, la casa de cul v in schi, Vasile Fercnez, A-
963 009
tură — o nouă e d i ţ i e drian Todor şi Marius Mi-
a prestigioasei manifestări huţ. o „Preocuparea stator de Ştiinţe Filologice
„Amfiteatrul artelor", des nică a partidului şi statu
făşurată sub genericul: „Co lui nostru pentru • crearea
Potenţialul fiecărei gospodării-« linzi, colinzi". Cu această unui climat de pace şi des In ziua de 15 decembrie a.c.. s-a întrunit la Deva
tindere
ocazie, va fi lansată şi cîm- expunerea în lume" s-a intitulat Consiliul de conducere al Societăţii de Ştiinţe Filologice.
cu
marţi
prezentată
„Pe
fructificat deplin legerea cu de folclor prof. Cle in faţa membrilor cercurilor La şedinţă au fost reprezentate peste 60 de filiate şi sub
a
pul
florile",
pentru mente Constandin. Invitata tebnico-aplicative de pe lin
e 1981: serii — poeta Ana Şoit din gă casa de cultură, iar filiale din întreaga ţară. Consiliul a analizat activitatea
- cerul * Cluj-Napoca. © Centrul de astăzi, personalul muncitor de societăţii pe anul 1981 şi a aprobat planul de activitate
Vor (Urmate din pag. 1) înţelegînd răspunderea închirieri obiecte de uz cas la I.C.I.T.P.L.C.I.M. va audia
. înce- deosebită ce-mi revine ca nic, de îmbrăcăminte şi ar- o expunere pe tema „Exi pe anul 1982. După şedinţă a avut Ioc o dezbatere pe
lapovl- cantitatea de produse pe ticolo de sport-turism al genţe actuale in educaţia tema „Orientări moderne în predarea şi însuşirea limbii
nă de lucrător al ogoarelor, mă \ cooperativei „Progresul", ca materialist-ştiinţifică“. © Pes
1
la mo hectar livrate statului, voi strădui să fructific de re funcţiona po strada Le- te 100 de tineri deveni vor române, în condiţiile generalizării învăţămîntul-ui“. Lucră
ri din ceea ce stimulează mai \ pleca sîmbătă şi duminică... rile. au fost conduse de prof. univ. Boris Cazocu, mem
de
■opera mult cultivarea pămîntului plin potenţialul agricol al ) nin, a fost mutat adecvat, curînd pe cărări de munte. B.T.T.
spaţiu
la
într-un
se in ca de obicei la bru corespondent al Academiei, preşedintele Societăţii
pe organizează,
parterul
puts 2 şi folosirea lui intensivă, gospodăriei, răspunzînd \ Bulevardul blocului D de Acesta sfirşit de saptămînă, fru de Ştiinţe Filologice.
Decebal.
ntre 3 creşterea contribuţiei tu noilor măsuri prin livra pune la dispoziţia solicitan moase excursii — de astă
ediţiile turor producătorilor la au \ ţilor, printre altele: veselă, dată la Păltiniş şi Poiana Au fost prezentate comunicări din partea cadrelor uni
oduce- rea unor cantităţi sporite Mărului. versitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, iaşi, Craiova şî aie
ooleiu- toaprovizionarea teritoria \ rochii de seară şi tot echi DOINA COJOCARU
lă şi satisfacerea consu de produse agricole la fon pamentul necesar pentru rv-r'lesoriior din inrlet.
mului populaţiei. dul de stat. L